Ceahlăul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1120)
1971-07-22 / nr. 1060
VCR ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL IV., NR. 1060 JOI, 22 IULIE 1971 4 PAGINI 30 BANI Extinderea schimburilor doi și trei - frînată de inerție și comoditate Nu este greu de constatat că aproape în toate unitățile industriale, mașinile și utilajele, atît din secțiile de bază, cît mai ales din secțiile auxiliare, nu sînt folosite nici două treimi din timpul de lucru al unei zile calendaristice. Fac excepție de la această situație doar fondurile fixe aflate în secțiile de producție cu foc continuu. Atragerea utilajelor în activitatea de producție o perioadă cît mai mare din timpul disponibil nu este numai o premiză pentru a se obține sporuri importante de producție, în unitatea ei, în primul rînd, o respectivă obligație a întreprinderilor, care au datoria să folosească cît mai judicios fondurile încredințate de stat, fonduri obținute prin eforturi colective, prin importante cheltuieli de muncă socială. Din discuțiile pe care le-am avut în ultimele zile cu factori de răspundere de la cele două întreprinderi mecanice din județul nostru, am consemnat cîteva idei valoroase, care lasă să se întrevadă faptul că, atît întreprinderea mecanică Roman, cît și întreprinderea mecanică „Ceahlău" din Piatra Neamț, și-ar putea îmbunătăți Indicii de utilizare extensivă la utilajele aflate în dotare, chiar în condițiile existenței unor premise nefavorabile. Desigur, trebuie reținut faptul că rezultatele superioare, care s-ar putea obține în exploatarea utilajelor, se bazează în primul rînd pe atragerea în sfera producției a acelor factori care favorizează extinderea coeficientului de schimburi și care au o forță mult mai puternică decât cei cu o influență negativă. Se pune întrebarea: care o grupă de factori primează în modul de gospodărire al mașinilor si utilajelor? Vom începe cu cîteva date statistice. La întreprinderea mecanica „Ceahlău", coeficientul de schimburi a oscilat anul acesta, de la o lună la alta, între 1,73 și î ,82; în secțiile auxiliare, nivelul este mult mai scăzut: între 1,37 și 1,43 schimburi. Situația nu este prea mult deosebită nici la întreprinderea mecanică Roman, unde coeficientul la care ne referim oscilează în aceeași perioadă în jurul cifrei de 1,9 schimburi. Și aici există o mai slabă folosire a utilajelor din secțiile auxiliare, față de cele din secțiile de bază. De ce ? Oare strungurile, frezele, ferăstraiele mecanice și celelalte mașini aflate în secțiile auxiliare sunt mai sensibile, nu rezistă la aceleași eforturi pe care le suportă suratele lor din secțiile de bază ? Nu-i vorbă, nici mașinile unelte din aceste ultime secții nu sunt scutite de astfel de menajamente. Explicația nivelului scăzut al coeficientului de schimburi trebuie căutată în faptul că cei investiți cu stabilirea programelor de lucru ale utilajelor caută deseori tot felul de justificări în sprijinul situației actuale, în loc să manifeste inițiativă pentru găsirea unor mijloace tensivă eficiente de folosire exa utilajelor Să vedem în cele ce urmează, cîteva din aceste „argumente" și cît sunt ele de solide. Primul dintre ele ar fi numărul limitat al muncitorilor care manevrează mașinile. Dacă la un moment dat utilajele lucrează în două schimburi, atrăgînd întreaga forță de muncă aflată la dispoziție, programarea lucrului în schimbul treilea, spun ei, ar necesita înalță un număr important de muncitori. Continuînd lanțul factorilor cu influență negativă, ei arată că cel ce ar avea intenția să programeze extinderea schimbului III, riscă să realizeze un schimb cu un randament mai mic cu circa 70 la sută decit cel obținut în schimbul de dimineață. Dar nu numai atît. Echilibrarea producției în cele trei schimburi ar presupune existenta unei proporționalitați între diferitele categorii de pregătire profesională ale muncitorilor. Ori cum cei cu calificare înaltă sunt mult mai puțini decât cei cu categorii mici, de puțin timp ieșiți de pe băncile școlilor, ar rezulta că programarea în trei schimburi a tuturor acestora ar duce la obținerea unei mai mari cantități de produse realizată de cei cu o calificare scăzută, depășind cu mult necesarul întreprinderii la asemenea piese. La acestea, se mai adaugă și fluctuația forței de muncă, care împiedică organizarea unei activități cu bună stabilitate în cele trei schimburi. Dar, există, cum spuneam și cealaltă grupă a factorilor, la care de fapt trebuie să apeleze cei investiți cu organizarea activității productive pentru realizarea obiectivelor stabilite P. TOFAN (Continuare in pag. a II-a) Profil de cetate modernă. Combinatul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț, etalon al marilor verticale ale chimiei socialiste. Foto: P. ȘIMON curier PREGĂTIRI PENTRU „SĂRBĂTOAREA RAZBOIENILOR“ Aflată la cea de a patra ediție, „Sărbătoarea Războienilor“, organizată în fiecare vară în ultima decadă a lunii iulie de către Comitetul județean de cultură și artă Neamț și Casa județeană a creației populare, cunoaște în aceste zile premergătoare atmosfera pregătirilor febrile. Războienii vor deveni locul unde își dau întâlnire, duminică 25 iulie a.c., aproximativ 300 de artiști amatori, cuprinși în 20 de formații corale, de dansuri, grupuri vocale, tarafuri și orchestre de muzică populară, cu soliști vocali și instrumentali, venind din 11 comune învecinate (Ștefan cel Mare, Girov, Dragomirești, Tupilați, Țibucani etc). De asemenea, se va avea în vedere nu numai latura artistică a acțiunii, ci și cea sportivă. Toate vîrstele vor fi prezente, printre nelipsiți figurînd și fiii satului. Serbarea în aer liber va începe la ora 10, în parcul din Războieni. Concomitent, se va desfășura o autentică paradă a portului popular din zona Neamțului. DIN PROGRAMUL VACANȚEI PIONIEREȘTI A doua jumătate a acestei săptămîni înscrie noi puncte de interes în programul vacanței pionierești. Deosebit de interesantă se anunță, de pildă, excursia pe care o vor întreprinde pionierii din Tazlău în zonele limitrofe ale comunei. Cu acest prilej, ei vor colecta piese folclorice și etnografice pentru muzeul școlar. De o altă excursie, în nordul Moldovei, vor beneficia, începînd de mîine, echipajul pionieresc „Arcașii lui Ștefan cel Mare" de la Școala generală din Vaduri. Sîmbătă, 24 iulie, o instructivă întîlnire între profesori și promoțiile mai vechi de elevi va avea loc la Școala generală nr. 4 din Tîrgu Neamț, în cinstea evenimentului, pionierii școlii au pregătit o serbare cîmpenească în care focul de tabără va fi unul din momentele cele mai interesante. CAMPIONATUL DE ȘAH AL MUNICIPIULUI PIATRA NEAmȚ In zilele de 23—25 iulie a.c. în sala mică a Casei de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț va avea loc Campionatul de șah al municipiului Piatra Neamț organizat de Casa de cultură și Consiliul județean pentru educație fizică și sport. La concurs, dotat cu o cupă și diferite premii i, pot participa toți iubitorii acestui sport, indiferent de ocupație și vîrstă. ATELIER DE CONFECȚII METALICE Pe stida Bicazului din municipiul Piatra Neamț, în locul fostului garaj al stației de salvare, au început lucrările de amenajare a unui atelier de confecții meși — în perspectivă — mecanică fină. Aparținînd cooperativei meșteșugărești „Deservirea", noul atelier va executa diverse lucrări pentru populație și va coopera cu unitățile industriale din județ. (Continuare in pag. a W• PROLETARI DIR TOATE TARILE URlȚMiAl C.E.I.L. Piatra Neamț Cu planul pe 7 luni îndeplinit E la capătul celei de a doua decade din iulie, forestierii din județul nostru raportează îndeplinirea planului producției globale și marfă. Până la finele lunii, se vor putea realiza peste prevederi o producție globală de 31 milioane lei și o producție marfă de 36 milioane lei. Se cuvine remarcat faptul că planul a fost îndeplinit și pe sortimente, înregistrîndu-se depășiri de 65.000 m.c. la bușteni de rășinoase, 10.000 mc. la bușteni de fag, aproape 10.000 mc. la cherestea de rășinoase și 1.600 m.° la cherestea de fag. Sînt create astfel condiții optime pentru realizarea exemplară a angajamentelor asumate în întrecere. Ii Faima a ll-a PAGINA . ECONOMICA Vacanța-timp al educației După un adevăr al pedagogiei, vacanța nu întrerupe procesul educativ, ci, prin necesitatea și natura ei obiectivă, exprimă, ea însăși, coerența acestuia. Iată de ce, urmărind revitalizarea fizică și intelectuală a elevilor, vacanța nu aparține exclusiv jocului spontan, divertismentului mărunt, ci este de fapt un timp al școlii, urmînd cu discreție împlinirea idealului educațional. Cu aceste gînduri am încercat, zilele trecute, cunoașterea datelor esențiale ale vacanței romașcane, așa cum organizatorii au conceput-o pentru cele cîteva mii de beneficiari. Ni se recomandă clubul elevilor o sală de sport destinată serilor de dans, o bibliotecă încuiată, cîțiva elevi „omorînd" timpul prin curtea liceului nr. 2 — pe unde, după lungi avataruri descoperi și clubul —, o vagă și pitorească programare a „marilor" lui ambiții: de cinci ori pe săptămînă cele sportive (la ștrand, întrecăci tot există unul, la pentru că și Â>a...), de școală, două ori — dans. Atît. Nimic mai simplu și o intensă activitate se desfășura, în ziua vizitei noastre, la Casa pionierilor. Ne-a încântat, pur și simplu, întîlnirea cu pionierii care activează în cercul de carturi, cu membrii echipajului „Șiretul“, care, sub îndrumarea maistrului Ioan (Continuare in pag. a alla) mai comod pentru organizatori — comitetul municipal al UTC. Ne-am fi așteptat ca, la o scurtă perioadă de timp după apariția unor documente de fundamentală însemnătate pentru activitatea de educație a maselor, a tineretului, să aflăm și aici acțiuni menite să stimuleze dezbaterea și aprofundarea acestora, înțelegerea sensului lor adine obiectiv. Așteptăm nu programe plicticoase și lungi, ci manifestări interesante, variate, care să stimuleze, alături de dispoziția pentru divertisment, preocupările și pasiunile grave ale tinerilor, interesul real pentru propia lor desăvîrșire. Real, căci este o simplă prejudecată afirmația : „sînt preferate acțiunile sportive, distractive, dansul", care ni s-a furnizat. O discuție purtată cu un număr de elevi a fost pentru noi edificatoare. Rămîne doar să o întrețină și Comitetul municipal Roman al UTC. Și, mai ales, să-i dea expresie practică. Pionierii, între două expediții PARALEL CU RECOLTĂRILE Să se livreze urgent cantitățile de cereale contractate Odată cu începerea recoltării cuiburilor de vară — orz, grîu, mazăre ș.a. — cooperativele agricole au obligația să livreze statului cantitățile de produse controlate, precum și plata în natură cuvenită pentru muncile mecanice, în acest mod se asigură în bună măsură fondul central de produse agroalimentare necesar pentru hrana populației țării, pentru industrializare și pentru export. în baza contractelor încheiate, cooperativele agricole au primit, încă din primăvară importante avansuri bănești, necesare retribuirii muncii și pentru efectuarea unor tuieli legate de procesul cheide producție. Apare deci clar, că livrarea produselor constituie o obligație contractuală și o înaltă datorie patriotică, de care — deși recoltările sunt abia în fază de început — majoritatea cooperativelor agricole se achită conștiincios. Au intrat deja în bazele de recepție din noua recoltă 1.600 tone orz, 2.000 tone grîu și primele cantitâți de mazăre. Unități ca: ZăHești, Săvinești, Piatra Neamț, Sagna, Gîdinți, Tămășeni, Ion Creangă, Bălușești, Secueni, au livrat bazelor de recepție importante cantități de orz (unele acoperindu-și integral obligațiile la acest produs) și de grîu. Au intrat deja în baze primele cantități de mazăre. Comparînd volumul livrărilor cu stadiul recoltării și trederișului (orzul s-a recoltat în întregime, iar griul de pe circa 1600 ha) situația poate fi apreciată ca bună. Este însă nemulțumitor faptul că n-au fost livrate încă 450 tone de orz, până la acoperirea integrală a contractelor și plata muncilor. Insistăm asupra problemei, mai ales pentru faptul că timpul este bogat în precipitații și, în consecință, producția de boabe are umiditate mare. Livrînd direct de la combine cantitățile care revin statului, cooperativele agricole își spațiile de depozitare rezervă pentru cantitățile proprii, păstrate pentru sămînță și retribuirea în natură a muncii. In acest fel, producția se poate păstra mai bine, înlăturîndu-se pericolul de incingere și compromitere a recoltei obținute. La rîndul lor, toate bazele de recepție din județ dispun de Uscătoare pentru cereale și de spatii de depozitare corespunzătoare, astfel că produsele se pot păstra în cele mai bune condiții. De altfel, suntem informați de către conducerea întreprinderii de valorificare a cerealelor, că produsele pot fi livrate cu un grad de umiditate care depășește condițiile STAS pîna la limita de inregistrare a aparatelor. In concluzie, cerința de a se achita prompt, fără nici un fel de întîrziere obligațiile contractuale, coincide cu interesul producătorilor, care economisesc astfel forță de muncă la operația de încărcat — descărcat și își rezervă spații suplimentare de depozitare pentru cantitățile proprii de cereale. CAP: Dulcești: Moment din bătălia recoltării griului, desfășurată din plin în aceste zile pe ogoarele județului. Foto i C. SCARLAI Șantier: Noua Fabrică de zahăr din Roman, rod al hărniciei de zi cu zi, a constructorilor. JS Bugetul de timp al consumatorului grevat de deficiențele din comerț Fără îndoială, putem afirma că în ultima perioadă, unitățile comerciale de stat, îndrumate și sprijinite de Comitetul executiv al Consiliului popular municipal Piatra Neamț, au abordat și rezolvat în mod principial, în lumina liniei politice a partidului și a intereselor generale ale colectivității, problemele ridicate de aprovizionare, desfacere, buna servire etc. Se conturează sensibil tendința creșterii suprafețelor de vînzare, metodele rapide de desfacere, care permit legătura nemijlocită a consumatorului cu marfa, nivelul tot mai ridicat de deservire. Pe bună dreptate, exigențele cumpărătorilor sunt tot mai ridicate. Ei cer să fie serviți corect, igienic, rapid. Or în această direcție mai există carențe de ordin subiectiv. Astfel, sortimentul ce se oferă cumpărătorilor la unele magazine nu reflectă întrutotul posibilitățile și resursele de care dispunem ca volum și structură a fondului de mărfuri. Cazuri mai frecvente s-au întîlnit la magazinul alimentar nr. 15, nr. 75, nr. 8 la unele unități de desfacere a legumelor și fructelor care nu prezintă spre vînzare sortimentul complet de mărfuri pretabil unităților. Așa, de exemplu, în timp ce în depozitul OCE Alimentara erau stocate cantități însemnate de preparate de carne, la unitătea nr. 5 și nr. 15 aceste produse lipseau, deși erau mult solicitate. In ceea ce privește eficiența magazinelor există diferențe mari , între ele, chiar între unitățile comerciale cu același profil și suprafață, mai ales în ceea ce privește nivelul vînzărilor medii pe un lucrător, eforturile nefiind echilibrate, ceea ce are desigur consecințe multiple asupra bugetului de timp al cumpărătorilor. Așa de pildă, lucrătorii din unitatea alimentară nr. 3 sunt obligați la un ritm de muncă mai încordat, ce depășește uneori limitele asigurării unui nivel civilizat de deservire, în timp ce magazinul alimentar nr. 4 lucrează cu o eficiență mai mică, raportat la totalul lucrătorilor și al spațiului de vînzare, datorită unei slabe organizări interioare a procesului de vînzare. Cumpărătorul pierde încă mult din timpul său liber în procurarea produselor de care are nevoie, datorită atitudinii pasive a unor lucrători, care nu oferă și nu prezintă în mod activ, atrăgător, mărfurile existente. In mod obiectiv se creează niște perioade de vîrf în magazine (în terminarea programului de lucru, seara) dar în loc să se intervină cu promptitudine, forțele sînt pulverizate la alte treburi minore. Așa stau lucrurile la magazinul alimentar nr. 2 unde șefii de raioane, inclusiv cei din unitate, nu organizează și nu-și aduc contribuția, pentru a mări ritmul vînzării în aceste perioade, considerînd ca ceva , normal crearea cozilor. De asemenea, aprovizionarea neritmică a unităților de desfacere, punerea în vînzare a unor produse nesolicitate sau nespecifice sezonului de consum, îndeosebi în domeniul alimentar, în comercializarea legumelor și fructelor, afectează în mare măsură bugetul de timp liber al cumpărătorilor. O obligație elementară a lucrătorilor din comerț este respectarea normelor igienico-sanitare și asigurarea condițiilor necesare păstrării și conservării mărfurilor. Cu prilejul ultimelor controale efectuate, s-au constatat abateri flagrante, încălcări grosolane ale normelor igienico-sanitare. Magazinele alimentare nr. 17, 43 etc. datorită nerespectării normelor igienico-sanitare, au primit dispoziție să fie închise, creîndu-se în acest fel greutăți cetățenilor din zona respectivă, în aprovizionarea lor. Ea desfacerea unui volum sporit de produse cu specific de consum sezonier și satisfacerea mai deplină a cererii populației cu cheltuieli minime de timp, o contribuție mai mare ar putea avea comerțul mobil desfășurat prin tonete, auto-magazine etc., formă eficientă de comerț, căreia la noi nu i se dă atenția cuvenită. Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, conducerile organizațiilor comerciale de stat, sub îndrumarea organizațiilor de partid și cu sprijinul organizațiilor de masă și obștești, vor trebui să acționeze, cu mai multă energie în direcția formării conștiinței înaintate a colectivului de lucrători, formînd și modelînd caractere, evidențiind și stimulînd comportamentele înaintate, criticînd și luînd măsuri exigente față de atitudinile reprobabile, care din nefericire mai există. Gică DUMITRU, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Piatra Neamț