Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)
1970-03-28 / nr. 653
A > Lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale a fost consacrată dezbaterii politicii internaționale a Republicii Socialiste România. In sală se aflau deputații marelui sfat al țării, precum și numeroși invitați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. Printre invitați se aflau șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București și numeroși corespondenți ai presei străine. Deputații și invitații au întîmpinat cu vii și puternice aplauze pe conducătorii partidului și statului, tovarășii: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Uragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Viicu. Deschizînd lucrările, președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a dat cuvîntul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul deputații : Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naționale, Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean — Bacău al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia și Africa, Mihail Lupșan, maistru la Combinatul siderurgic din Reșița, general-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forțelor armate, Eduard Eisenburger, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate germană, Ion Ursu, președintele Comitetului de stat pentru energia nucleară, Ștefan Peterfi, vicepreședinte al Consiliului de Stat, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară, Ion Spătărelu, președintele Cooperativei agricole de producție „Gheorghe Doja“, județul Ialomița, Ion Dumitrescu, președintele Uniunii Compozitorilor și Maria Groza, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, vicepreședintă a Consiliului Național al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tovarășul Ștefan Voitec a propus apoi adoptarea unei hotărîri a Marii Adunări Naționale cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969, hotărîre care a fost examinată și însușită de Comisia pentru politică externă a M.A.N. (Continuare în pagina a III-a) ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P. C. R. ȘI AL CONSiliulUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III — NR. 653 SÎMBĂTĂ 28 MARTIE 1970 4 pagini — 30 bani DAREA DE SEAUA cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România in anul 1969 prezentată de tovarășul CORNELIU MĂNESCU, ministrul afacerilor externe Stimați tovarăși. Din însărcinarea guvernului, am deosebita cinste de a înfățișa înaltei noastre Adunări activitatea internațională desfășurată de statul român în anul 1969. Politica externă a țării noastre se dezvoltă în unitate dialectică, în armonie deplină cu politica internă, servind edificării societății socialiste multilateral dezvoltate. Succesele importante obținute de poporul român în făurirea vieții sale noi în înaintarea continuă pe calea progresului și civilizației, reprezintă o contribuție de seamă la cauza consolidării socialismului, la creșterea prestigiului și forței sale de atracție. In spiritul politicii consecvente a partidului și statului de profundă responsabilitate pentru destinele poporului român, pentru viitorul omenirii, țara noastră și-a adus contribuția la promovarea relațiilor de colaborare între toate statele, în vederea soluționării problemelor majore ale vieții internaționale, statornicirii păcii și securității in Europa și în întreaga lume. Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, înscris în viata poporului ca un eveniment de importanță istorică, a dat o înaltă apreciere politicii externe a partidului și guvernului nostru, a stabilit obiectivele și liniile ei directoare. . întreaga activitate a guvernului român de înfăptuire a politicii externe s-a desfășurat sub îndrumarea permanentă a conducerii de partid și al stat, nemijlocit a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Considered că normalizarea reala a vieții internationale, consolidarea păcii și securității reclamă dezvoltarea și întărirea Legăturilor bilaterale. România a acționat și acționează cu perseverență în vederea amplificarii relațiilor cu statele din întreaga lume. In anul 1969, tara noastră a stabilit relații diplomatice cu Guvernul Revoluționar Provizoriu al Republicai Vietnamului de sud, cu Bolivia, Ciad, Niger, Malayezia, Uganda și Noua Zeelandă. România întreține astăzi relații diplomatice și consulare cu 91> de state. . . . La baza relațiilor cu toate statele, România așează principiile — care capătă o importanță sporită în viața internațională și o adeziune tot mai largă din partea popoarelor — ale respectării independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne, dreptului fiecărui stat de a hotărî de sine stătător asupra politicii sale interne și externe. Așezind neabătut prietenia, alianța frățească și colaborarea multilaterală cu toate țările socialiste în centrul politicii sale externe. România a desfășurat o activitate intensă de adîncire și extindere a relațiilor politice, economice, cultural-științifice cu statele socialiste. în acest cadru se înscriu Intîlnirile tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer cu tovarășii Leonid Brejnev și Alexei Kosîghin, cu tovarășii Wladyslaw Gomulka, Marian Spychalski și Jozef Cyrankiewicz. De asemenea, au avut loc două întâlniri între tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, precum și întrevederi între președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și președintele Vechi Executive Federale a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. S-au realizat, totodată, contacte și convorbiri, la diferite niveluri, cu R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Ungară. Relațiile țării noastre cu R. P. Albania au evoluat într-un spirit de înțelegere reciprocă, existînd posibilități pentru extinderea lor în viitor: întîlnirile și discuțiile purtate au condus la adîncirea colaborării, au pus în evidentă noi posibilități de extindere a relațiilor bilaterale, în avantajul tuturor părților, au prilejuit schimburi utile de vederi asupra problemelor care interesează statele socialiste europene, au constituit o contribuție de preț la întărirea unității lor, la promovarea cauzei socialismului, păcii și colaborării dintre popoare. S-au dezvoltat legăturile de colaborare dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Chineză, în toamna anului trecut au avut loc la Pekin convorbiri ale tovarășului Ion Gheorghe Maurer cu tovarășul Ciu En-lai și cu alți conducători din R. P. Chineză, în probleme privind construcția socialistă în cele două țări, dezvoltarea relațiilor bilaterale, situația internațională. Relațiile țării noastre cu R. D. Vietnam și Frontul Național de Eliberare din Vietnamul de sud s-au desfășurat pe fondul sprijinului multilateral acordat de poporul român eroicului popor vietnamez în lupta sa dreaptă împotriva agresiunii americane. Au evoluat pozitiv raporturile României cu R. P. Mongolă și R.P.D. Coreeană. Relațiile cu Republica Cuba s-au dezvoltat pe multiple planuri. Preocupat de perfecționarea continuă a cadrului juridic în care se desfășoară relațiile cu statele socialiste, guvernul român a procedat la încheierea a 75 de noi instrumente de colaborare și cooperare, în cele mai variate domenii de activitate. România își aduce contribuția activă la extinderea colaborării și cooperării economice în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, al cărui membru este. Ea își intensifică, în același timp, schimburile comerciale, colaborarea și cooperarea în domeniul economic cu toate țările socialiste. Țara noastră își dezvoltă relațiile de colaborare, pe plan militar, cu statele participante la Tratatul de la Varșovia, din care face parte, fiind gata să lupte alături de armatele prietene în cazul unei agresiuni dezlănțuite in Europa de forțele imperialiste, împotriva unui stat membru al acestui Tratat. Totodată, România lărgește colaborarea cu armatele tuturor statelor socialiste. In cursul anului 1969, delegații de partid și de stat, conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu, au luat parte la sesiunea specială a G.A.E.R., la consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, precum și la întîlnirea de la Moscova, din luna decembrie, a conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. S. România, R. P. Ungară și U.R.S.S. Aceste întîlniri, precum și celelalte reuniuni ale tarilor socialiste la care România a luat parte, au dovedit că atunci cînd problemele sînt abordate în spirit principial și tovărășesc, de stima mutuală și receptivitate fată de opiniile și interesele fiecărui stat, este posibil să se stabilească înțelegeri acceptabile pentru toate părțile, și — în acest fel — să se aducă o contribuție importantă la ridicarea colaborării reciproce pe o treaptă superioară, la întărirea solidarității dintre tarile socialiste. Este ferma noastră convingere că, edificîndu-și relațiile lor reciproce pe principiile marxism-leninismului și internaționalismului socialist, întrajutorării tovărășești, pe normele relațiilor dintre statele socialiste, depășind dificultățile actuale, țările socialiste — unite prin comunitate de orînduire, de ideologie și de țeluri — pot oferi tuturor popoarelor un model de înțelegere și cooperare multilaterală, pot exercita o influență favorabilă și tot mai puternică: asupra evoluției relațiilor internationale și dezvoltării lumii contemporane. Pornind de la interesele vitale ale poporului nostru, de la interesele generale ale socialismului, guvernul român este hotărît să facă și în viitor tot ce depinde de el pentru intensificarea colaborării frățești cu toate țările socialiste, în condițiile existenței de state ca orînduiri social-politice diferite, unica soluție rațională de organizare a vieții internaționale, corespunzătoare aspirațiilor de progres și prosperitate ale popoarelor, este colaborarea între toate țările lumii, conviețuirea lor pașnică, întemeiată pe respectul principiilor fundamentale, unanim recunoscute, ale dreptului internațional. Creșterea potențialului economic și îmbogățirea patrimoniului cultural al țării noastre în contextul unei lumi caracterizate prin pătrunderea masivă a științei și tehnicii în toate sferele activității umane și prin accentuarea diviziunii internaționale a muncii fac nu numai posibile dar și obiectiv necesare dezvoltarea relațiilor României cu toate statele lumii și participarea sa activă la amplificarea necontenită a schimburilor de valori materiale și spirituale. Guvernul român a acționat pentru lărgirea contactelor politice, a schimburilor economice, tehnico-știintifice și culturale cu toate statele, manifestînd preocuparea de a asigura consistență și stabilitate raporturilor externe ale tării noastre, pe baza reciproc avantajoase. In anul precedent au fost încheiate 76 de noi înțelegeri, acorduri și convenții de colaborare in diferite de(Continuare în pagina a II-a) . HOTARIREA Marii Adunări Naționale cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Națională, dezbătînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activitatea internațională desfășurată de Republica Socialistă România în anul 1969, hotărăște : Aprobă linia politică externă și activitatea internațională a Republicii Socialiste România desfășurată în anul 1969. Reafirmă hotărîrea Republicii Socialiste România de a promova și în viitor, în politica sa externă, întărirea și dezvoltarea prieteniei, alianței și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste, extinderea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială — pe baza principiilor suveranității și independenței naționale, egalității in drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc , sprijinirea luptei popoarelor aliate sub dominația colonială și lărgirea relațiilor de colaborare cu tinerele state independente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace și securitate în Europa și în lume, întărirea unității și solidarității cu forțele antiimperialiste ale contemporaneității, însărcinează Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România să ia toate măsurile pentru înfăptuirea acestei politici. PLENARA CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALIST! • % Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Tovarăși. Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a dezbătut probleme de mare actualitate. Toți membrii Consiliului care au luat cuvîntul aici au evidențiat preocupările consiliilor județene, orășenești și comunale pentru rezolvarea propunerilor oamenilor muncii făcute în timpul campaniei electorale, precum și, în general, pentru rezolvarea diferitelor sesizări și propuneri adresate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem, că, intr-adevăr, în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pentru rezolvarea acestor probleme, pentru soluționarea chestiunilor de muncă și viață care ii privesc nemijlocit pe cetățeni, precum și a problemelor de ordin gospodărescedilitar. După cum au arătat mai toți vorbitorii, cu deosebire în domeniul gospodăresc edilitar s-au realizat multe lucruri bune — deși trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca orașele și comunele patriei să fie bine întreținute și gospodărite. Paralel cu rezultatele bune pe care le-am obținut, în acest domeniu mai persistă destule neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cît și unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenția ca mijloacele pe care le au la dispoziție să fie folosite cu rezultate maxime în ridicarea nivelului edilitar-gospodăresc al orașelor și comunelor, în crearea unor condiții de viață tot mai bune cetățenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a subliniat aici, nu toți deputații acordă atenția cuvenită problemelor ridicate în întîlnirile avute cu cetățenii. Trebuie să atragem atenția tuturor deputaților, — atît celor ai Marii Adunări Naționale, cît și ai consiliilor populare — să se preocupe în mai mare măsură de rezolvarea problemelor ridicate de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-și pot găsi o rezolvare rapidă , dar chiar și în acest caz cetățenii trebuie să primească răspuns, arătîndu-li-se ce se poate și ce nu se poate soluționa, explicîndu-li-se cu argumente cauzele, motivele. Numai așa oamenii muncii simt în mod concret că organele statului, organismele Frontului Unității Socialiste se preocupă cu adevărat de problemele lor. Acolo unde nu există încă condiții pentru rezolvarea propunerilor făcute, sau cînd problemele ridicate sînt neîntemeiate, trebuie date explicații pline de răbdare cetățenilor, procedînd astfel vom avea de cîștigat din toate punctele de vedere. Așa cum am mai spus și în alte împrejurări, organele noastre de stat și organele Frontului Unității Socialiste, precum și organele de partid și organizațiile de masă — au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de soluționarea problemelor ridicate de cetățeni. Activiștii organelor de stat, de partid și ai organizațiilor obștești — deci și ai consiliilor Frontului Unității Socialiste — trebuie să înțeleagă că sunt chemați să servească, prin întreaga lor activitate, interesele cetățenilor. Numai în măsura în care își îndeplinesc cu răspundere și consecventă aceste atribuțiuni ei se bucură de încrederea cetățenilor. Numai astfel ei vor reuși să unească elanul și energia tuturor cetățenilor în înfăptuirea sarcinilor privind dezvoltarea societății, ridicarea nivelului de viată și de civilizație al orașelor și satelor patriei noastre socialiste, în această ordine de idei, aș dori să mă refer la necesitatea ca deputații Marii Adunări Naționale să prezinte în mod mai organizat dări de seamă în fața alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim ca, în cursul lunilor mai—iunie să aibă loc asemenea intilniri în întreaga țară. Cu acest prilej să se dezbată atît problemele legate de activitatea deputaților, modul de rezolvare a problemelor ridicate de alegători, cît, mai cu seamă, problemele hotărâte de ultima plenară a Comitetului Central al partidului privind dezvoltarea agriculturii, precum hotărîrile Marii Adunări Naționale prișivind calitatea produselor, organizarea și disciplina muncii. Este necesar ca înseși Consiliile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în care deputații mențin contactele cu alegătorii, ii informează asupra activității lor și asupra problemelor generale, rezolvă problemele pe care le ridică cetățenii. In Frontul Unității Socialiste sunt prezente toate organizațiile obștești, de aceea este necesar, ca în consiliile Frontului să se dezbată modul în care aceste organizații participa la înfăptuirea programului adoptat în comun, a programului cu care ne-am prezentat în alegeri în fața poporului, realizarea politicii partidului și statului, în această privință cred că atît Consiliul National, cît și consiliile județene au făcut încă destul de puțin. In planul de măsuri al Consiliului Național există unele prevederi în această privință ; cred că trebuia să ne propunem să dăm mai multă viată consiliilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare in coordonarea activității organizațiilor componente. Aici s-a considerat că o problemă importantă este creșterea contribuției uniunilor de scriitori, artiști plastici și compozitori la munca de educare, îndeosebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că Uniunea Scriitorilor a început să întreprindă unele acțiuni în această direcție. Speram că începutul bun care s-a făcut — și care constituie, poate, o revenire la unele obiceiuri bune din trecut, în mod nejustificat uitate — va fi dus mai departe. Este necesar să se încetățenească în activitatea Uniunii Scriitorilor și a celorlalte uniuni ca o metodă permanentă întărirea contactului cu cititorii, cu beneficiarii operelor, cu cetățenii. Desigur, în cadrul acțiunilor de care s-a vorbit, artiștii vor citi sau vor prezenta cetățenilor operele lor, dar cu această ocazie ei vor trebui să asculte și ce spun cititorii. Din aceasta va ieși ceva util atît pentru public, cît și pentru creatori. In felul acesta cititorii, ascultătorii, spectatorii vor primi din partea uniunilor de creație sprijin, astfel Incit să poată înțelege mai bine operele. în același timp însăși scriitorii, artiștii, oamenii de creație în general vor în telege mai bine aspirațiile și dorințele publicului pentru a putea crea lucrări care să corespundă dorințelor și năzuințelor cetățenilor patriei noastre. Deci din strîngerea acestui contact ara de cîștigat pînă la urmă societatea noastră socialistă, arta și cultura, oamenii de creație, cetățenii patriei. S-a vorbit despre activitatea Uniunii Arhitecților. Cred că una din recomandările pe care Consiliul Național trebuie să le facă Uniunii Arhitecților este aceea de a asigura ca în fiecare județ să existe cîțiva arhitecți , oricîte eforturi ar depune Uniunea Arhitecților din București, ea nu poate înlocui ceea ce pot face arhitecții care trăiesc și muncesc în județe. Sunt de acord ca județele să se adreseze Uniunii Arhitecților, urmînd ca aceasta să organizeze trimiterea pe teren a unor echipe din care să facă parte — în afara arhitecților — cadre din învățămînt și din institute. Aceste echipe să ajute organele locale în definitivarea sistematizării și in proiectare. Eu cred că, într-adevăr, Uniunea ar putea crea grupe de arhitecți pentru județele care n-au institute puternice, aceste grupe să aibă oarecum o răspundere permanentă, acordând județelor un sprijin, un ajutor sistematic. Acesta ar fi un lucru bun. Sunt însă și alte probleme, tovarăși, care merită să facă obiectul discuțiilor in cadrul consiliului nostru, cred că organizațiile care fac parte din Consiliul National, cît și biroul Comitetului Executiv se vor gîndi să făr (Continuare în pagina a IV-a) „Tribuna propagandei tehnico - economice“ la a doua ediție Convorbire cu tovarășul Ioan Jiva, președintele Consiliului județean Neamț al U. G. S. R. Mîine, cea de a doua ediție a „Tribunei propagandei tehnico-economice"— valoroasa manifestare venind în întîmpinarea cerințelor de îmbogățire a bagajului de cunoștințe profesionale ale salariaților — își inaugurează activitatea. In legătură cu aceasta, am adresat cîteva întrebări tovarășului Ioan Jiva, președintele Consiliului județean al sindicatelor, care ne-a răspuns cu amabilitate. — Care este obiectivul urmărit prin „Tribuna propagandei tehnico-economice" și cum apreciați rezultatele primei sale ediții — în zilele noastre, tehnica face progrese uriașe, într-un timp extrem de scurt. A fi un bun inginer, tehnician sau maistru, un bun economist, în toate domeniile producției materiale, înseamnă să mergi mereu un pas cu vremea, cu dezvoltarea explozivă a științei și tehnicii, ceea ce presupune o informare și documentare permanentă. Din marea diversitate a mijloacelor muncii politice și cultural-educative, folosite de sindicate, acțiunea „Tribuna propagandei tehnico-economice” organizată pentru prima dată în județul nostru anul trecut de către Consiliul județean al sindicatelor, în colaborare cu Cabinetul județean pentru organizarea științifică a producției și a muncii, sub directa îndrumare a Comitetului județean Neamț al PC.R. — urmărește ca printr-un complex de manifestări specifice activității de propagandă să-i inferme pe muncitori, tehnicieni, ingineri, economiști asupra nouță- Interviu realiat de I. MARTIN - (Coabhaua*# In pag, aflat Pregătirea patului germinativ la C.A.P. Deleni. în ziua de 27 martie a.c., sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propunerile făcute de către cetățeni în campania electorală din ianuariemartie 1969, precum și activitatea depusă pînă acum de consiliile Frontului Unității Socialiste și principalele sarcini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat materialele prezentate în aceste probleme și programul de activitate al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. Plenara a dezbătut și a aprobat activitatea internațională desfășurată de Frontul Unității Socialiste, precum și planul relațiilor externe pe anul 1970. Iul Plenara a adoptat texdocumentului „Cu privire la securitatea europeană“, care se dă publicității. Plenara a hotărît ca tovarășii Gheorghe Apostol și Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv și din Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste ca reprezentanți ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, respectiv al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să fie eliberați din aceste funcții ca urmare a schimbărilor intervenite în conducerea acestor organizații. Plenaru a ales ca membri ai Consiliului Național și ai Biroului Executiv al Frontului Unității Socialiste pe tovarășii Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent și secretar al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Florian Dinălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Valerian Popescu, președintele Uniunii Societăților de Științe Medicale și Dumitru Bejan, președintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consiliului Național pe tovarășul Traian Dudaș, președintele Consiliului județean Mehedinți al Frontului Unității Socialiste. La dezbaterile din plenară au luat cuvîntul tovarășii Nicolae Tăbîrcă, Coriolan Pop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dănilă, Gheorghe Paloș, Dumitru Constantin Petre, Toma, Carol Sollner, Ion Mărgineanu, Constantin Dumitrescu și Damian Ascanio, în încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Pagina a I M-a RECOLTA 70 SPORT SEMNALĂM