Clopotul, 1967 (Anul 23, nr. 2013-2116)

1967-07-22 / nr. 2070

ORGAN AL COMITETULUI RAIONAL BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR RAIONAL CONSTRUCTORII BOTOȘANENI AU DAT ÎN FOLOSINȚA LA FABRICA DE CONFECȚII „BOTOȘANI” NOI HALE DE PRODUCȚIE Ziua constructorului Ing. A. BORȘAN Directorul Grupului nr. 1 de șantiere Botoșani erătorilor din construcții. Orașul și raionul nostru au cunoscut în anii socia­lismului profunde transfor­mări economice și sociale. Au fost înălțate obiective industriale, sute de aparta­mente, școli, dispensare să­tești, numeroase lucrări edi­litare, s-au modernizat dru­murile, lucrări la care și-au adus aportul colective de muncitori, tehnicieni și in­gineri din ramura construc­țiilor. Colectivul de muncă al Grupului de șantiere nr. 1 Botoșani a adus o buție importantă la contra­reali­zarea planului de investiții de către beneficiari, a sem­nat prezența pe noua hartă a orașului și a raionului a P.C.R. din decembrie 1966 și de Hotărîrea C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la re­glementarea programului de muncă și întărirea disci­plinei în întreprinderi, mi­nistere, instituții centrale, sfaturi populare și organi­zații obștești, ne-am ocupat cu răspundere de perfec­ționarea și organizarea ști­ințifică a muncii pe șan­tiere, în scopul ridicării e­­ficienței economice. Ca o­­biectiv principal în activi­tatea noastră este accelera­rea ritmului de execuție pe baza organizării superioare a producției și a muncii în vederea scurtării termene­lor de­ dare în folosință a obiectivelor din investiții, I AGENDA AGRICOLĂ Vremea din ultimele zile, frumoasă și călduroasă, este favorabilă intensificării ritmului secerișului. Țăra­nii cooperatori, mecanizatorii, depun eforturi susținute pentru ca într-un timp cit mai scurt și fără pierderi să strîngă recolta de grîu. Rezultatele obținute pînă în prezent dovedesc că stringerea recoltei constituie în această perioadă prin­cipala preocupare a oamenilor muncii din agricultură. Pînă în seara zile de 20 iulie, în cooperativele agrico­le din comunele subordonate orașului, grîul a fost re­coltat de pe aproape 1500 ha, ceea ce reprezintă 40 la sută din suprafață. Pînă la aceeași dată, cooperativele agricole din raion au recoltat grîul de pe mai mult de 14 000 ha, adică 46 la sută. Cele mai bune rezultate au obținut pînă în prezent țăranii cooperatori din Hlipi­­ceni, Dracșini, Buhăceni, Zlătunoaia­­ și Pleșani. Recoltatul griului trebuie urgentat în deosebi la cooperativele agricole din Bobulești, Siminicea, Dumbră­veni, Bucecea și Corni, unde această lucrare s-a făcut pe mici suprafețe. Situația recoltării griului in cooperativele agricole la 20 iulie 1967 63 COȘULA 24 62 ONEAGA 19 60 VLADENI 19 59 BREHUEȘTI 16 58 CORNI 13 58 BUCECEA 12 58 DUMBRĂVENI 9 58 SIMINICEA­­ 4 57 BREHUEȘTI 2 55 . 55 ** 54 STAUCENI 74 53 STÎNCEȘTI­­ 51 49 M-REA DOAMNEI 33 47 COSTEȘTI 28 44 BOTOȘANI 26 44 RACHITI 25 HLIPICENI DRACSINI BUHĂCENI ZLATUNOAIA PLEȘANI DRISLEA IUREȘTI RAUSENI 50 CRUJENI L­UNCA TODIRENI ORĂȘENI SANTA MARE ANTENI CALARAȘI CRISTEȘTI BALUȘENI JICUJ­U »yJXHXN A BLÎNDEȘTI ROMA­N DURNEȘTI COPALAU 96 BOBULEȘTI 43 94 RÎNGHILEȘTI 40 80 TRUȘEȘTI 40 75 BABICENI 39 73 BUIMACENI 37 69 CUCORANI 33 68 SULIȚA 33 67 MÎNASTIRENI 32 66 POIANA 25 65 VEREȘTI 25 A­lături de miile de constructori din pa­tria noastră, sărbă­torim pentru a doua oară “Ziua constructorului“. Con­structorii cinstesc acest e­­veniment important, prin hotărîrea și abnegația cu care muncesc pentru înfăp­tuirea sarcinilor elaborate de Congresul al IX-lea al partidului și a chemării Consfătuirii pe țară a­l u­nor obiective. Fabrica de confecții „Botoșani“, Fabri­ca de prine, Liceul ,,Mihai Eminescu”, Complexul de pe strada­ Unirii, Școala ge­nerală nr. 8, cartierul de locuințe din centrul o­­rașului, sînt numai cîteva din construcțiile noi care au primit din partea bene­ficiarilor calificative bune. Ținînd seama de sarcinile trasate de Plenara C.C. al îmbunătățirii calității com­­­­­strucțiilor și reducerea pre- I­EȘTI­­ului de cost. ROMÎNESTI în primul semestru iar­ i yportba emise de producție au fost I ^P^FqTT realizate în proporție de * cnisi* ai­ i.b.și,și 114,2 la sută, realizîndu-se­­ un volum ce reprezintă 53,2­­ la sută din planul valoric.­­ Prin folosirea mai judici­oasă a utilajelor, a forței de muncă și a timpului de lucru, productivitatea mun­cii a crescut în această pe­rioadă cu 4,5 la sută față de plan. Prin introducerea unor metode avansate și utilizarea agregatelor din apropierea șantierelor s-au realizat economii de peste 100 000 de lei. Succesele obținute se datoresc efortului depus de întregul colectiv de muncă de pe șantiere. Evidențiem aportul deosebit al zidari­lor Victor Agachi, Ioan A­­mihăesei, Gheorghe Pădu­­raru, al instalatorilor Ale­(Continuare în pag. a 3-a) MEDALION : N. Grigorescu întrecerea cultural-sportivă REFLECȚII LA O „SEARA Nu ritmul muzicii contează... DE Mania argumentelor Oglinzi TINERET”: I I OM, FA MIL IE, SOCIE TA TE I nfățișarea omului poate fi înșelătoare. De multe ori sub masca blindeții, a politeții și a zimbetului se ascund oa­meni brutali, vicleni sau ipocriți care fac mult rău în jur. La Bucecea, există —­ în sensul cel mai strict al cu­­vîntului — cîțiva oameni de o specie rară: cei din familia Talpă, Mir­cea și Ștefan. Cunoscîndu-le felul de a fi, mentalitatea retrogradă, ai impresia lor că doar din meșeală trăiesc în societatea noastră. Tata, feciorul și nevasta Ștefan Talpă — stîlpul familiei — cum îi place să se numească — și-a irosit anii străduindu-se în fel și chip să acapareze pentru el ci­ mai mult. Egoismul, teama ca vecinii sau­ cunos­­cuții să apeleze vreodată la el, l-au făcut morocănos, în­totdeauna pus pe gîlceavă. Era în stare să se judece cu cineva chiar și pentru că un copil i-a zgiriat gar­dul sau o găină a vecinului a ciugulit cîteva din boa­bele împrăștiate pentru oră­tăniile lui. Cînd a apărut pe lume Mircea, feciorul său, acesta s-a purtat cîțiva ani sfios, Intermitenta de firul recoltărilor In cea de-a doua săptă­­mînă de la declanșarea campaniei lucrărilor de re­coltare, eforturile coopera­torilor și ale mecanizatori­lor s-au concentrat pe ace­lași front de lucru. Peste tot grîul a ajuns la matu­ritatea deplină. Aceasta impune folosirea cu efici­ență maximă a fiecărei ore bunei de­ lucru, pentru a e­­vita pierderile de orice na­tură. în acest scop, la coo­perativa agricolă din Tru­­șești, unde o mare parte din terenul cultivat cu grîu este situat în pantă, recol­tarea manuală are o pon­dere însemnată. Pe tarla­lele „Dealul morii”, „La palat“ și altele, secerile și coasele cooperatorilor s-au prins într-o aprigă întrece­re. Cu toate că aici recol­tatul a început de cinci zi­le, pînă joi, grîul cultivat pe 823, de ha, s-a recoltat de pe 289 ha, din care 107 ha cu combinele, în fiecare brigadă de cîmp, organizarea muncii determină viteza zilnică de lucru. Brigada întîia con­dusă de Constantin Cîșlaru și­­ alte brigăzi au recoltat grîul de ne­suprafețe apre­ciabile. Obiectul unor dis­cuții deosebite în coopera­tiva agricolă îl formează însă brigada a doua din Trușești condusă de Dumi­tru Odochia. Aici, la ace­eași dată, se recoltase griul de pe numai 12 ha din cele 137. Numărul de oameni din brigadă care participă zil­nic la recoltat ajunge abia la 15. Trebuie să amintesc că această brigadă în anii trecuți a fost fruntașă pe M.­AIFU­NCA (Continuare în pag. a 3-a) Combinerii Mir­­cea Șovan și Gheorghe Luca de la S.M.T. Bo­toșani, care lu­crează la coope­rativa agricolă din Orășeni, au recoltat într-o singură zi 37 tone grîu. La periferia vieții tăcut și retras. Oamenii se bucurau că nu-i va semăna lui taică-său. Dar mediul de viață, atmosfera de ceartă cu vecinii pentru nimicuri au alterat treptat firea bă­iatului, pînă ce a ajuns în tiparele tatălui său. Și cum proverbul se adeverește de atîtea ori în viață, cînd lui Mircea i-a venit vremea de însurătoare, a căutat o fată pe calapodul său. Mult timp după aceea oamenii vor­beau . ..A lu­at și i-a adu­nat“. Fam­ia se minorea cu „omogenitatea”. ..sudu­ra“ ei. Pa Ștefan se lăuda fă ă ru"He, ră ne spune el giudest și copiii lui. Cînd intregul sat în acel an memorab­i al încheierii cooperatijdznii aaric­ulturii și-a unit pămîntul și ranu­­l" ""'are ca în cooperativă, familia în pag. a 3-a­ Tălpenilor a rămas deopar­te ca o broască în carapa­cea ei. Ocupația ei este că­răușia și închirierea odăi­lor de prisos, în dorința de a acapara în continuare ve­nituri cit mai mari. Nici nu se putea ca intr-o asemenea familie unită doar pe bază de interese mate­riale, egoiste, să nu izbuc­nească pînă la urmă con­flicte, după ce au „rinduit“ Unii fac și alții trag E. TRUF1N

Next