Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)
1969-11-21 / nr. 2677
CLOPOTUL • PAGINA 2 Folosirea acestor cunoscute noțiuni din economie cu referință la activitatea culturală de masă ar putea părea nepotrivită. Ele subliniază însă sugestiv caracterul de activitate expres angajată a muncii culturale, evidențiind în același timp necesitatea, încă prea puțin luată în seamă, ca fenomenul continuu de adaptare la cerințele specifice satului să nu se producă numai prin orientarea celui care planifică, ci să fie provocat prin cerere de către aceia cărora munca culturală își oferă serviciile: „însuși sistemul de conducere a muncii culturale de către un consiliu în care sunt cuprinși factori de răspundere din unitățile și din organizațiile economice politice și obștești (secretarii comitetelor comunale de partid, U.T.C., președintele consiliului popular, președintele cooperației de consum, președintele C.A.P. etc.) este menit să asigure programarea activităților în funcție de cerere am întîlnit la Ungureni. Urmînd ca din anul viitor sectorul zootehnic al cooperativei de producție să se profileze pentru creșterea porcilor s-au exprimat păreri de neîncredere în avantajele acestui proiect, aerul agronom. Atunci inginiorel Clocotici și-a propus și a ținut o expunere pe tema „Avantajele creșterii porcilor“. Urmărind celălalt aspect al relației, oferta, constatăm o insuficientă preocupare a conducerilor căminelor culturale de a răspunde prin forme variate, atractive, cererii formulate de viață. Pentru a blama cazurile de sustragere din avutul obștesc, mai peste tot unde s-au ivit asemenea cazuri s-au folosit expunerile. Chiar dacă sunt programate operativ și sunt ținute în toate satele comunei, ca la Mihăileni, Ungureni și în alte părți, expunerile nu sunt suficiente, pentru că nu pot înlocui efectul pe care l-ar avea alte genuri de manifestare, cum ar fi DIN NOU DESPRE „CERERE SI OFERTA“ IN ACTIVITATEA CULTURALA cultura de masa rințe“ — ne spunea tovarășul Gh. Pușa, directorul căminului cultural din Dersca. întrebarea este : se folosesc toți acești factori de calitatea lor în scopul arătat ? își mai amintesc ei, adică, între două ședințe, cea de planificare și cea de analiză, că au datoria să ceară programarea unor activități pe care viața le impune între timp ? Prea puțin. Cu excepția acelora care se ocupă curent de aceste probleme — secretarul comitetului de partid, directorul căminului, directorul școlii — ceilalți membri din consiliul de conducere al căminului nu formulează astfel de cereri. Cu atît mai puțin o fac alții, inginerul agronom, medicul, brigadierul sau simplii cetățeni. In unele cooperative de producție, de exemplu, se constată o slabă participare la muncă a unor cooperatori. Brigadierul la care sunt mai numeroase asemenea cazuri prezintă directorului de cămin o listă de nume care să fie satirizate în textul brigăzii artistice ? Nu. Directorul caută faptele cești, ing. V. Bortă și La Stîncontabilul șef I. Vasiliu, secretarul comitetului de partid din C. A.P. își exprimă convingerea că unele forme de manifestare culturală, în special satirizarea în textul brigăzii artistice ar putea influența pozitiv atitudinea față de muncă și față de avutul obștesc .Ne explică și în ce constă specificul neprezentării la muncă la Stîncești, datorită apropierii de oraș un mare număr de bărbați sunt salariați ai întreprinderilor și instituțiilor din Botoșani, iar soțiile unora dintre ei, cucoane improvizate, desconsideră munca în cooperativă. — Ați cerut directorului de cămin să fie satirizate astfel de cazuri în textul brigăzii? — Prea puțin, sună răspunsul, ca un eufemism, pentru „deloc“. Ci despre secretarul comitetului comunal U.T.C. din comuna Mihai Eminescu, D. Matei, a aflat abia de la noi că face parte din consiliul de conducere al căminului cultural. Un exemplu pozitiv de cecaricatura expusă la gazeta de perete. O amintim rece foarte restrînsa ei de lautilizare ilustrează situația unor genuri artistice de valoare incontestabilă, care neglijate treptat ajung să fie considerate demodate și ineficiente. Am văzut o caricatură inspirată doar la Vîrfu Câmpului. In alte comune, panoul cu inscripția „Supliment satiric al gazetei de perete“ n-a mai găzduit de multă vreme vreun desen. Ca la Stîncești, de exemplu, unde nici gazeta de perete nu găzduia decit un articol învechit și general, iar alte două panouri - gazetă (dintre care unul construit cu gust și bine amplasat la intersecție, în fața școlii) erau complet goale. Un fenomen similar de depreciere afectează de cîtva timp și brigada artistică. Concepută numai laudativ, cu texte de o fadă compilație, ea găsește, firesc, o audiență sub posibilitățile virtuale ale genului. înviorarea brigăzii nu poate fi de așteptat la cămine ca cele din Durnești atît timp cît directorul, M. Păduraru, se teme să nu... supere pe cineva. „Folosim și critica, spune dînsul, dar mai puțin“, deși știe că un text care nu spune lucrurilor pe nume este fără sare și lipsit de priză la public. Sporirea gradului de eficiență a activității culturale poate fi obținută numai printr-o atentă corelare a manifestărilor cu situațiile concrete din fiecare localitate. Realizarea acestui obiectiv trebuie urmărită prin consultarea, de către cei care întocmesc planificarea muncii, a unui cît mai larg cerc de oameni din toate sectoarele vieții satului. Dar cum un singur om, directorul căminului cultural, nu poate fi mereu omniprezent și atotcunoscător, oamenii trebuie obișnuiți să formuleze ei căminului cereri. Amintindu-le odată, de două ori această datorie și acest drept, se vor deprinde treptat să și-o îndeplinească și, respectiv, să și-l exercite. I. BIȘOC r Există în ultima vreme o tendință evidentă a editurilor de a ne oferi sinteze. Pentru cititorul obișnuit soluția este utilă și eficientă, reușind să-i faciliteze contactul cu un bogat material informativ, la care altfel poate nici n-ar fi apelat vreodată. Pe aceeași linie se înscrie și proaspăta înmănunchere de articole de sub redacția lui Eugen Mewes, sugestiv intitulat „Terra nostra“. Volumul, la care au colaborat nume prestigioase, vine să ocupe un loc, dacă nu complet gol (pentru că prin reviste am mai văzut răspîndite multe articole ocazionale de acest gen), în orice caz foarte slab reprezentat, cum este istoria agronomiei în România. Firește, diverse aspecte, mai ales ținînd de relațiile agrare de la noi, au fost bogat tratate. Dar puțini cunosc începuturile agronomiei la noi ca și evoluția tehnicii folosite — istoria agriculturii ca atare. Deși lucrarea, din modul în care este alcătuită, nu vădește o anume preocupare de concepție, o anume ordine decît poa- NOTE DE LECTOR „TERRA NOSTRA“ de aceea a rangului autorului sau personalității despre care se vorbește, ea își vădește pe deplin utilitatea, suscitînd interesul agronomilor și, poate, nu numai al lor. S-ar putea unii întreba: la ceva mai fi folosind și o istorie a agronomiei ? La un răspuns complet nu m-am gîndit, deși sînt pentru o astfel de istorie. Cel puțin parcurgerea lucrării la care ne-am referit prilejuiește reflecții diverse care pot constitui, în același timp, sugestii pentru conducătorii agriculturii de azi. Citez în acest sens „... în secolul al XVII-lea, în cuprinsul podișului moldovenesc, numărul iazurilor și heleșteelor depășea 1500, ocupînd o suprafață de aproape 20.000 ha“. Și mai departe: „Dintre sutele de iazuri ... menționăm pe cel de la Dorohoi, secat după 1890... ezerul Dorohoi ocupa în anul 1866 o suprafață de 150 fălci (215 ha.), avînd un rol deosebit de important pentru atenuarea viiturilor Jijiei“ (pag. 79). Ne gîndim azi, ce importanță însemnată ar avea refacerea lui — mai ales că sîntem într-un an cînd Jijia a produs destule necazuri — atît pentru agricultură cît și pentru dezvoltarea industriei în zona respectivă! Dar numai acolo ? Mai sunt și alte vechi vetre de iazuri care amenajate ar putea conduce la reducerea aridității zonei noastre, ar da posibilitatea dezvoltării unor semiindustrii și industrii. Căci, de ce să nu o recunoaștem? avem nevoie mare de așa ceva. Dar să revenim la lucrare, în orice caz, nu așa vrem să arate o istorie de agronomie românească. Evident că și autorii se pare că nici nu și-au propus așa ceva. Acum însă se naște cerința elaborării ei. De aceea în viitor nici nu ne gîndim la o reeditare a culegerii, ci la o lucrare nouă, științific structurată, scrisă vioi, de dimensiuni, multilateral documentată, care între altele va avea meritul de a evidenția locul real al agronomiei în dezvoltarea socialeconomică a tării. I. MAXIMIUC . Animați de dorința de a pune bazele unui muzeu școlar, pionierii din Tătărășeni au făcut de curind o drumeție pe locul unei vechi vetre de sat. Conduși de datele din monografia satului Havîrna, micii arheologi au determinat aria vechiului sat și au adunat numeroase obiecte ce atestă ocupațiile și modul de viață al oamenilor de pe aceste locuri. Pionierii și școlarii din Ionășeni - Trușești au participat la acțiunea de colectare a 600 kg ghindă care va fi folosită pentru insamnițare în pepiniera ocolului silvic. In cadrul acțiunilor întreprinse in detașamentele de pionieri ei au organizat un concurs de orientare turistică in pădurea satului. Concursul a avut ca scop cunoașterea de către elevi a locurilor natale și dezvoltarea spiritului inventiv al participanților. Intr-o pauza la Școala generală din Prăjeni Elevii clasei a Vl-a B de la Școala nr. 4 Botoșani au organizat o interesantă excursie la Leorda unde au vizitat sectorul zootehnic al I.A.S. din localitate. Aici li s-a oferit un minunat prilej de a afla despre munca, importantele succese obținute de harnicul colectiv de lucrători al celei mai mari întreprinderi zootehnice din județ. note note note note Nu e sportiv! De curind am fost martorii desfășurării unei originale ore de educație fizică la Școala generală Doncești. Ne-a atras atenția mai întîi „împărțirea“ clasei: pe cele două terenuri (nu ne propunem să descriem starea acestora) o teribilă îmbulzeală după două mingi, justifica aparent două competiții — volei și handbal. Nesupravegheați, elevii rămași „pe tușă“ șicanau grupa elevelor de pe terenul de volei. Profesorul Aurel Alexandru fiind preocupat de desfășurarea jocului de handbal, unde „colabora“ cu alți trei colegi antrenîndu-se în aruncările la poartă, abandonase în totalitate, desfășurarea metodică a orei. Un scurt bilanț ne-ar da indicii sigure despre eficacitatea orei. Mai adăugăm prezența celorlalți profesori pe teren, silind astfel pe copii să devină spectatori, precum și monotonia pe care o imprimă o astfel de desfășurare a orei. Știut este că educația fizică trebuie să ocupe în procesul instructiv-educativ un rol de seamă, că ora este pentru educarea elevilor și nu pentru recrearea profesorilor. Am fi vrut să-l găsim pe profesorul de educație fizică în ținută sportivă și nu cu cravată. La urma urmei aceste ore sînt remunerate. Și a răspunde astfel îndatoririlor profesionale... nu e sportiv ! Dv. cînd începeți anul școlar ?! întrebarea pare anacronică chiar pentru un elev de clasa I de la Școala gennerală Brehuești. Nu însă pentru elevii din Brehuești o punem, ci pentru Consiliul popular al comunei Vlădeni. La susamintita școală o clasă de elevi și cancelaria profesorilor duc lipsă de sobe în timp ce materialele necesare stau stivuite și așteaptă meșterii. Nu-i vorbă, s-ar găsi și aceștia, cooperația de consum din comună are o echipă de oameni calificați în acest sens. Nu știm din ce motive consiliul popular amină angajarea la lucru a acestora. E drept, afară mai sunt zile călduroase, dar e noiembrie și aceste amenajări ar fi trebuit să preceadă anul școlar. Așadar, întrebarea așteaptă totuși răspuns... D. IVAN A BOTOȘANI DOROHOILAVENI DARABANI TRUȘEȘTI BUCECEA VINERI 21 NOIEMBRIE 191. — Luceafărul: Paria — Melodia : Lupii albi — Cultural : Vîrsta ingrată — Tineretului :Pentru încă puțini dolari — Patria : Noaptea generalilor — Făclia : Noaptea e făcută pentru a — Victoria : La dolce vita — Bucecea : Dragoste la Las Vegas Redacția nu răspunde de eventualele modificări visa A Fiecare cu preocupările lui Fotografia : O. MOCANU Curier juridic • SALARII UN GRUP DE TEHNICIENI AGRONOMI. Noul sistem de salarizare cuprinde și pe tehnicienii agronomi din C. A. P. ? Recenta hotărîre a Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorare a salariilor lucrătorilor din unitățile agricole se referă numai la specialiștii cu studii superioare care își desfășoară munca în cooperativele agricole de producție (ingineri și medici veterinari). 9 ASIGURĂRI SOCIALE MARIA M.APARASCHIVEI, comuna George Enescu . Locuiește la 2 km. de locul de muncă, în timpul alăptării copilului a lucrat numai 6 ore și n-a primit drepturile bănești pentru diferența de 2 ore. In lipsa explicațiilor necesare, din scrisoarea dv., am cerut relațiile cuvenite la Uniunea județeană a cooperativelor de consum Botoșani de care aparțineți și am putut afla că sînteți salariată în acord parțial (50 la sută din salariul tarifar și partea variabilă care este formată din 0,95 la sută din vînzare). In această situație, față de precizările făcute de Centrocoop aveți dreptul la plata celor 2 ore acordate pentru alăptare și care se achită din salariul tarifar. Urmează să vă adresați cooperativei de consum, în cadrul căreia lucrați, pentru a vă face plata cuvenită. • RECONSTITUIREA VECHIMII ANA CUSIAC, comuna Dîngeni . A fost salariată în perioada 1930 — 1942 și nu posedă acte pentru dovedirea vechimii. Cum poate face reconstituirea acestei vechimi ? Dacă nu puteți dovedi cu acte oficiale întrucît acestea timpul lucrat, sunt pierdute ori distruse, puteți face reconstituirea vechimii prin doi martori, care au lucrat împreună cu dv., în același loc de muncă, în aceeași perioadă și în ale căror carnete de muncă este necesar să fie trecută acea vechime pe bază de acte oficiale. Și încă o condiție , la data cînd solicitați aceste dovezi trebuie să aveți calitatea de angajat. m CONCEDIUL DE ODIHNA PETRU FLORIAN, comuna Todireni: De la 15 iunie 1968 și pînă la 15 iunie 1969 a avut concediu medical, dată cînd s-a pensionat pentru invaliditate. Are dreptul la concediul de odihnă ? Potrivit art. 82 din Legea nr. 26/1967, care prevede că în cazul în care perioada de incapacitate temporară de muncă a fost de 12 luni și s-a întins pe 2 ani calendaristici consecutivi, angajații au dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat în anul reînceperii activității, în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care s-a produs pierderea temporară a capacității lor de muncă. Cum dv., la expirarea incapacității temporare de muncă, au fost pensionat, nu mai puteți beneficia și de concediul de odihnă pe anul în curs. Totuși, o dată cu desfacerea contractului pentru pensionare, de muncă unitatea avea obligația să facă și compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat în anii anteriori, în măsura în care, din diferite motive, n-ați beneficiat de acest drept. Vă precizăm că sînteți încă în termen, să reclamați acest drept la comisia de judecată din cadrul unității la care ați lucrat. EDUARD PETRILA consilier juridic I. 5.JÜ sîmbăta PROGRAMUL I 5.05—6.00 Program muzical de dimineață. 5.20 Gimnastică. 6.05—9.30 Muzică și actualități. — Jurnal agrar. Buletin agro-meteoroliogic. — Sfatul medicului : Aspirina poate fi dăunătoare ? — Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. — Bună dimineața, copii ! — Sport. — Recomandări din program. — Sumarul presei. — Matineu muzical. — Moment poetic. Versuri de Adi Cusin. — La microfon, melodia preferată. 9.30 Miorița. Geneza românești, muzicii populare Comentariu de conf. univ. Gh. Ciobanu. 10.05 Lucrări de cameră de Franz Schubert. 10.30 Din țările socialiste. Emisiune de la Moscova. 11.05 Ciclul „Să înțelegem muzica". Armonia de-a lungul veacurilor (II). Prezintă prif. univ. George Pascu. 11.36 Soliști și formații artistice de amatori. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cîntă Elena Vondrachova. 12.15 Arii din opere interpretate de Ana Roia Vasiliu. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. Avanpremieră cotidiană ; melodii populare interpretate la trompetă ; cîntă Jean Păunescu ; fragmente din opereta «.Frumoasa din Cadix" de Lopez ; formația The Cowins. 14.10 Vreau să știu (emisiune Buletine de știri : Programul 11.00 ; 17.00 ; 18.00 ; 20.00 ; I6.05 ; 12.00 ; 14.00 ; 23.00 ; 0.55. 22 NOIEMBRIE de știință și tehnică pentru școlari). 14.35 Varietăți folclorice. 15.00 Radioclub turistic. 15.20 Cîntă Gigi Marga. 15.30 Compozitorul săptămînii ■ — Claude Debussy. Trei nocturne . Nori, Serbări, ■ Sirene. 16.00 Radiojurnal. Buletin me ■ teo-rutier. > 16.20 Scurt recital Cristophe. I 16.30 Ce e nou în județul nostru. I 16.50 Prelucrări corale de Dinu Stelian. 17.05 Antena tineretului. Eveniment artistic. 17.20 Din melodiile ecranului. ■ 17.40 Cîntă Sonia Vlaicovici, Nicolae Trofin și Florea Netcu. 18.05 Știință, tehnică, fantezie. Din sumar : — Cronica laboratoarelor : cercetări originale de fizică aplicată. — Actualități științifice de pretutindeni — Revoluție în construcția elastică a automobilului. — Știința în comprimate — La hotarul posibilului. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta Radio 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Paul Everac. 20.10 Cîntece populare. 20.20 Eminesciana. „Oricare cap îngust". Recită George Cozorici. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 In jurul globului. 21.20 Revista șlagărelor. 21.30 Moment poetic. Versuri de Darie Novăceanu. 21.35 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Mari interpreți ai canțonetei : Nicolae Herlea și Mario del Monaco. 23.00 Expres melodii. Emisiune d.j Silvia Velicu și Lucia Popescu. 0.03—6.00 Estrada nocturnă* 15.00 ; 6.00 ; 9.00 ; 10.00 ; 24.00 ; 2.00 ; 4.00. Programul televiziune sîmbăta 18.00 Cheia orașului Transmisiune de la Constanța. Participă echipele orașelor Suceava și Constanța. Prezentator Ion Mustață. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 Reflector Penilor urmele din săptămînă. 19.45 Teleenciclopedia. 20.45 Handbal masculin . România - Fransmisiuaceastă 22 NOIEMBRIE la (repriza a II-a). Transmisiune directă de la Timișoara. 21.15 O oră cu... Alfred Hitchcock. 22.05 Fantezie Film muzical TV. 22.30 Parada vedetelor. I 22.45 Telejurnalul de noapte. 22.55 Cîntece lăutărești în interpretarea soliștilor Gabi Luncă și Constantin Mirea. 1 23.20 închiderea emisiunii programului Prin Tudora Nicolae Șarpe a furat 280 kg știuleți, 20 kg coceni și 50 kg sfeclă. Ca să ascundă „intervenția“ sa de pe parcelă, a tăiat porumbul cu.. . toporul, din rădăcină. Cu ce furase voia să crească doi viței contractați. Profil: are 26 de ani și a mai fost condamnat pentru fabricarea de rachiu (de altfel i s-a găsit și acum acasă țuică fabricată ilegal). ★ Tot pentru fabricare de rachiu a fost condamnată Marita Alexa. Și ea e o ingenioasă, angajată acum în „procurarea“ de produse agricole. A legat snopii, apoi a desfăcut toți știuleții din jurul lor și i-a introdus în mijlocul haldanilor care-i ducea acasă. Astfel și-a însușit 1060 știuleți și coceni din care au rezultat 447 kg știuleți și 132 kg coceni. Să vedem ce va rezulta dim judecarea „activității“ dumneaei. ★ Gheorghe Gepoi, zis Chițu din Vale, are alt sector de activitate : pădurea. La începutul anului a fost prins de pădurarul Semian furînd. A intenționat să-l atace pe pădurar. Cu puțin timp în urmă i s-a găsit acasă 2.200 mc lemn stejar furat din cantitatea tăiată anul trecut din lotul consiliului popular și destinată construirii unui pod. In antecedente mai are trei infracțiuni silvice. Asta e a patra. Și ultima, sperăm. Lui Dumitru Teodor Sofa, zis Gheorghe oamenii îi spun „un bun făcător“. Adică moșu Gheorghe (are în jur de 60 ani) știe să descurce și să se descurce cu de toate. Acum s-a specializat în speculă de cereale și băuturi. Cumpără porumb cu 1,15 lei kg și vinde făina rezultată cu 3 lei. Făina de grîu o distribuie cu 5 lei kg. Țuica o cumpără cu 12—15 lei litrul și o vinde cu 20, la hore și petreceri. I s-au confiscat 10 litri țuică, 980 kg porumb boabe, 280 kg făină grîu. Și totodată obligațiuni C.E.C. în valoare de 33.000 lei (!). Pînă la urmă totuși, „bun făcătorul" nu s-a mai descurcat. Ba dimpotrivă ’ Vecinătate Vasile Alexa din Vorona are casa la marginea satului, și e vecin cu ... tarlaua de porumb. A „împrumutat“ de la „vecin“ 12.400 kg porumb (cu tot cu coceni). La desfăcat i-au ieșit 1250 kg știuleți. In atenție , a fost prins de milițieni și nu de paznicii de cîmp ai C.A.P. care îl lăsau să-și continue nestingherit relațiile de „bună vecinătate“. Afaceri cu porci... Ion Rotaru, îngrijitor de porci la C.A.P. Vorona a tăiat doi purcei, i-a băgat în sac și voia să-i transporte la domiciliu. Urma să-i justifice cu alți doi purcei, morți cu două zile înainte. Numai că brigadierul zootehnist Gheorghe Ciubotaru l-a prins cu... porcii în sac. A trebuit să plătească 520 lei contravaloarea purceilor. Deocamdată. Și mai urmează.. . ★ Dacă Ioan Rotaru se ocupa cu purceii, Vasile Cucoș din Hănești a lucrat în stil mai mare, adică cu scroafe. Ziua mare, a încărcat o scroafă gestantă de 120 kg și a dus-o la cumnatul său, loan Păduraru. A fost prins și, bineînțeles, a trebuit să restituie masiva patrupedă. Uimirea noastră e că Cucoș continuă să lucreze la vechiul loc de muncă. Generoși mai sunt cei din conducerea C.A.P. ! .și cu cai In această vară, Dumitru Ciuclea și Gheorghe Todireanu din Știubieni au furat de pe imașurile cooperativelor din Vlăsinești, (primul) și Drăgușeni (al doilea), cite doi cai pe care i-au dus pentru vînzare în Moldovița și Calafindești (județul Suceava). Paguba făcută celor două C.A.P. se ridică la 20.000 lei. Final dramatic: bravii „cavaleriști“ au fost condamnați la 7 și respectiv 4 ani închisoare. Rubrica realizată de DUMITRU IGNAT ȘI IOAN GAVRIL Arca lui Noe