Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)

1971-05-16 / nr. 1003

r \ \ Pag. 2 INTERMEZZO CU C fi nativi roleis­ie După cum se știe, la in­putul lunii iunie se va des­fășura la Piatra Neamț cel de-al II-lea Festival de teatru pentru copii și tineret, săr­­bătorindu-se totodată 10 ani de la înființarea Tineretului. Printre Teatrului invitații la manifestări se numără și actorul FLORIN PIERSIG. — Imi pare grozav de rău că nu pot fi prezent la premiera pietreană a fil­mului „Mihai Viteazul" decit pe ecran, dar vă asigur că la apropiata aniversare a tea­trului din Piatra Neamț, unde mi-am început cariera și de a cărei scenă mă leagă amin­tiri minunate, voi reveni ... călare pe șapte cai. — A propus, cum te-ai sim­țit în pielea haiducului An­gliei Șaptecai ? — E un personaj care mi-e tare drag și Căruia cred că l-am dat nu numai robus­tețe, ci și o pasiune viguroa­să, de a face dreptate într-o lume nedreaptă. — Știm că anul care a tre­cut ți l-ai petrecut aproape tot pe platourile de filmare. Acum la ce lucrezi ? — După cele două serii la „Mihai Viteazul", unde l-am interpretat pe boierul Stroe Buzescu și după următoarele două serii ale „Haiducilor" am găsit cu cale să mă mai odihnesc, Odihna insă nu va dura decit cină în luna iulie, cînd voi începe lucrul sub îndrumarea regizorului francez, Christian Jaque, au­torul lui „Fanfan la Tulipe“, care va turna la noi un film despre petroliști. — Dar tn domeniul teatru­lui ? Căci de la­­ Heidelber­­gul de altădată, nu te-am mai văzut tn nici­ un alt rol... pat — ... Pentru că m-am ocu­exclusiv de film. Dar am și in cadrul teatrului o frumoasă surpriză, peste cîteva zile voi avea premie­ra la National cu „Dulcea pa­săre a tinereții" de Tennes­­se Williams unde interpre­tez rolul pe care l-a jucat în film Paul Newman. — Dorești să transmiți ceva cititorilor ziaru­lui „Ceahlăul” ? — Se doresc să fie nu nu­mai buni cititori Ci... și buni spectatori. Aștept revederea. D. BANCILA Se spune că... •. Î in fiecare an, auto­ritățile americane sunt puse in situația să anche­teze cîteva sute de a­­menințări cu moartea pe care le primește senato­rul Edward Kennedy. Toate călătoriile și apari­țiile sale publice sunt însoțite de măsuri de securitate mai riguroase decit ale oricărei alte personalități politice a­­mericane. ... primindu-i pe cei 60 de tineri muzicieni „pop“ veniți din diverse țări pentru a da la Roma un concert patronat de comisia pontificală pen­tru turism, papa Paul al VI-lea ar fi declarat : „Ca să spun drept, noi nu sîntem încă în mă­sură să apreciem modali­tățile voastre de expresie artistică și nici să evaluăm formele estetice care sintetizează persona­litatea voastră. Dar re­ținem cîteva valori : spontaneitatea, sincerita­tea, necesitatea de a fi voi înșivă". suma destinată Premiului Nobel pe 1971 va spori, în urma crește­rii veniturilor anuale ale fundației Nobel, de la 400.000 coroane la 450.000. Premiile din anul acesta vor fi conferite în lunile octombrie sau noiembrie. .. firma americană „Boeing” și societatea franceză „Avions Marcel Dassault* intenționează să pună la punct un a­­cord preliminar pentru construirea sub licența Statelor Unite a unui aparat „Mirage F-1”, versiune modificată aparatelor de același tip și franceze, cuprinzînd pie­se și sisteme de ghidaj american. Ulcerul și muzica beat Sub titlul senzațional „JOLCER STOMACAL PRIN MUZICĂ BEAT cîteva cotidiene din R.F.G. au publicat de auzind un referat asupra experiențelor făcute de profesorul L. Dem­­ling, la clinică medicală a Universității Erlangen. Cititorii au fost însă dezamăgiți, deoarece corelația dintre respectivul gen de muzică și funcțiile stomacului nu a putut fi dovedită. Pentru a descoperi dacă stomacul reacționează diferențiat la anumite genuri de muzică, profesorul Demling a extras unei serii de persoane sesiale suc gastric în timp ce respectivii as­cultau muzică clasică (Beethoven, Mozart) și muzică beat. Cu acest pale) s-a constatat că secreția stomacului nu diferă prea mult, independent de genul muzicii. In schimb a fost demonstrat că stomacul este deosebit de sensibil la intensitatea muzicii, respectiv a sunetelor. Când acestea depășesc 90 roni, se constată o mai proastă circulație a singelui prin mucoasa stomacului și, implicit, o scădere a secreției de sun gastria. Teoretic, ar fi deci posibil ca muzica beat, cunoscută ca fiind zgomotoasă (ca și muzica de lan­iard de altfel), să favorizeze apariția ulcerului. CEAHLĂUL Charles Trenet, unul dintre veteranii șanso­­netei franceze, continuă seria succeselor. Revenit surprinzător în prim-plan datorită unui excelent program prezentat la televiziunea franceză în noaptea Anului Nou (succes căruia se pare că-i datorează și invita­ția pentru ediția din acest an a „Cerbului de aur“), cunoscutul cîn­tăreț a realizat zilele a­­cestea „un adevărat BUM“ (ca să folosim ex­presia cronicarilor pari­zieni) jubilînd din nou pe celebra scenă de la Olympia. Iată, ca mărturie un ecou al noului succes, desprins din presa franceză : „Neuitată Seară ! Se situase prea devreme pe un piedestal de super­campion al cîntecului și avea o poftă nebună să coboare de pe el, să arate de ce este Încă în stare, la paisprezece ani după ultima sa tre­cere pe o scenă parizia­nă. Iată­l: Trenet este un om plin de viață, se simte bine — și .. parcă nici nu s-a schimbat ! Costum bleu, cămașă bleu-clei, cravată albă, garoafă roșie la butonie­ră, ca întotdeauna. Veți spune că lipsește la apel pălăria de odinioară. Nu chiar... El o păstrează în rezervă ca pe o armă secretă, pentru cind in­terpretează „Jo chante" (Cint). Ca înainte. Ca acum 35 de ani, ochii lui albaștri — evident că-i este culoarea favo­­rită — se rotesc și scân­teiază, moționează Uimește și e­­entuziasmul său, bucuria de a trăi, simplitatea, modestia și respectul pentru oame­nii veniți să-l asculte. Charles Trenet a adus mult poetic cintecului. Un stil plin de prospe­țime și ritm. El este cel care a deschis calea lui Brassens, Bécaud, Brel, Aznavour și alții. Toți o recunosc. Trenet-autorul, trenet-compozitorul, Tre­­net-interpretu­l ocupă Art Inc privilegiat în ierar­hia de onoruri a acestei arte. La „Olimpia“ el cintă acum 19 cintece vechi și 10 piese noi. Această întoarcere a lui Charles Trenet la Paris este o dată care mar­chează un moment de înaltă ținută artistică în istoria music-hall-ului“. ( harks Trenet ) OLYMPIA Florile primăverii. Foto : Moscu COPEL O HI I „CONCORDE“: pentru sau contra ? Argumentelor avansate de cei care reclamă lichidarea „Pro­gramului ConCorde“ nu se lip­sește forța persuasivă t super­sonicul este zgomotos, va ac­centua poluarea și va provoca cancer și, mai ales, costă foarte scump pe contribuabilii care-i plătesc — după cum a obser­vat cineva— „numai ca să per­mită celor cîțiva miliardari să traverseze Atlanticul ceva mai repede“. Această ultimă reflec­ție este marcată în aparență de un robust bun-simț. Dar ce ne facem atunci cu trenurile sau automobilele, care, la început, erau și ele accesibile numai privilegiaților ? Fără îndoială că mulți fran­cezi n-au avut niciodată ocazia sau mijloacele să voiajeze cu a­­vionul. Ei regretă sumele in­vestite, scoase din impozitele lor și ale familiilor lor. Costul total al regizării „Concorde"­­ului atinge, desigur, o cifră impresionantă t 11 miliarde franci actuali. Dară, sa nu ne a­­prindem. In primul rînd, ei nu reprezintă mai mult decit cerința unui program de avion de capacitate mărită, dar sub­sonic , o nouă orientare a in­dustriei aeronautice franceze. In al doilea rînd, ei se împart între Franța și Marea Britanie. Și, în ultimul rînd, ei se în­tind pe o perioadă de timp de 13 ani (1962-1974). Raportat la cele cincizeci de milioane de francezi, aceasta reprezintă o sumă de... 10 franci pe an. Nu trebuie să ne lăsăm im­presionați de faptul că hotărî­­rea realizării lui „Concorde“ a fost luată în timpul lui de Gaulle. Dar este într-adevăr nevoie să se oprească ori să se anuleze toate activitățile între­prinse în vremea conducerii sale ? Este mai rezonabil credem noi — să se ia în con­­­siderație estimarea rentabili­tății acestui proiect, prevăzuta vînzare a celor 250 „Concorde“ pînă în 1980 ar raporta, în de­vize, echivalentul a 25 miliar­de franci. Este oare o apreciere prea optimistă a pieței posibi­le ? Ea s-a fondat pe atracția companiilor aeriene pentru un aparat care se anunță economic la exploatare (amortizarea va fi asigurată cu 3 franci de km, deci cca. 5 centime de pasager) și răspunde la nevoile crescînde ale transportului aerian. Căci supersonicul fiind mai rapid, viitorul îi aparține. Creșterea vitezelor este o lege a progre­sului, care n-a fost niciodată dezmințită și nici împiedicată. Obiecțiile senatorilor ameri­cani care au respins proiec­tul SST (Supersonic Transport) pe motiv de vătămare ? Firește că trebuie și ele atent cercetat­e, dară­ numai dacă... autorii lor cu­nosc pericolele ce re­prezintă armamentul chimic și bacterio­logic produs în țara lor, sau au făcut dovada unei egale fer­mități cu privire la industriile vinovate de poluarea sau apei. Cum nu este aerului însă cazul, emoția lor este prea u­­șoară. Fondul problemei ar pu­tea fi că, proiectul supersoni­cului american fiind întîrziat, ei vor să saboteze avionul „Concorde“. Acest scop fiind a­­tins, s-ar putea vedea apoi, ce ușor s-ar lăsa convinși că alar­ma le-a fost zadarnică ! Și SST ar putea relua nestingherit a­­saltul pieței... Robert LECHENE (Traducere de Al. ALDEA) Un pui de hipopotam, alături de mama sa, făcînd „plajă“ în curtea grădinii, zoologice­­­ din Budapesta. I „Omul fizic“ ce înseamnă „omul fizic", „omul ca unitate" . Un organism alcătuit din... 10 (urmează ÜT de zero-uri) atomi. Inima omului (220 g la femei și 280 g la bărbați adulți) pompează într-un minut 5 litri de singe ; fiecare picătură de singe conține circa 5.000.000 globule roșii care, puse una lingă alta, ar acoperi o suprafață de 2 000.000 m2. Corpul omenesc suportă o presiune de 20 tone (atmosferică), adusă la zero de o presiune interioară egală­ La fiecare inspirație, în plămînul omului pătrunde 0,50 litri de aer, deși plămînul atinge capacita­tea de 4 litri. Prin rinichii omului trec, la fiecare 24 de ore, 1.700 litri de singe. Din cei 14.000.000.000 neuroni, cu­ conține sistemul nervos al omului, abia 4 la sută se folosesc în mod util. CONUS INTEL și „persoanele suspecte“ . Ghrstopher Pyle, fost agent al lui Conus Intel (Continen­tal United States intelligence) organizație a armatei ameri­cane instituită în 1960 pentru supravegherea „persoanelor suspecte", a făcut recent în public unele mărturii în legă­tură cu diversele organisme americane de spionaj interior, subordonate armatelor de uscat, aer și apă. Ex-agentul Pyle a dezvăluit cîteva dintre misiunile în­credințate lui și colegilor lui: cercetarea și asasinarea lui Stokely Carmichael ; intercep­ția convorbirilor telefonice ale senatorului Mc­Carthy în timpul convenției democrate din 1968 , urmărirea marșu­lui săracilor spre Washington, supravegherea morm­­întului lui Martin Luther King pentru ca să asculte ce ziceau cei care veneau să-i aducă ulti­mul omagiu (cîr­d d-na King, într-un discurs public, a vorbit de un vis al soțului ei, un agent a fost însărcinat să descopere „care era acel vis­". De fapt, activitățile­ acestui organism se întind la supra­vegherea a 25 milioane de persoane, îngrămădesc Dosarele lor­se în cartierele generale ale armatei, în diverse forturi. 300 agenți regionali se adaugă continuu supravegherii grupurilor. In­formațiile sînt periodic răs­­frînte în rapoartele zilnice sau săptămînale, trimise prin teletip la toate bazele arma­tei și canalizate către „bănci­le de informații“ Acolo se amestecă totul­i crima de drept comun­ cu delictul de opinie. Pentru serviciile de infor­­­­mații ale armatei, dosarul I despre „o persoană care pre­­­­zintă interes“ nu este prea­­ greu de alcătuit; el se bazea­­­­ză pe schema unor observații­­ de tot felul i — călătorește mult în străi­­­­nătate și a fost fotografiat printre comuniștii notorii­­ , —­ recent a vorbit în public­­ chemînd la revoluție pentru o­­ reînnoire americană ; — este membru cunoscut al­­ Societății Prietenilor (Qua­­­­kers)­­ — a participat activ la­­ manifestațiile pentru retra­gerea trupelor din Vietnam­­­i — a asistat la funeraliile­­ lui Martin Luther King și a­­ fost văzut în­ tovărășia lideri­­i­lor negri sau a altor „persoa­­­­ne demne de Fu­eres“­­ — a numit „masacru“ ope­­­­rațiunea My-Lay și a pro­­­­clamat în fața martorilor că­­ nu mai trebuie război ș­­ ■— a fost văzut purtînd o conversație cu grupuri de­­ tineri revoluționari în timpul manifestației spre Washington *­­ după intrarea trupelor lui I Cambodgia ! „ — nu-și are trecut numă­­­­rul de telefon In cartea de­­ telefon ! — are un mod de viață * suspect I dovada — a schim­­­­bat­ funcția (și chiar locuința) , de patru ori în zece ani. Un singur argument dintre­­ toate acestea poate atrage a­­­­supra unui cetățean american * „solicitudinea* serviciilor de­­ informații ale armatei. (L* HUMANITE DIMANGHE) J Anecdote a Anecdote — Profesorul : — Pămîntul o să dispară odată și odată ... — Elevul: — Și cei din a­viost, unde VOT ateriza ? La film, între orbi : — Vezi ceva ? — Nu ! — Atunci, hai mai în față ! — Spuneți-mi, domnule (În­treabă medicul pe bolnav) ați măi consultat pe cineva ? — Da, am fost la farmacist. — La farmacist ? Și ce sfat a putut să vă dea imbecilul ăla ? — Mi-a zis să vin la dv... ★ La un moment dat, conferen­țiarul cere un pahar de lapte. I se dă pe neobservate, puțin whisky. Conferențiarul ! Oh, delicios ! Ce vaci grozave !... — Cum se face, unchiule, că părul tău e alb, iar barba-i încă neagră ? — E foarte firesc ! părul este cu 20 de ani mai în vîrstă decît barba... *­ O oră de fizică, la școală. Profesorul: Cunoașteți cîteva efecte ale căldurii și frigului ? Un elev : Da, domnule, că­dura dilată și frigul contractă Profesorul : Bine ! Da-mi un exemplu. Elevul: Vara zilele sunt mai lungi pentru că e cald, iar iarna sunt mai scurte, pentru că este frig. Un fermier se plimbă prin grădină și-și găsește grădina­rul dormind sub un copac, îl trezește și-i zice : „Leneșule, nici nu meriți să trăiești sub soare !“ — Știu prea bine asta, răs­punde grădinarul. De aceea m-am și culcat la umbră !.. Pe ușa unui hotel stă scris ! Aici se vorbește franceza, en­gleza, rusa, italiana, germana, suedeza, daneza, spaniola, por­tugheza, japoneza, chineza etc. — O, se miră un călător și-l întreabă pe hotelier ! cine vor­bește toate limbile astea aici ? — Clienții mei, domnule. — Ce părere ai despre louse — Lautrec ? — învinge Toulouse !... Fotbal și minijup Peggy March, a cărei imagine o puteti admira în fotografia de mai sus, este americană, desenatoare de modă și fot­balistă intr-un club vest-ger­­man, țară i­­­are s-a stabilit in prezent cînd ioitura de începere a meciului dintre ROTWEISS ESSEN și BORUSSIA MUN­­CHENGL­A DRACII, ea a dat și semnalul de lansare a minijup pentru jucătoarele modei de fotbal, prezentind un model de „echipament“ a cărei concepție ii aparține in exclusivitate. Nu știm care sunt funcționale ale acestui virtuțile model, dar trebuie să admitem că, la vedere, este departe de a fi dezagreabil... Tou- Duminică, 16 mai 1971 Tv DUMINICĂ, 16 MAI 8.30 Deschiderea emisiunii­­ 9 Matineu duminical pentru copii ! 10 Viața satului ! 11.15 Albumul compozitorilor ro­mani ! Wilhelm Berger ! 12 De strajă patriei ! 12.30 In reluare, la cererea telespec­­torilor ! 13 Emisiune in lim­ba maghiară ! 14.30 Postmeri­dian. Magazin duminical ; 17.50 FöSbal — Campionatul european­ Cehoslovacia — Ro­mânia­­ 19.50 1001 de seri ; 20 Telejurnalul de seară ; 20.30 Film artistic i Operațiunea Cicero ; 22.10 Telejurnalul de noapte ; 22.25 Din înregistră­rile celui de-al IV-lea Festi­val și Concurs Internațional de muzică ușoară „Cerbul de aur“. Recital Lola Iovanovici. 23 închiderea emisiunii pro­gramului 1. LUNI, 17 MAI în jurul orei 11.30. Trans­misiune directă de la Aero­portul internațional Otopeni: Sosirea in Capitală a pre­ședintelui Republicii Fede­rale a Germaniei, Gustav Heinemann și a doamnei Heinemann, care la i­vitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu, vor face o vizită oficială în Republica Socia­listă România. 18 Deschiderea emisiunii: Scena 1 18.30 Muzică popu­lară ; 18.45 Stop — cadru­­ 19.15 Publicitate ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnalul de seară. Sport ț 20.10 Film serial s Cavalerul Furtună (VII) ; 21 Idei contempo­rane: 21.40 Aventuri în e­poca de piatră — film de de­sen animat; 21.40 Pentru iu­bitorii muzicii de operă; 22.55 Telejurnalul de seară ; 23.05 închiderea emisiunii­15 Buletin de știri ! 15.05 Ca­ravana fanteziei ! 16 Estrada duminicală ! 17.55 Meciul de fotbal România — Cehoslo­vacia din campionatul euro­pean ! 19.50 Muzică popu­lară ! 20 Tableta de seară ! 20.05 Zece melodii preferate; 20.40 Petrecere dansantă ! 21.30 Revista șlagărelor­­ 22 Radiojurnal | 22.10 Panoramic sportiv | 22.30 Seară de ro­­mane | 22.50 Moment poetic | 23 Caruselul ritmurilor | 24 Buletin de știri 1 0.03—6 Es­trada nocturnă, (Buletine de știri la orele 1 2 |­4 j 5). 15 Panoramic opera ! 15.35 Din repertoriul lui Luis Mariano ! 15.45 Publicitate radio î 16 Muzică de promenadă ! 16.30 Serial radiofonic pentru ti­nerii ascultători ! 22 Dansați în ritmul preferat . 23 Buletin de știri ! 23.05 Concert din opere ! 23.45 Muzică de estra­dă ! 24 Simfonia I în la mi­nor de Nicolae Brînzeu !­0.55—1 Buletin de știri. III i 6 De la 6 la 9.30 |­7 Radio­jurnal | 9 Buletin de știri | 9.30 Revista literară radio | 10 Buletin de știri | 10.05 Muzică populară . 10.30 Ști­ința în slujba păcii | 11 Bu­letin de știri | 11.05 Din mu­zica popoarelor . 11.15 Pre­zent și viitor in știința agri­colă | 11.35 Gheorghe Dumi­­trescu și cîntecele sale; 12 Melodii interpretate de Valen­tin Baciu ; 12-10 Recital de la operă Iulia Buciuceanu ; 12.30­­ Întîlnire cu melodia populară­­ și intepretul preferat ; 13 Ra­diojurnal ; 13.15 Avanpremie­ră cotidiană ; 13.27 Cîntecul e pretutindeni i 13.57 Compo­zitorul săptămînii — Henry Purcell­i 14.30 Te apăr, te laud și te cint I 15 Buletin de știri I 15.05 Inșir-te mărgă­rite ! 15.35 Muzică de estra­dă ; if> Radiojurnal ! 16.15 Ana corale t Lugo­jana — prelucrări 16.30 Muzică ușoară de George Grigoriu ; 17 An­tena tineretului ; 17.30 Con­cert de muzică populară 1 18 Orele serii i 20 Tableta de­­ seară 1 20.05 Zece melodii I preferate I 20.30 Teatru ra­fi­diofonic i 22 Radiojurnal ț g 22.30 Meridiane melodii 1 22.55 Moment poetic 1 23 Meridi­ane știri î melodii 1 24 Buletin de­­ 03—6 Estrada noc­turnă.­­Buletine de știri la orele : 2­1 4­1­5), PROGRAMUL ii 8.10 Tot înainte ; 8.25 Mari interpreți : Dinu Lipatti ; 8.55 Soliști și ansambluri care au participat la cel de al II-lea Festival cultural-artife­­tic al pionierilor și școlarilor; 9.10 Curs de limba engleză ; 9.30 Buletin de Știri ; 9.35 Or­chestra de muzică populară „Perinița“ i 10 Opera „A­­lexandru Lăpușneanu“ de Alexandru Zirra ; 10.30 De la A la Z —- muzică ușoară • 11.05 Radio-Prichindel | 11.20 Or­chestra Casei de discuri „E­­lectrecord“ i 11.40 Cîntece populare s 11.55 Știința la zi ( 12 Buletin de știri ) 12.03 A­­vanpremieră cotidiană | 12.15 Autograf muzical Aura Ur­­ziceanu ! 12.30 Din țările so­cialiste | 12.50 Arii din ope­rete interpretate de Corina Bărbulescu | 13 Radiojurnal | 13.15 Concert de prînz | 14 Buletin de știri | 14.05 La mi­crofon Maria Sterian, Milenko Lukin și­ Sașa Brzgu . 14.30 Viața cărților ; 15 Cîntece de Paul Urmuzescu și Sorin Moga ; 15.20 Melodii populare interpretate la vioară; 15.30 Din creația lui Mihail Isra­i 16 Radiojurnal ; 16.15 Orches­tra Mantovani ; 16.30 Viața de concert a Capitalei ; 16.55 Sfatul medicului; 22 Selecți­­uni din opereta „Studentul cerșetor“ de Millöcker ; 22.30 Rampa ; 23 Buletin de știri ; 23.05 Simfonia a IV-a de Wil­helm Berger ; 23.55 Muzică ușoară­­ 0.10 Cvintetul pentru suflători în Do major de Au­gust Klughardt ; Cvartetul op. 11 nr. 5 în fa minor de Pierre Vachon ; 0.55—1 Bule­tin de știri, JARȚI, 18 MAI PROGRAMUL I 6 De la 6 la 9.30 ; 7. Radio­jurnal î­n Buletin de știri 1­9.30 Atlas cultural ; 10 Buletin de știri ; 10.05 Muzică popu­lară ; 10.30 Selecțiuni din o­­pereta „Contesa Maritza“ de Kalman ; 11 Buletin de știri; 11.05 Muzică ușoară ; 1­1.15 Revista economică; 11.40 Par­tid, părinte al bucuriei — cîntece ; 12 Orchestra Paul Ghentzer ; 12.10 Recital de o­­peră Emil Rotundu ; 12.30 In­­tîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13 Ra­­­­diojurnal ; 13.15 Avanpremie- fi­ră cotidiană; 13.27 Cîntecul e­­ pretutindeni ; 14 Compozitorul - săptămîni : Henry Purcell 1 14.40 Muzică populară. PROGRAMUL II 8.10 Tot înainte (emisiune pen­tru pionieri); 8.25 Mari inter­preți t Dinu Lipatti; 8.55 Pa­gini corale de Costache Pa­­lade ; 9.10 Curs de limba fran­ceză ; 9.30 Buletin de știri ; 9.35 Melodii populare; 10 Fragmente din opera „Nina" de Paisiello; 10.30 Melodii lansate de Denise Con­­stantinescu, Katinka și Dinu ; 11 Prelucrări de folclor ; 11.20 Concert de estradă ; 11.55 Ști­ința la zi ; 12 Buletin de știri ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Piese instrumentale ; 12.30 Emisiune muzicală de la Moscova ; 13 Radiojurnal ; 13.15 Concert de prînz; 14 Buletin de știri ; 14.05 Mu­zică populară interpretată de Achim Ni­ca și Damian Luca ! 14.30 Memoria pămîntului ro­mânesc. IAȘI DUMINICA; 16 MAI Program de seară 17 Buletin de știri ; 17.05 Non stop muzical; 19 Radio­jurnal ; Nestemate folclorice ; 19.20 Studioul veseliei (pre­mieră) 1­20 Șapte arte. LUNI. 17 MAI Program de dimineață 6 Buletin de știri ; 6.05 — 8 Radiomatineu. Program de seară 17 Buletin de știri ; 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată s 17.45 Economiști la microfon ț 18 De luni pînă luni ; 18 30 Oameni de seamă : „Magellan" — evocare radio­fonică ; 18.50 Partidul slavă (program de cîntece) ; 19 Ra­diojurnal ! 19.15 Joc și cîntec românesc ! 19.30 Sport . 19.45 Cîntecele serii ’. 20 Șapte arte. MARȚI, 18 MAI Program de dimineață 6 Buletin de știri ! 6.05 — 8 Radiomatineu. Cinema PIATRA NEAMȚ - Pano­ramic (tel. 12247): „Printre colinele verzi“ — Nicolae Breban, autorul romanului „Animale bolnave“, și-a ecra­nizat această scriere alegîn­­du-l ca protagonist pe Dan Nuțu (10. 15, 17.30­20) — Pietricica (tel. 12404); „Renegata" — film realizat de televiziunea din RDG având drept subiect o dramă petre­cută pe fondul modului de viață prusac (10,30; 14,30; 10;30; 18,30; 20,30). ROMAN — 23 August (tel 1572): „Băieți buni băieți răi" — un Western american „se­nin“, realizat cu oarecare fantezie și umor, avinrt ca interpreți principali pe Robert Milchum și George Kennedy (10, 15, 17, 19, 21). — Victoria (tel. 1770): „Ia ghearele invizibile ale dr Mabuss* — episod al unui serial de groază realizat de cineaștii vest-germani. Cu Lex Barker și Karin Dor în rolurile principale (16, 18, 20) TIROU NEAMȚ — Victoria (teL 306) ! „Mihai Viteazul” (două serii) — film românesc, cinemascop, color realizat de Sergiu­iul Mihai Nicolaescu ; în rolul Viteazul, actorul Amza Peleș. TARCAU î „întîlnire la ve­­chea moscheie" — un film de aventuri realizat de studioul „Tadjikfilm“ (16, 18, 20). Vremea Vreme călduroasă dar ușor instabilă, cu cerul variabil. Local se vor semnala averse de ploaie însoțite de fenomene electrice. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul est. Temperatura aerului se men­ține staționară. Minimele vor oscila între 12 și 17 grade iar maximele între 25 și 29 grade. stadio BUCUREȘTI DUMINICA, 16 MAI PROGRAMUL 1 PROGRAMUL 6 LUNI, 17 MAI PROGRAMUL I I IJ I

Next