Argus, mai 1947 (Anul 37, nr. 10134-10157)
1947-05-01 / nr. 10134
ANUL XXXVII Nr. 10.134 © CITIT!m, şi răspândiţi TIMPUL cu ultimele ştiri interne ţi externe w toMihil nattat ABONAMENTE1 Lei 3.000.000 Lei 2.000.000 Lei 1.400.000 12 luni Autorități, Rind, Societăți 12 luni Firme 12 luni Particulari In străînătate Taxe de francare plătită în numera? coal, aprobarei Dir. Gle P. T. T. No. 30.287/93$ tariful in fractiune de convenţiile postele International« ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI, BIROURILE: IERARHIA BARIERELOR Abolirea stavilelor cari stau în calea circulaţiei mărfurilor în interiorul unei ţări, dă comerţului o libertate care nu atinge întru nimic principiile economiei dirijate. Aceasta din urmă e ţinută să-şi aplice restricţiile doar acolo unde cei cari n’au fost stingheriţi să-şi procure marfa de la sursele cele mai prielnice, încearcă să realizeze în desfacerea ei câştiguri neîngăduite. De aceea desfiinţarea barierelor interioare constitue o primă de încurajare ce se dă comerţului făcut la lumina zilei şi implicit înseamnă o sprijinire a ofertei împotriva târgului negru şi a sistemului de dosire a produselor. Din nefericire, producţţia noastră indigenă nu e omi în măsură să satisfacă din plin nevoie pieţei. Această situaţie nu-şi poate găsi o suficientă explicaţie în cauze de ultima oră, întrucât in realitate ea îşi trage obârşia din pricini mult mai vechi, de pe vremea când contingentarea şi întreg sistemul protecţionist menit să favorizeze finele industrii autohtone monopolizatoare au ridicat diguri puternice în calea importului de mărfuri, maşini şi unelte.. Pe atunci nu ne lipsea nici banul, nici creditul. O conjunctură preţioasă a fost astfel pierdută pentru ţara noastră într’o epocă în care s’ar fi putut înfiripa tot felul de mici Industrii hton utilate cari să exercite mâna ţie lucru şi să umple atâtea goluri pe care azi le resimţim atât de puternic. Tendinţă generală de după răsboi se poate caracteriza în domeniul politic ca şi în cel economic prin sfortţările pe cari naţiunile mari şi mici le fac în scopul redeschiderii dmmurilor schimbului comercial dintre popoare. Nu trebue să ne mire faptul că în calea acestei destinderi mai stătuie atâtea obstacole, economice, când îndărătul lor se găsesc secole între aii de tactaţie protecţionistă bazată pe promovarea mercantilismului naţional, protecţionismul a avut în decursul timpului pioneii iuştrii în Franţa ca şi în Anglia, unde un Colbert şi un Cromwell au îniţat acest sistem care prin tarife f anale prohibitive a alungat marfa străină, încurajând numai importul ele materii prime şi exportul ele produse fabricate. Nici revoluţia franceză n’a fost în stare să dărâme barierele comerţului; de abia la 1860 Franţa şi Anglia şi-au dat mâna în vederea abolirii protecţionismului, exemplul lor servind de pildă Europei. Dacă în ţările europene protecţionismul economic a înregistrat în decursul timpului, unele recrudescente, datorite mai ales stărilor de răsboi, Statele Unite au rămas din capul focu.lui credincioase acestui sistem. _E drept că America s’a mărginit săli practice în afara celor 48 de state, federative, între care liberul schimb n’a cunoscut niciodată vreo opreliște. Se pare că după răsboi, în urma semnării acordului de la Bretton Woods şi încă sub influenţa spiritului rooseveltian, Statele Unite erau pe cale să renunţe la această, politică alterată, iar partidul republican aflat la putere a bătut monedă pe tema câştigării de adeziuni internaţionale în acest Sens. E drept că alte curente contradictorii n’au întârziat să pună surdină acestei politici economice, a d-lui Truman. Recent un for internaţional a avut prilejul să verifice reractetatea politicei antiprotecţionise pornite cu surle şi tobe de dincolo de Ocean. E vorba de conferinţa de pregătire a organizaţiei corner,adul internaţional întrunită la Geneva. Majoritatea ţărilor au aşteptat ca Statele Unite, prezentând un program bine determinat să ia hotărârea unei aboliţi radicale a tarifelor vamale. Dar delegaţii americani au cerut paresse celor francezii englezi să înceapă ei. Marea Britanie şi Franţa trec astăzi printr’o depresiune economică destul de acută ce le dă dreptul să aştepte din partea Statelor Unite o iniţiativă mai generoază. Lipsa unei atitudini reale din partea acestora în problema tarifelor vamale a produs la Geneva o profundă dezamăgire. Deocamdată tratativele mai continuă îndărătul uşilor capitonate. Dar în joc, nu e numai problema tarifelor vamale, ci însuşi proectul iniţial al Chartei Internaţionale propus la Londra, şi care pare ameninţată să rămână astfel în faza lui platonică, atâta vreme cât negocierile tarifare nu vor tinde la o aplicare practică. Şi astfel barierele protecţionismului de dincolo de ocean vor continua să eclipseze cu umbra lor gigantică toate încercările de a da comerţului internaţional o nouă libertate şi spiritului de apropiere a oamenilor şi bunurilor un sens potrivit concepţiilor urnei noui. , S. Samin CEntrul comercial şi financiar al Londrei — Thrpgmor ton street — de CHARLES GORDON In rândurile de mai jos cititorii vor găsi o descriere pitorească neromanţată a faimosului centru comercial şi financiar al Londrei : ..City" erbeut i umbra uriaşă a celebrei ,,Bank" (Bank of England). Acum aproximativ 400 ani, o re- fgină a Angliei a dat unui ambasador un teren drept răsplată. Numele reginei era Elisabeta, iar al ambasadorului Nicolae Throckmorton. Cavaler, Ambasador la Curtea Franţei. Terenul derup era la răăsărit de cartierul londonez Cheapside, chiar în centrul oraşului. Astă®, este în plin centru „City“, socotit multă vreme centrul financr al lumii. Aci se află o străduţă laterală lungă de vreo 150-a zi numită strada Throgmorton. Este îngustă, întunecoasă, murdară şi are case de mâna cineva La un capăt se ridică posomorita Bancă a Angliei, iar la celălalt se întnde Old Broad Street unde sunt cele mai mari bănci şi societăţi de asigurare. Tot aci se află Bursa Londrei care este centrul structurii financiare a lumii modere. De aceea, deşi pare strâmtă, fixată şi' urâtă, strada Throgmorton are =-»*»--*^*»«1 *, romantic Până la sfârşitul sec. XVII, centrul comercial şi financiar al Londrei era faimosul. Royal Exchange. Acesta era locul de întâlnire al tuturor oamenilor de afaceri până la cei mai mici negustori. Anglia incepea să aibă interes pentru investiţii de exploatare in toată lumea, exploatare care cerea finanţare care la rândul ei necesita un intermediar între investitor şi societatea de exploatare, primii agenţi de schimb se întâlneau la Royal Echange unde au rămas până în 1698, când au fost daţi afară de acolo. S-au dus la ,,Change Alley“, ar de acolo la faimoasa cafenea „Jonathan's and Gan away'sEi făceau afaceri aci până la clădrea actualei burse în dosul Băncii Angliei în anul 1801. In fiecare si trec prin strada Throgmorton cel puţin 7000 agenţi şi funcţonan de ai lor — agenţii au plătit o taxă de însorire de E. st. 500, iar funcționa. iirtaspsîîaaJSAag1© |n 2*8) 4 PAGINI 5000 LB 4&k- * Joi 1 Sol 1 . Marţi 2® Aprilie 1947 111 ovaţiile unantime ale corpului legislativ, d Gh Tătărescu a depus spre ratificare tratatul de pace al României cu puterile aliate. Acest mare moment politic trebuie subliniat şi sub aspectul deosebit al semnificaţiei lui economice, prin perspectivele pe care le deschide economiei româneşti în ce priveşte reluarea contactului cu pieţele şi capitalurile de cari am fost atâta vreme izolaţi prin adversităţile războiului Ratificarea de către Omeră a tratatului de pace va avea darul să rispească şi peste hotare unele aprehenskiuii, cari puneau la îndoială hotărîrea noastră de a respecta întocmai semnătura pusă in josul tratatului de pace. reia Se blochează In Întreprinderile care prelucrează fuiorul şi cărţii de cânepeă şi in, toate Cantităţile de fuior şi cărţi de cânepă şi in, repartizate de ORIC, atât în cota de 35 la sută cât şi din cota de 65 la sută. Aceste materii prime se vor prelucra conform dispoziţiunilor ce vor fi date de Ministerul Industriei şi comerţului prrin ORIC DELEGAŢIA ECONOMICA A PLECAT IN ARGENTINA Sri dimineaţă au plecat cu avionul spre Argentina d-nul Bucur Şchiopul ministru subsecretar de stat la industrie şi comerţ şi coustler Ernest Stinculescu. Detonata română a fost condusă la aeroportul Băneasa de d-nii secretari general, Zeiger, Hernan Moldovanu, Minea, Bârmădeanc, Melineanu coli siler economie Const Hândoreanu, denotat Ion Oanepa, etc. Beiepapa romnâasa va opri o zi la Paris de scotp va pleca cu un avion .Clipper“ la New York După o scurtă şedere in Statele Unite delegaţia îşi va continua drumul în Argenania. D. ministru Şchiopul este însărcinat de guvern de a trati pe plata argenlniană masive cumpărări de cereale atât in cadrul creditelor ce ne-am obtinut in străinătate cât si prin contractarea de noni credite. BURSA Evoluţia de ieri, Marţi, a târgului acţiunilor a marcat una din cele mai mari activităţi atât sub aspectul mişcării cursurilor cât şi a volumului încheierilor. Târgul prezintă simptomele aparente ale unui marasm, ce poate să ia amploare. Scăderea cursurilor a fost pronunţată şi generală-Au fost afectate, îndeosebi, de insuficienţa transacţiilor gripele de acţiuni bancare şi petrolifere, unde au lipsit din cotă câteva valori principale (Asta Română, Concordia etc.). Cursurile acţiunilor industrialo-miniere au înregistrat ceziuni importante, aci realizările au fost deosebit de active, dar au întâmpinat o cerere extrem de reţinută. La transport comunicaţii aceiaşi mişcare depresivă a cursurilor şi nici nu curg pentru SR. D. cu toată inzistenţa ofertei. Activitatea calmă la efectele publice, cursuri feme numai la Urbanele Bucureşti noui. ARTICOLE TEHNICE DIN SUEDIA S'a aprobat deblocarea cantităţi de 300 tone şroţuri care urmează a fi exportată în Suedia în compensaţie cu materiale tehnice In special pentru industria foresteră şi pentru fabricile de zahăr SITUAŢIA furajeLOR din datele sosite din ţară reiese că mai sunt disponibile, cea Iftfla vagoane de fumate brute. După părerea specialiştilor ,aceasta cantitate nu mai poate asigur hrana vitelor, acestea urmând a fi hrănite în fimate şi islazuri BLOCAREA FUIORULUI 91 CALTILOR DE CANEPA SI IN Ministerul Industriei ?i comerțului a dat o decize potrivit dă INDUSTRIEI Şl FINANŢEI Str. Sărindar, 15 Tel 3.05.44 .1 ’■retor. MIHAIL HUUTte ClTITl LV rotpdndiţl TIMPUL cu ultimele |Wf» Interne ţi extarne PUBLICITATEA T v primeşte 1» administratis ti la toate agenţiile de pubUeital Proprietar: „ARGUS“ S. L mnaerfa, «ob Nt. 80» Xrb. Ufa* EXPORT DE CARNE CONTRA TANANTE Suntem informaţi că o întreprindere a intervenit la forurile de resort pentru exportul unor importante cantităţi de carne de măcelărie şi mate contra import de produse tarante necesare Industriei de tabacarie. Aceeaşi întreprindere care dispune de un număr mare de vite urmează să efectueze și un export de animale vii în Orient. Uniunea Economică a Tarilor Dunărene România, Ungaria, Iugoslavia şi Cehoslovacia vor fi invitate sa facă parte Perspectivle viitorului acord dintre România şi Ungaria Noul acord româno-maghiar va fi negociat in luna iunie la Budapesta In preajma vizitei primului ministru al tării d dr. Petre Groza l- Budapesta, cu prilejul săptămânii prieteniei româno-magha*re suntem în măsură să dăm u* Pele informaţiuni de sursă ofi* cială asupra perspectivelor economice, apropiate şi îndepărtate ale discuţiunilor care vor avea loc cu acest prilej-Cercurile pacate ale statului vecin consideră ca necesară inlocuirea convenției comerciale cu România care a expirat în Decembre 1946 și a fost prelungită până la 31 Martie 1947 cu un acord economic mult mai larg care să se ocupe de reglementarea tuturor chestiunilor economice dependente dntre cine două state. Astfel se urmăreşte ca noul acord să cuprindă nu numai afaceri de compensaţie ca în trecut ci si o convenţie de clearing ca şi reglementarea plăţiior necomerciale ca pensii, plăţi particulare, etc. In Ungaria, ni s-a afirmat, există de mai bine de un an tendinţă de a se transforma dezideratric în realităţi concrete .In 4-5 ani se speră la Budapesta că stellete danubiene vor 15 în măsură să se refacă şi să aibă chiar un surplus de cereale exportabil- In consecinţă cercurile oociale maghiare ţin un contact strâns cu Bucureşti, Belgradul şi Praga în vederea convocării la o dată ce se va fixa, a unei conferinţe agrare pentru valorificarea cerealelor. Aceste conferinţe care s’au mai ţinut în anii 1933-36 la Stressa şi Geneva n’au dat rezultate aşteptate dar se speră că de data aceasta, pe baza învăţăturilor din trecut, se va ajunge la rezultatele dorite de toate tărie interesate. Ungaria care a luat initiadva acestei politci crede feri în NECESITATEA UNITATII ECONOMICE A TARILOR DANUBIENE. • NOUL ACORD ROMANO - MACIUAR In nomentul de fată sase delegati maghiare economice lucrează in străinătate nepim !»”cheerea d© noui acorduri cu ţările scandinave. Franţa, Belgia, URSS, Elveția şi Angiia Tratativele cu România pentru negocierea noului acord vor începe în luna iunie la Budapesta şi se speră că vor duce la un complect acord» După România vor începe negocieri cu Turcia şi alte ţări din bazinul mediteraneean. In ce priveşte vitorul acord economic cu tara noastră oralitatea statului veci ar dorî ca ei să nu fie încheiat la masa verde fără ca în prealabil să se fi dus tratative şi să se fi încheiat acorduri de drept privat între comercialii'' şi industriaşi români şi maghiari. Pe aceste tratative de drept privat urmează să se grefeze apoi acordul de la stat la stat. Numai un astfel de acord poate să garanteze execuţia condiţiunilor stipulate. Pentru moment economa românească nu poate oferi multe bunuri de export, totuşi se speră ca se vor găsi cel puțin câteva articole care să permită raporturi comerciale normale- Ungaria oferă un schimb maşini agricole în număr mare și la preturi inferioare produselor similare ale altor tă»'1» becuri și numeroase produse industriale. Marea capacitate de producţie ndustriala a Ungariei se datoreşte faptului că republica vecină a primit credite massive in dolari pentru achizitionarea de materii prime. Unele din aceste credite" cum ar fi creditul in dolari pus la dispozitie de Norvegia nici nu a fost încă utilzat. Cercurile ofciale ungare consideră cu interes chestiunea uniti nii vamale cu România. Ele arata că aceasta nu se poate face decât in etape şi anume prin încheerea unui acord bine studiat şi cu comprimarea treptată a tarifelor vamale. Numai după o experienţă de ori puţin un an de zile se vor putea cunoaşte condiţiunle de aplicare ale unei uniuni vamale propriu zi»r. SITUAŢIA INDUSTRIEI UNGARE. Industria, ungară care a suferit pagube din cauza războiului în proporţie de 54®/® a fost refăcută şi lucrează acum cu dan. Industria grea, de pildă, lucrează cu sută la sută din capacitate. Industria grea ş cea minieră au fost etaluate după o prealabilă şi justă despăgubire Celelalte industrii au rămas în sectorul proprietăţii private dar sub controlul Statului. Industria textilă lucrează cantităţi mari de bumbac în „John‘‘ pentru URSS, Egipt şi alte ţări. Exportul se face nu sub formă de greoi de ţesături imprimate. vop- Mihail Salomon Coni,miare în pagina H a Perspectivele Uniunii vamale româno-maghiare SITUAŢIA EXTERNĂ GENERALUL MARSHALL A VORBIT Am fi putut intitula cronica noastră de om: Cuvântarea generel a lui Marshall, fiindcă raportul pe cetre şeful Departamentului de Stat l-a făcut naţiunii americane, era in logica lucrurilor, după înapoierea de la Moscova şi nu un fapt excepţional. Dacă i-am dat titulatura unui eveniment, e pentru că sfârşitul, Conferinţei de la Moscova, — altul decât cel pe care îl aştepta omenirea, — a lăsat frâu liber răspânditorilor de zvonuri alarmiste, cari şi-au concentrat jocul pe cuvântarea ce avea s-o rostească generalul Marshall după înapoierea sa in America. S'a creiat astfel in jurul acestei cuvântări o atmosferă de senzaţional, care a făcut să fie aşteptată cu o curiozitate, dincolo de interesul pe care or când il deşteaptă cuvântul unui om întro situaţie atât de importantă cum e aceia a conducătorului D‘Parlamentum de Stat american. Şi generalul Marshall a vorbit Luni către naţiunea americană, ascultat de omenirea întreagă. Raportul lui a fost minuţios. El a atins toate problemele discutate la Moscova, a evidenţiat divergenţele cari au stat in faţa realizării doritelor acorduri, a precizat punctul de vedere oficial american şi s'a încheiat cu unele consideraţiuni personale deosebit de importante. Dar pentru amatorii de sensaţional, cuvântarea general lui Marshall n'a oferit nimic de speculat. Departe de a rupe punţile, discursul conducătorului politicei externe nord-americane arată că „poate s"a făcut un mai, mare progres spre reglementarea finală de cât se poate vedea... Acum poziţia este limpede definită, astfel încât viitoarele negocieii pot începe cu cunoaşterea în mod exact a problemelor ce trebue regeve*tatd‘. Cari sunt problemele importante asupra cărora nu fa putut cădea de acord și. cari „implică rt,u numai Securitatea Europei ii a lumii,, dar și prosperitatea tnt: 'gi Europe“. iată-le după raportul general' ’ui, Marshall: problema refacerii minelor germane, cart afectează ea numai Franţa şi statele înveciate, dar şi Anglia şi Uniunea sovietelor. In legătură cu acea generalul Marshall a spus cc ss ,,manifestă o importantă luai ■' considerare a chestiunii Infan's.a unei industrii grele în Qermu ' 2., care ar putea mai târziu să constaue din nou o ameninţare.intra pacea lumii“. După cum tete Unite şi Anglia se opun t mi . puternic guvern central gern . •», deoarece ele socotesc că ei ar putea fi transformat prea reped.& « dominaţia unui regim asemăncor celui nazist“. Cu privire la caracterul sistemului economic german şi,, la :,3* gătura sa cu întreaga Europă , dezacordurile sunt chiar şi mm serioase şi greu de ajustat“. D'-'pd Cum se ştie sonde de ocupaţie britanică şi nord-americană, au hsi° nat din punct de vedere econo n s, fuziune la care sovieticii refuză să adere, care a spus getnoiaiul Marshall ,, a fost cea mai serioasă stavilă in ce priveşte dezvolV?ea unei Germana care să facă faţă propriilor sale nevoi şi unei’Germanii capable să ofere cârbu v ?i alte articole necesare staiflVfr dne vecinate cari au depins toMocuhg de Germana în Ce privmţte aceste articole". Cu privire la reparaţii, generalul Marshall contestă interpelarea dată de Sovietic , acordului de la Potsdam, graţie căreia ei iau reparaţii din producţia curentă germană. Aceasta, profuind generalul Marshall, va întârzia mult refacerea economică a Germaniei. Generalul Marshall concată deasemeni interpretarea dab ds Sovietici acordului de la Pobian in sensul că ei ar fi luat o hotărâre defintivă in ce privește' Iron Continuare în pagina a Stocurile britanice de materii prime simt insuficiente LONDRA (Radio). — După ultimele statistici ale guvernului britanic, stocurile de materii prime acumulate în Anglia sunt cu 25 la sută mai mici decât înainte de război. Autorităţile britanice constată că aprovizionarea este deosebit de critică pentru următoarele materii prime: oţel, plumb, lemn, cânepă, celulosâ, hârtie ţi di* tapht Ku m grwn» «pfcp m*S 1947 o ameliorare decât pi pee»ce priveşte cânepa. Disponibilităţile de cupru, zinc, deşeuri de fier şi oţel, piei şi tălpi şi de materii prime pentru fabricarea materiilor plastice sunt deasemeni destul de limitate. In cursul viitoarelor 17 luni nu se vor găsi pe piaţa britancă în cantităţi suficiente decât, următoarele matarii: minereu da fier, chnafeta, onatiH, bomba« fi lână. Soarta banului romanesc ! de TIBERIU O. VDRF Ca în toate împrejurări!» simitee, fenomen«T«imce »de reţânut, atât pentru documentarea carei ce urmăresc criza, cât şi pentru găsirea cetei mai bune mijloace raanit© să supună fenomenele anarhice, voinţei de organizare a omului. In primul rând reţinem foarte preţiosul rimtom al scăderii cursului speculativ al medaliilor. Dacă o parte a acestei împrejurări revine •.rttîrilor rele b.v,'6® neagră este netăgăduit* că elementul de căpetenie al deprecierii medaliei se găseşte în lipsa de numerar şi mai ales în Rezerva posesorilor de mărfuri, cari dau primul vot de blam medaliei, refuzând să încheie tranzacţii în schimbul uei valori atât de caprioase şi atât de efemere. Se pane derară nu mă mai găsim în faţa unei lipse de recredee în bancnota Băncii Naţionale, ci în faţa eschivării generale care merge până la evitarea de către producători şi comercianţi a aurului speculat. Dealtminteri faptul na e nou- In vremuri când nu exista decât monedă aur, se înregistrau deprecieri serioase ale banilor şi eatimpiri uimitoare de mărfuri, determinate exact de motivele ,,contemporane“, răsboate şi secetă. Fenomenul petrecut chiar din Ardeal, sub principii transilvani, aurul bătut izbutea foarte greu să obţină mărfuri. Inregistrăm deci ca Un bun câştig pentru normatizarea restaurilor dintre bani şi marfă, detronarea medalei din omnipotenţa ei despotică şi capricioasă. Posesorii de mărfuri au urmare de tezaurizări de medalii, ca beneficii rezultate din vânzare şi apoi recuperarea mărfurilor şi completarea inventarului. Până bine de curând jocul acesta firesc al lucrurilor putea fi asigurat de medalie Acum însă, când diferenţele de curs înscriu milioane de lei în interval de 24 ore, medalia nu mai poate garanta stabilitate şi rentabilitate, aşa încât acest funest inamic al leului hârtiie şi-a pierdut puterea de arbitru Rămâne deci terenul curat, (fără aderenţe „medalie“), al racnife.ilui •dint» marfă şi axat • In această chestiune avem imr că posesorii de mărfuri şi-au socoteli greşite In adevăr fixam labele noui la um plafon care tec să depăşească preţurile, guvern deschis drumul bunelor raportur tre ele. Producătorii şi negustorii na-, teptat, fixarea preţurilor, c în iv cazuri au sărit, peste gard fit, după respiraţia lui. Aşa sa putcjtâmpla ca într’o stradă din Cap, să întâlnim anumite preţuri, iar tr’aba de două ori mai mari. Lumea noastră, adormistă din a înregistrat faptele cu spaimă.PM-ţ unele regiuni producătorii şi cor. - - ■ cianţii au sporit panica refuzând categoric mărfurile. . Credem totuşi că nu este nici ----■ neleu de a ne speria in fait act si situaţii trecătoare. Dacă se generalizează întâmple cu şoferii din bcureşti, buţi r.ro negustorii cari şi-au perdut star-ul rostului lor, vor fi, prin lipsa de clienți nevoiți să se integreze în verti-Coifinuare in pagina L 1 ..re fr. SITUAȚIA SUMARĂ A BANC ! NATIONALE A ROMÂNIEI LA 1 FEBRUARIE IM? Bilete rh bancă in circulare « 529 miliarde 88*7,987.50® 1».. T®ti iul angajamentelor ls vedsrs 7$&L miliarde lei. Stoc: aur efectiv (kg 241605) 51 miliarde oo5,523 755 lei Portofoliul comercial 3113 miparda 13331^944 lei; Avansuri pe tiluri 21e miliarde ot8E7oo38 lei; Operațiuni rezultând din mişcarea bonurilor de Cassă 14o5 miliarde 8o236soc3 lei; Avar,sur. temporare tezaurului 2 miliarde lei; Avansur; Statului 5? miliarde 434644500 lei; Activ corespunmtor unor angajamerde la termen 2202 miliarde 720530537 lei; Devize rezervate pentru plata, importului și alte plăți î miliard 349593196 lei; Devize in conturi de clearing decontate 41 miliare 441126355 lei; Devize Sr» conturi de clear'ng de decontat din depunerile importatorilor 7 lai. îiarde 64374.6604 lei; Conturi divesa© 341 miliarde Uîopcââ lei. J