Cinema, 1981 (Anul 19, nr. 1-12)
1981-12-01 / nr. 12
• Să mori rănit din dragoste de viaţă Un film dedicat celei de-a 60-a aniversări a primei organizaţii revoluţionare de tineret din România. Anghel Mora şi Bose Ovidiu Paştina (scenariul) şi Bose Ovidiu Paştina (regia). Două debuturi. Casa Patru. • Purpura Griviţei Scenariul: Eugen Barbu. Regia: Doru Năstase. Casa Unu. Scenariul: Titus Popovici. Regia: Mircea Mureşan. Casa Patru Pe malul sting al Dunării albastre Scenariul şi regia Malvina Urşianu. Casa Unu. O poveste din vara lui ’44. Omagiu lui Nicolae Titulescu Două filme despre Nicolae Titulescu, tribunul păcii( cel care timp de 20 de ani a ocupat un loc important nu numai în activitatea politico-diplomatică a României, ci a lumii. Primul va fi un lung metraj artistic. Cel de-al doilea este «un film documentar artistic de montaj» (In regia lui Pompiliu Gîlmeanu) și se va numi Un om trăind in viitor. Filme despre azi Bunicul şi o biată cinste ! Scenariul: Pe Itre Sălcudeanu. Regia: Iosif Demian. Casa Patru. Sub aparentă poliţistă o poveste din actualitate (nu acelaşi lucru se putea spune şi despre lacrimi de faţă?) Pornind de la literatură • Năpasta (după Ion Luca Caragiale). Scenariul şi regia: Alexa Visarion. Casa Patru. Imposibila iubire (după «Intrusul» de Marin Preda). Scenariul şi regia: Constantin Vaeni. Casa Patru. # Vocile nopţii Scenariul: Augustin Buzura şi Mircea Daneliuc. Regia: Mircea Daneliuc. Casa Unu Semne bune şi la capitolul «divertisment» Nea Mărin şi fantomele. Scenariul: Vin- Itilă Corbu, Eugen Burada, Sergiu Nicolaescu. Regia: Sergiu Nicolaescu. Casa Cinci. • Buletin de Bucureşti O comedie din viaţa studenţilor. Scenariul: Francisc Munteanu. Regia: Virgil Calotescu. Casa Patru. • Misterele Bucureştiului. Continuarea filmelor de aventuri scrise de Eugen Barbu şi Nicolae Paul Mihail, in regia lui Doru Năstase (Casa Cinci):Drumul oaselor şi Trandafirul galben. Filmul de anticipaţie Singurele încercări de pînă acum le-au făcut Ion Popescu Gopo in Comedia fantastică și Mircea Veroiu In Hyperion. Lor li se va alătura: ■WVMŞR1I Scenariul: Gheorghe SăsărmBmUemmi man. Regia: Tudor Mărăscu. Casa Unu. Un film în care personajul principal este... creierul unui om. Două proiecte de anvergură Am lăsat cu bună ştiinţă la urmă două ninse, greu de încadrat in vreunul din capito-• De dragul tău Anca ! Scenariul: Cristache Nicolae. Regia: Cristiana Nicolae. Casa Cinci. Eroina principală, Anca are 12 ani... Privind cu încredere viitorul cinematogia!i ei ____noastre (Urmare di' f'9- îl Tatos. Casa Patru. Un orăşel de provincie din anii 1920—1921, momentul afirmării coştiinţei revoluţionare a clasei muncitoare, climatul istoric al creării Partidului Comunist Român. Cele de pînă acum, pentru singurul motiv că ele pot aparţine oricăruia dintre ele: sine şi «de epocă» şi «de actualitate»,şi «de aventuri», şi «de divertisment». Dar unul dintre ele este mai ales «de avertisment» . S-a găsit o bombă Este titlul şi punctul de pleare al primului. S-a găsit dar nimeni nu ■ ■cunoaşte că i-ar aparţine şi toţi se luptă ■ litru obţinerea ei. Mai e cazul să spunem , e un film antirăzboinic? Sau că el va fi realizat de Ion Popescu Gopo? Filmul o află în proiectele Casei Cinci, noscutul omuleţ cu floarea işi adună destinul într-un film de mai largă respiraţie — lung metraj — arătlndu-ne şi tot ce ştiam despre el din 1957 de cînd a luat Marele premiu la Cannes, dar şi multe lucruri noi (Gopo sapiens!) Nu s-ar putea spune, în concluzie, că cinematografia n-are sacul plin de proiecte. Un detaliu:Ştiaţi că la Buftea... se fac filme şi în noaptea de Revelion? La atîtea proiecte nu atât mai binevenită urarea. La multe ulme bune! Rubrica «Panoramic românesc» este realizată de Roxana PANĂ • Homo sapiens Acelaşi regizor Casa Patru. Cu în avanpremieră- Destine romantice Scenariul: Tudor Băran. Regia: Haralambie Boroş. Casa Cinci, în distribuţie: Eftimie Popovici, Imola Gáspár, Nicolae Dinică, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Lucia Boga, Tamara Creţulescu, Constantin Diplan, Cristina Deleanu, Florin Tănase, Dana Mladin, Horaţiu Mălăele, Dem Rădulescu, Haralambie Boroş: «O iubire care s-a stins şi alta care începe. Lupta unei femei pentru afirmare profesională, dar şi pentru puţină fericire personală. Mi-am dorit un film care să meargă la inima spectatorului de orice virstă şi care să reprezinte dacă nu o «pagină contemporană», cel puţin un alineat...» (Cadru de film cu Lucia Boga, Florin Tănase şi Sorin Medeleni) ^HBjTTTHîTtffnTTHrWiTTTfHrHrB,.HiTÎÎTiTiTF^^fc s - ■ u Dom Da ^BBIIbbíÉIUbÍÍIÍIÍÉÉMÉíÉÉÍÉÉÉBÍÉMÉÉÉÉééÉÉébÉéI^^» vidovici şi Alexandru Boiangiu. Regia: Aléxandru Boiangiu. Casa Trei în distribuție: Eusebiu Ștefănescu, Erik11 Szilagyi, Cornel Revent, Paul Lavric, Nicolae Praida, Bogdan Stanoevici, Lucian Iancu, Eugenia Bosînceanu, Alexandru Boiangiu: «Nu există destine blocate. Fiecare poartă în sine forţa necesară de a depăşi impactul cu obstacole, cu ghinioanele de tot felul. Personajul principal, un pilot, care datorită unei boli, nu mai poate zbura pe supersonice...» (în fotografie Eusebiu Ştefănescu, Cornel Revent, Nicolae Praida, Gheorghe Simonca şi Enikő Szilagyi) a însemnat — Stimate tovarăşe secretar de stat Ladislau Hegedűs, ştim că, in ultimul timp, s-a elaborat un ansamblu de măsuri cu scopul de a crea producţiei noastre de film o structură mai suplă. Bazată pe principiul muncii colective. O structură care ii implică pe realizatori in destinul general al filmului nostru Vă rugăm să ne răspundeţi, care consideraţi a fi elementele de stimul ale acestui nou mecanism şi, de asemenea, să numiţi acele cauze care frinează eficienţa? — Imperativul de claritate, rigoare şi sinceritate sub semnul căruia dorim să aşezăm discuţia noastră impune, de la inceput, să ne situăm într-un sistem fundamental de referinţă şi determinări. Să pornim, deci, de la înalta vocaţie educaţională a societăţii noastre socialiste, de la rolul culturii în formarea multilaterală a personalităţii umane şi de la locul şi ponderea specifică a cinematografiei — domeniul de cea mai largă comunicare a culturii —în ansamblul structurilor noastre spirituale Sunt toate acestea, concepte teoretice şi modalităţi de acţiune practică, al căror statut a fost definit precis, cu pregnanţă şi în adâncime, In repetate ocazii, de secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In lumina funcţiilor ideologiei şi culturii, definite astfel la cel mai înalt nivel, finind seama de caracteristicile proprii cinematografiei, au fost elaborate, ceea ce am putea numi, noua strategie şi metodologie a acţiunii de afirmare a filmului artistic românesc. Nu sunt adeptul formulelor sentenţioase şi sper că nimic din ceea ce voi spune în continuare nu va fi considerat prin această prismă. Cred insă, cu toată sinceritatea, că prin instituirea în domeniul cinematografiei a unei structuri complexe de reglementări riguros interdependente, domeniul acesta, de esenţial interes cultural, şi avînd, in acelaşi timp, profunde implicaţii tehnologice a fost investit cu un statut cu caracter democratic şi participativ, în cadrul căruia specialiştii—regizori, scenarişti, critici, actori etc. — beneficiază de o pondere substanţială in orientarea deciziilor, cu privire la destinele filmului artistic românesc, în adoptarea deciziilor de către Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste sunt implicate in substanţă şi deplină responsabilitate două organisme: Consiliul Casei de filme şi Comisia cinematografiei. Aşadar, aşa-numitele «verigi intermediare», — ţinta In decursul ultimilor ani a atîtor exerciţi, de retorică verbală şi scrisă — au dispărut. In acelaşi cadru al democratizării culturii situăm şi concursurile de scenarii pentru filmele artistice, In care investim, In continuare, multe speranţe. Semnificativă este şi prevederea potrivit căreia casele de filme dispun în prezent de dreptul de a comanda şi achiziţiona scenarii literare; după cum se ştie, în componenţa Consiliului Casei de filme intră un număr important de specialişti implicaţi direct în creaţia de filme, precum şi activişti de partid şi de stat cu experienţă în domeniul activităţii culturale şi de propagandă. Aceleaşi caracteristici de participare efectiv democratică la adoptarea deciziilor sunt întrunite şi de Comisia cinematografiei. Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, sub directa îndrumare a Secţiei propagandă a C.C. al P.C.R. dispune, astfel, de un organism eficient in conducerea destinelor creaţiei noastre cinematografice. Reglementările la care m-am referit, prin caracterul lor cuprinzător şi complementar (ele pornesc de la cadrul definitoriu al normelor referitoare la metodologia muncii în producţia de filme, stabilind, in continuare, modul de organizare şi funcţionare a caselor de filme, organizarea şi funcţionarea echipei de filmare, organizarea şi funcţionarea comisiei de acordare a calificativelor la filmele artistice, condiţiile debutului în realizarea filmelor artistice etc.), aşadar noile reglementări situează pe o bază fermă şi precisă ansamblul creaţiei şi producţiei în cinematografia noastră. Să trecem la cea de a doua parte a întrebării. Nu cred că vreunul dintre propovăduitorii ameliorărilor non stop ale structurilor din cinematografie, dintre susţinătorii schimbărilor de dragul schimbării să se fi considerat şi adeptul metafizicii sociale. Dar iată că nici nu s-a instituit bine nouă