Cinema, 1981 (Anul 19, nr. 1-12)

1981-12-01 / nr. 12

• Să mori rănit din dragoste de viaţă Un film dedicat celei de-a 60-a aniversări a primei organizaţii revoluţionare de tineret din România. Anghel Mora şi Bose Ovidiu Paştina (scenariul) şi Bose Ovidiu Paştina (regia). Două debuturi. Casa Patru. • Purpura Griviţei Scenariul: Eugen Barbu. Regia: Doru Năstase. Casa Unu. Scenariul: Titus Popovici. Re­gia: Mircea Mureşan. Casa Patru Pe malul sting al Dunării albastre Scenariul şi regia Malvina Urşianu. Casa Unu. O poveste din vara lui ’44. Omagiu lui Nicolae Titulescu Două filme despre Nicolae Titulescu, tribunul păcii( cel care timp de 20 de ani a ocupat un loc important nu numai în ac­tivitatea politico-diplomatică a României, ci a lumii. Primul va fi un lung metraj artistic. Cel de-al doilea este «un film documentar artistic de montaj» (In regia lui Pompiliu Gîlmeanu) și se va numi Un om trăind in viitor. Filme despre azi Bunicul şi o biată cinste ! Scenariul: Pe­ I­tre Sălcudea­­nu. Regia: Iosif Demian. Casa Patru. Sub aparentă poliţistă o poveste din actualitate (nu acelaşi lucru se putea spune şi despre­­ lacrimi de faţă?) Pornind de la literatură • Năpasta (după Ion Luca Caragia­­le). Scenariul şi regia: Alexa Visarion. Casa Patru. Imposibila iubire (după «Intru­sul» de Marin Preda). Scenariul şi regia: Constantin Va­­eni. Casa Patru. # Vocile nopţii Scenariul: Augustin Buzura şi Mircea Da­­neliuc. Regia: Mircea Daneliuc. Casa Unu Semne bune şi la capitolul «divertisment» Nea Mărin şi fantomele. Scenariul: Vin- Itilă Corbu, Eu­gen Burada, Sergiu Nicolaescu. Regia: Sergiu Nicolaescu. Casa Cinci. • Buletin de Bucureşti O comedie din viaţa studenţi­lor. Scenariul: Francisc Munteanu. Regia: Virgil Calotescu. Casa Patru. • Misterele Bucureştiului. Continuarea­­ filmelor de a­­venturi scrise de Eugen Barbu şi Nicolae Paul Mihail, in regia lui Doru Năstase (Casa Cinci):Drumul oaselor şi Tranda­firul galben. Filmul de anticipaţie Singurele încercări de pînă acum le-au făcut Ion Popescu Gopo in Comedia fan­tastică și Mircea Veroiu In Hyperion. Lor li se va alătura: ■WVMŞR1I Scenariul: Gheorghe Săsăr­­mBmUemmi man. Regia: Tudor Mărăscu. Casa Unu. Un film în care personajul principal este... creierul unui om. Două proiecte de anvergură Am lăsat cu bună ştiinţă la urmă două ni­nse, greu de încadrat in vreunul din capito-• De dragul tău Anca ! Scenariul: Crista­­che Nicolae. Re­gia: Cristiana Nicolae. Casa Cinci. Eroina principală, Anca are 12 ani... Privind cu încredere viitorul cinematogia!­i ei ____noastre (Urmare di' f'9- îl Tatos. Casa Patru. Un orăşel de provincie din anii 1920—1921, momentul afirmării co­­ştiinţei revoluţionare a clasei muncitoare, climatul istoric al creării Partidului Comu­nist Român. Cele de pînă acum, pentru singurul motiv că e­le pot aparţine oricăruia dintre ele: sine şi «de epocă» şi «de actualitate»,şi «de aventuri», şi «de divertisment». Dar unul d­intre ele este mai ales «de avertisment» . S-a găsit o bombă Este titlul şi punctul de ple­are al primului. S-a găsit dar nimeni nu ■ ■cunoaşte că i-ar aparţine şi toţi se luptă ■ litru obţinerea ei. Mai e cazul să spunem ,­ e un film antirăzboinic? Sau că el va fi realizat de Ion Popescu Gopo? Filmul o află în proiectele Casei Cinci, noscutul omuleţ cu floarea işi adună desti­nul într-un film de mai largă respiraţie — lung metraj — arătlndu-ne şi tot ce ştiam despre el din 1957 de cînd a luat Marele premiu la Cannes, dar şi multe lucruri noi (Gopo sapiens!) Nu s-ar putea spune, în concluzie, că cinematografia n-are sacul plin de proiecte. Un detaliu:Ştiaţi că la Buftea... se fac filme şi în noaptea de Revelion? La atîtea proiecte n­u atât mai binevenită urarea. La multe ulme bune! Rubrica «Panoramic românesc» este realizată de Roxana PANĂ • Homo sapiens Acelaşi regizor Casa Patru. Cu în avanpremieră- Destine romantice Scenariul: Tudor Bă­­ran. Regia: Haralam­bie Boroş. Casa Cinci, în distribuţie: Eftimie Popovici, Imola Gáspár, Nicolae Dinică, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Lucia Boga, Tamara Creţulescu, Constantin Diplan, Cristina Deleanu, Florin Tănase, Dana Mladin, Horaţiu Mălăele, Dem Rădulescu, Haralambie Boroş: «O iubire care s-a stins şi alta care începe. Lupta unei femei pentru afirmare profesională, dar şi pentru puţină fericire personală. Mi-am dorit un film care să meargă la inima spectatorului de orice virstă şi care să reprezinte dacă nu o «pagină contemporană», cel puţin un alineat...» (Cadru de film cu Lucia Boga, Florin Tănase şi Sorin Medeleni) ^HBjTTTHîTtffnTTHrWiTTTfHrHrB,.HiTÎÎTiTiTF^^fc s - ■ u Dom Da­ ^BBIIbbíÉIUbÍÍIÍIÍÉÉMÉíÉÉÍÉÉÉBÍÉMÉÉÉÉééÉÉébÉéI^^» vidovici şi Alexan­dru Boiangiu. Regia: Aléxandru Boiangiu. Casa Trei în distribuție: Eusebiu Ștefănescu, Erik11 Szilagyi, Cornel Revent, Paul Lavric, Nicolae Praida, Bogdan Stanoevici, Lucian Iancu, Eugenia Bosînceanu, Alexandru Boiangiu: «Nu există destine blocate. Fiecare poartă în sine forţa nece­sară de a depăşi impactul cu obstacole, cu ghinioanele de tot felul. Personajul principal, un pilot, care datorită unei boli, nu mai poate zbura pe supersonice...» (în fotografie Eusebiu Ştefănescu, Cornel Revent, Nicolae Praida, Gheorghe Simonca şi Enikő Szilagyi) a însemnat — Stimate tovarăşe secre­tar de stat Ladislau He­gedűs, ştim că, in ultimul timp, s-a elaborat un an­samblu de măsuri cu sco­pul de a crea producţiei noastre de film o structu­ră mai suplă. Bazată pe principiul mun­cii colective. O structură care ii implică pe realizatori in destinul general al fil­mului nostru Vă rugăm să ne răspun­deţi, care consideraţi a fi elementele de stimul ale acestui nou mecanism şi, de asemenea, să numiţi acele cauze care frinează eficienţa? — Imperativul de claritate, rigoare şi sinceritate sub semnul căruia dorim să aşezăm discuţia noastră impune, de la inceput, să ne situăm într-un sistem funda­mental de referinţă şi determinări. Să por­nim, deci, de la înalta vocaţie educaţională a societăţii noastre socialiste, de la rolul culturii în formarea multilaterală a persona­lităţii umane şi de la locul şi ponderea spe­cifică a cinematografiei — domeniul de cea mai largă comunicare a culturii —în ansam­blul structurilor noastre spirituale Sunt toate acestea, concepte teoretice şi mo­dalităţi de acţiune practică, al căror sta­tut a fost definit precis, cu pregnanţă şi în adâncime, In repetate ocazii, de secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In lumina funcţiilor ideologiei şi culturii, definite astfel la cel mai înalt nivel, finind seama de caracteris­ticile proprii cinematografiei, au fost ela­borate, ceea ce am putea numi, noua strategie şi metodologie a acţiunii de afirmare a filmului artistic românesc. Nu sunt adeptul formulelor sentenţioase şi sper că nimic din ceea ce voi spune în continuare nu va fi considerat prin această prismă. Cred insă, cu toată sinceritatea, că prin instituirea în domeniul cinematogra­fiei a unei structuri complexe de reglemen­tări riguros interdependente, domeniul a­­cesta, de esenţial interes cultural, şi avînd, in acelaşi timp, profunde implicaţii tehnolo­gice a fost investit cu un statut cu caracter democratic şi participativ, în cadrul căruia specialiştii—regizori, scenarişti, critici, ac­tori etc. — beneficiază de o pondere sub­stanţială in orientarea deciziilor, cu privire la destinele filmului artistic românesc, în adoptarea deciziilor de către Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste sunt impli­cate in substanţă şi deplină responsabili­tate două organisme: Consiliul Casei de filme şi Comisia cinematografiei. Aşadar, aşa-numitele «verigi intermediare», — ţinta In decursul ultimilor ani a atîtor exerciţi, de retorică verbală şi scrisă — au dispărut. In acelaşi cadru al democratizării culturii situăm şi concursurile de scenarii pentru filmele artistice, In care investim, In conti­nuare, multe speranţe. Semnificativă este şi prevederea potrivit căreia casele de filme dispun în prezent de dreptul de a comanda şi achiziţiona scenarii literare; după cum se ştie, în componenţa Consiliului Casei de filme intră un număr important de specia­lişti implicaţi direct în creaţia de filme, precum şi activişti de partid şi de stat cu experienţă în domeniul activităţii culturale şi de propagandă. Aceleaşi caracteristici de participare efectiv democratică la adop­tarea deciziilor sunt întrunite şi de Comisia cinematografiei. Consiliul Culturii şi Educa­ţiei Socialiste, sub directa îndrumare a Secţiei propagandă a C.C. al P.C.R. dis­pune, astfel, de un organism eficient in conducerea destinelor creaţiei noastre cine­matografice. Reglementările la care m-am referit, prin caracterul lor cuprinzător şi complementar (ele pornesc de la cadrul definitoriu al nor­melor referitoare la metodologia muncii în producţia de filme, stabilind, in continuare, modul de organizare şi funcţionare a case­lor de filme, organizarea şi funcţionarea echipei de filmare, organizarea şi funcţio­narea comisiei de acordare a calificativelor la filmele artistice, condiţiile debutului în realizarea filmelor artistice etc.), aşadar noile reglementări situează pe o bază fermă şi precisă ansamblul creaţiei şi producţiei în cinematografia noastră. Să trecem la cea de a doua parte a între­bării. Nu cred că vreunul dintre propovădui­torii ameliorărilor non stop ale­ structurilor din cinematografie, dintre susţinătorii schimbărilor de dragul schimbării să se fi considerat şi adeptul metafizicii sociale. Dar iată că nici nu s-a instituit bine nouă

Next