Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-09-17 / nr. 2928

La O.C.L. Alimentara Botoșani SARCINI SPORITE IN VIITORII ANI Cincinalul-In dezbaterea adunărilor salariaților întruniți în adunarea pentru discutarea indicatorilor econo­mico - financiari ai viitorului cincinal, salariații comerțului a­­limentar din Botoșani au plecat de la realizările obținute in perioada trecută, probatoare pentru sarcinile preliminare în 1971 — 1975. Ca urmare directă a creșterii 132.000 142.000 153.600 Ca premisă la aceste sarcini, fondul de marfă atribuit orga­nizației comerciale alimentare Botoșani prezintă un sport pe categorii de mărfuri, după cum urmează : Cîteva dintre sarcinile care stau în fața lucrătorilor din co­merțul alimentar : creșterea pro­ductivității muncii cu 29 la su­tă, micșorarea cheltuielilor de circulație la 1000 lei mărfuri desfăcute de la 63,6 lei la 59,2 lei ; creșterea beneficiilor la 4,5 milioane lei în 1975 față de 2,8 milioane în 1971. Sarcinile de plan, mobiliza­toare, au determinat participan­ții la discuții să transforme a­­dunarea într-o adevărată ședin­ță de lucru, de dezbatere, ară­­tînd alături de căile ce trebuie veniturilor populației și a con­struirii de noi obiective indus­triale, vor crește substanțial vîn­­zările de mărfuri alimentare, în 1975, față de 1970 în procente, cu 43 la sută. Volumul desface­rilor de mărfuri cu amănuntul preconizat se prezintă astfel : (în mii lei) : 165.300 177.000 769.900 urmate și dificultățile ce se ma­nifestă și care se cer înlăturate. Cîteva din problemele ridica­te de cei care s-au înscris la cuvînt : construirea unui depozit frigorific la Botoșani sau asigu­rarea unui spațiu frigorific des­tinat produselor alterabile la Șurubaru) ; măsuri de­­ Ele­dis­trugere­a furnicilor, rozătoarelor etc. care afectează mărfurile în magazine și depozite, căutarea de noi procedee, metode de a­­provizionare a magazinelor și predare a ambalajelor, de e­­xemplu în afara orarului, care să nu afecteze deservirea (Gheor­­ghe Scutaru) , păstrarea avutu­lui obștesc, combaterea, demas­carea și sancționarea celor care profitînd de aglomerație sau su­­prapreț, vînd cu lipsă la gramaj etc. (Constantin Alupoaie). Ne­cesitatea stabilirii de urgență a amplasamentului depozitului de alimente, a îmbunătățirii parcu­lui auto, repararea utilajelor co­merciale operativ, dirijarea ca­drelor necalificate spre noua clasă serală, înființată anul a­­cesta, recrutarea elevilor pentru formele noi de învățămînt comer­cial, au fost dezbătute cu maxi­mă seriozitate în adunare, cu probleme de care depinde realizarea indicatorilor viitorului cincinal. Notăm faptul negativ că doar tangențial a fost atinsă problema relațiilor cumpără­tor - vînzător ; problema deser­virii, majoră, trebuie să stea me­reu în atenția lucrătorilor din comerț, mai ales la noi, încă nu e creată tradiția unde unei deserviri atente, politicoase, ci­vilizate. MARIA DANILA 1971 1972 1973 1974 1975 Total pîine 22,5% mălai 27% carne 43,8% preparate came 26% slănină­­ untură 150% lapte 58% ulei 14,5% zahăr 38,7% Afluență de cumpărători la Complexul de pe strada Unirii I.P.M.C. CONSTANTA ■ %* — LĂCĂTUȘI CONSTRUCTORI a ngajeaza -=beon,5t' ** * — BETONIȘTI a -MUNCITORI NECALIFICATI sf WjE& Iff fififll 9 pentru calificare in meseriile de W­­W 1§M If WIIL CV fierari betoniști si lucrători pre­* fabricate. Asigurăm la angajare : ____________ — decontarea cheltuielilor de — masa la cantina întreprinde­ ___________ transport ini contra cost {10 lei pe zi). ____________ — cazare gratuită — plata muncii in acord. ____________ știați că... ... pentru întreținerea garderobei dv. este necesar să cu­noașteți următoarele simboluri ? Acestea se află pe etichete prinse pe tricotajele și confecțiile din comerț. 1. Spălare fără precauții speciale chiar pînă în apropierea punctului de fierbere. 2. Spălare cu anumite precauții pînă la temperatura de 60 °. 3.4. Spălare cu grijă, cu apă ușor călduță. 5. Nu se spală. 6. Nu sînt necesare precauții speciale de călcare putîn­du-se folosi fierul de călcat pînă la temperatura de 200 ° C (și în cazul presei cu aburi). . 7. Sînt necesare unele precauții, temperatura maxima fiind de 150 ° C­­ si în cazul presei cu aburi). 8. Sînt necesare precauții speciale, temperatura neputînd depăși 120 ° C (și in cazul presei cu aburi). 9. Nu se calcă. 10. Se curăță chimic, litera A simbolizînd toți solvenții u­­tilizați, inclusiv tricloretilena. 11. Se curăță chimic cu solvenți de categoria F și parclo­­retilenă. Nu poate fi folosită tricloretilena. 12. Se curăță chimic utilizînd benzină de extracție sau sol­venți echivalenți. 13. Nu se curăță chimic. 14. Se poate folosi apa de Javel (clor). 15. Nu se poate folosi apa de Javel (clor). Toate aceste simboluri le veți găsi pe orice produs textil și corespund cu cele prevăzute de Codul internațional pentru indi­carea modului de întreținere a produselor textile. TOAMNA MOLDAVĂ (Urmare din pagina I) viitoare pe care le vrem și mai Îmbelșugate. Deocamdată e toamnă. Toamnă in podgoriile de la Roma Botoșanilor, ale Brăeștilor, Ivăncău­­ților și ale Miorcanilor, toamnă în pomăturile din Vatra, din Teioasa Lozna din care se scutu­și­ră și se culeg mere și pere de aur. E toamnă îndestulată pe ogoarele în care rîd desfăcați de pănușe, tot bine păpușoii, peste aducătoare de cuvenite satisfacții care, tuturora, ne umple ini­mile de îndreptățită bu­curie ca unor adevărați stăpîni pe munca și pe cinstitele noastre agoni­seli socialiste. înnoiri urbanistice la Dorohoi Fotografia : I. NEGREA însilozarea furajelor (Urmare din pagina I) ce o avem de însilozat, înălțimea silozului poate depăși chiar metri. Lucru important este să se­­ facă o tasare bună a silozului cu ajutorul tractoarelor cu șenile sau dublîndu-se numărul de roți ale tractoarelor cu pneuri. te Această metodă are mai mui­avantaje : în primul rînd nu avem nevoie de nici un fel de construcție ; în fiecare an apoi îl amplasăm acolo unde ne convine ; în timpul verii, terenul este folosit pentru masă verde. Totodată culturi de încărca­rea silozului se poate face mult mai ușor — mecanic, cu încăr­cătorul pivotant, sau manual­­, nefiind nevoie ulterior, pen­tru a-l da în furajare, să-l mai scoatem din groapă sau dintre pereți unde, de multe ori, nu pot fi manevrate mijloacele de transport. Un siloz poate fi ter­minat oricînd, nefiind legați de umplerea gropii sau umplerea pereților din beton. Concluzia noastră este că si­lozul, fiind bine tasat, nu are nevoie nici de a fi acoperit cu pămînt. E recomandabil totuși să punem ceva paie tocate sau baloți de paie deasupra, în caz că nu am umplut mijlocul silozului bine. Totuși, precizăm că procede­ul acesta are un singur dezavan­taj : pierderile sunt ceva mai mari ca la silozurile în formă de tranșee betonate, dar nu sunt mai mari decit la silozurile in formă de tranșee nebetonate. Deoarece silozurile la suprafață pot fi oricît de mari, față de cele betonate, pierderile se re­duc mult în raport cu mărimea silozului. In legătură cu aceas­ta aș vrea să fac precizarea că la silozurile de pină la 50 tone pierderile ajung la circa 25 la sută, pe cînd la cele de 500 — 700 tone, ci­ de mari le-am făcut noi anul trecut, nu trec de 7—8 la sută. Prin folosirea metodei de însi­­lozare la suprafață a silozurilor se reduce prețul de cost al fu­rajului respectiv, și, indirect, se reduce prețul de cost al anima­­lelor și a produselor animaliere. Și anul acesta, după aceeași metodă — de îndată ce vom ter­mina de depozitat între pereții de beton — vom însiloza la su­prafață circa 8 000 —• 9 000 tone. Uzina de reparații nu mai... repara Incepînd cu trimestrul IV a.c.. Uzina de reparații din Botoșani bei profilează întrea­ga activitate pe fabricația de piese de schimb pentru trac­toare și mașini agricole, pre­cum și producerea de utilaj agricol. Din planul de produc­ție al întreprinderii a fost scoasă activitatea de reparații care, de altfel, în ultimii ani, avea o pondere tot mai mică. Întreprinderea va deservi în continuare cu motoare de schimb unitățile I.M.A. și I.A.S. și va executa repa­rațiile capitale la utilajele produse în uzină și livrate beneficiarilor săi. Uzina se specializează în­deosebi pe utilaje de irigații. Noul profil reclamă, de bu­nă seamă, și exigențe sporite. In trimestrul IV a.c. uzina va trebui să producă 6 utilaje noi precum și 25 de sortimente de piese de schimb pentru trac­toare și mașini agricole. Exi­gențe cărora, sîntem siguri, colectivul de aici le va face cu succes, față. Așadar, denumirea de Uzină de reparații nu mai este pro­prie ! S-a gîndit Ministerul Agriculturii și Silviculturii la alta, care să reflecte adevă­ratul conținut al producției ce se realizează aici ? CLOPOTUL • PAGINA 3 NOTE... NOTE... NOTE... CÎND APROVIZIONAREA PLEACĂ ÎN CONCEDIU Depozitul de încălțăminte - galanterie din Botoșani al întreprinderii economice a U.J.C.C. aprovizionează cu mărfu­rile respective un număr de 37 cooperative de consum din zona Botoșanilor și Săvenilor. Spunem că aprovizionează, dar numai atunci cînd gestionarul Ion Pancrate nu lipsește, fiindcă în atari situații aprovizionarea... se suspendă. Așa s-a procedat în a doua jumătate a lunii august și începutul lu­nii septembrie cînd Pancrate a încuiat depozitul și a ple­cat în concediu de odihnă. Nici o unitate — în această peri­oadă — nu s-a putut aproviziona cu vreun sortiment de în­călțăminte, unitățile de desfacere din Frumușica, N. Bâlcescu, Copălaț și alte comune neavînd cu ce se prezenta în fața cumpărătorilor. Ca urmare, planul de desfacere al depozitu­lui s-a realizat pe luna august doar în proporție de 60 la sută, cu un minus de aproape un milion de lei. Oare era așa de complicată treaba dacă s-ar fi amenajat un depozit intermediar de încălțăminte care să răspundă so­licitărilor unităților de desfacere cu amănuntul în perioada cît depozitul principal era închis ? Și încă o întrebare : cînd casierul de la I.E.J.C.O.O.P. pleacă în concediu directorii săi nu încasează salariile ? UN S.O.S. POȘTAL Un S.O.S. poștal, puțin sentimental, puțin melodrama­tic, dar justificat, a sosit pe adresa redacției noastre din sa­tul Bozieni - Săveni. Cer ajutor bietele plicuri și cărți poștale trimise — dar neajunse — la adresa de mai sus. Dacă n-au ajuns așa cum erau menite — la părinți, la frați, la prie­teni — asta prin grija (lipsă) a factorului poștal din sat ca­re, întorcîndu-se cu căruța în ziua de 6 septembrie a.c., orele 5 post meridian, semăna drumul cu scrisori (un loc de ce­nușă, ca în poveștile fraților Grimm, după care îmi aduc a­­minte). Diverși cetățeni, aflați înt­mplător în urma căruței, au cules 6 plicuri și 9 cărți poștale și, travestiți ad-hoc în poș­tași, le-au adus la Săveni, să le dea dirigintelui de poștă. De aici povestea de la Săveni se deosebește de cea a frați­lor Grimm : deși n-a mai găsit urma, poștașul n-a uitat ca­lea la Bozieni, ba mai mult — și mai trist — pentru bietele depeșe — nu și-a uitat nici obiceiul de a bea în timpul ser­viciului. Din care cauză, acest S.O.S. poștal disperat, puțin melodramatic dar... justificat I D. MARIA Dacă tenta de provincie este sugerată de palida activitate din anumite domenii, între acestea unul este, fără îndoială, sportul de performanță. Cum stau din acest punct de vedere Botoșanii e bine știut și nu odată pa­ginile ziarului nostru au oglin­dit starea de lucruri existentă. Propunîndu-ne să prezentăm marelui număr de cititori — su­porteri, sportivi etc. — opiniile organismelor cu responsabilități în sport — nu numai în cel de performanță — am solicitat C.J.E.F.S., Comitetului județean al sindicatelor, Comitetului jude­țean al U.T.C. și Inspectoratului școlar să formuleze unghiul lor de vedere în legătură cu proble­mele importante, de orizont, ale activității sportive din Botoșani, idei de îmbunătățire, de progres al acestuia. După un răgaz, su­ficient după părerea noastră u­­nui răspuns, dacă considerăm că tematica constituie chiar esența activității unor secții ale organi­zațiilor și instituției amintite, cu­noaștem doar părerile C.J.E.F.S. și ale Comitetului județean U.T.C. Și ni se pare că nu fa­cem o nedreptate catalogînd ab­sența răspunsurilor Consiliului județean al sindicatelor și In­spectoratului școlar cu probabile atitudini in problemă ! Să vedem așadar considerați­ile celor două organizații ne-au răspuns. „Pe drept care cu­vînt — se spune în răspunsul Comitetului județean al U.T.C. — se vorbește despre nivelul scăzut al sportului de performan­ță din județul nostru... Noi con­siderăm că dezvoltarea sportu­lui depinde în cea mai mare măsură de activitatea laborioasă, plină de pasiune a specialiștilor, a profesorilor de educație fizică și antrenorilor... Ocupîndu-ne numai de sportul de masă, avem în centrul preocupărilor d­e antrenarea unui număr nons­cu­ mai mare de tineri în practica­rea exercițiului fizic și a spor­tului. Cert este însă faptul că de la noi, s-au mai bine zis prin competițiile noastre, se selecțio­nează sportivi de performanță... La etapele superioare ale compe­tițiilor, unii dintre sportivii ama­tori s-au apropiat de valoarea performanțelor și aceștia puteau să obțină rezultate bune și în ca­drul sportului de performanță. Dar în această privință conside­răm necesar să arate C.J.E.F.S. cum s-au ocupat de luarea lor în evidență și de pregătirea lor. Poate scoatem un răspuns gîn­­dindu-ne la faptul că în munici­piul nostru există un singur an­trenor cu norma întreagă !... Parte din vină o au și profesorii de educație fizică care, după constatările noastre nu depun suflet în pregătrea copiilor și juniorilor. Fără a generaliza, pu­tem arăta că există foarte multe cadre care nu-și justifică prin nimic activitatea, in această di­recție considerăm că inspectora­tul școlar ar trebui să ia măsuri pentru o mai bună activitate de îndrumare și control a profesori­lor de educație fizică. în județ foarte mulți tineri Există cu calități native, dar numai cu ca­lități nu se obțin rezultate... Cre­dem că va fi necesar ca meto­­diștii C.J.E.F.S. să se deplaseze mai mult in județ pentru a în­druma mai concret asociațiile sportive sătești... In studiu se a­­flă la noi inițierea unui campio­nat județean II de fotbal și handbal. Vom analiza posibili­tatea de organizare a acestor competiții pentru a le face cît mai atractive". Și acum din răspunsul C.J.E.F.S-ului, sub președintelui său, prof. semnătura Gheor­­ghe Paraschiv : „Este adevărat că în campionatele de calificare din anul acesta, sportivii noștri s-au comportat nesatisfâcător, ceea ce a dus la situația ca nici o echipă din județul nostru să nu promoveze în campionate republicane. Vom încerca să a­­râtăm cauzele acestei situații și măsurile pe care le preconizăm a fi luate pentru eliminarea lor in viitor. Județul nostru duce o lipsă acută de cadre calificate in mișcarea sportivă. La nivelul ju­dețului nu există nici o școală sportivă independentă sau liceu cu program special (lucru cerut de noi Ministerului Invățămîntu­lui), existînd doar două secții, u­­na pe lingă Liceul Laurian din Botoșani și alta pe lingă Liceul nr. 1 Dorohoi. Cu foarte mici excepții, aso­ciațiile sportive din întreprinderi, instituții și de la sate nu desfă­șoară o activitate continuă ci doar în preajma unor confrun­tări, ceea ce limitează posibili­tățile acestora în sportul de per­formanță. Colaborarea noastră cu organizațiile cu răspunderi în activitatea sportivă și în mod deosebit cu Comitetul județean al U.T.C. și Consiliul sindical se rezumă la județean sprijinul tehnic de specialitate, arbitraj, urmărirea antrenamentelor, pe care, în unele cazuri, datorită lipsei de mobilizare, nu avem cui să-l acordăm. Unele fonduri pe care le a­­locă activității sportive Consi­liul județean sindical nu sînt bi­ne dirijate, acordarea lor făcîn­­du-se fără a se cere și părerea noastră în această direcție. Iată cîteva măsuri ce dorim să le luăm pe viitor. Se vor or­ganiza cursuri de Inițiere cu profesorii necalificați. Chiar de la începutul anului școlar 1971 vom organiza cursuri cu elevii claselor a XlI-a și anii IV, care doresc să se pregătească pen­tru I.E.F.S­. și F.E.F., avînd expe­riența anului acesta în care doar trei absolvenți au reușit la examenul de admitere. Vom a­­corda un sprijin deosebit asocia­țiilor sportive școlare pentru suplini absența școlilor sportive a și a unor licee cu program spe­cial. Cu acordul Consiliului jude­țean sindical vom analiza activi­tatea desfășurată de la începu­tul anului in curs de asociațiile sportive mai mari din județ : Textila, Confecția, Voința aces­tea din Botoșani, Fulgerul Doro­hoi, Unirea Săveni și Sănătatea Darabani. Vom nominaliza, in colabora­re cu Comitetul județean U.T.C., 5—6 asociații sportive sătești care vor profila activitatea unor secții spre sportul de performan­ță. Fondurile destinate activității sportive vor fi bine analizate la începutul fiecărui an financiar și alocate asociațiilor și secțiilor cu activitatea cea mai bogată, pentru sporirea eficienței aces­tora". Am expus întocmai părerile de mai sus, considered că o cît mai bună cunoaștere a calităților și deficiențelor activității înseamnă un pas înainte în rezolvarea pro­blemelor în discuție. Opiniile exprimate conțin multe idei va­­lorificabile și arată, suficiente cauze care fixează sportul bo­­toșănean de performanță tr-un etern start. Iar pentru in­­cît mai largă deliberare invităm­­ pe toți cei interesați, care au responsabilități, păreri, propu­neri în legătură cu sportul de performanță din județ să ne tri­mită sugestiile lor. In mod deo­sebit așteptăm opiniile profeso­rilor de educație fizică — parte vizați în răspunsurile publicate — ale antrenorilor, sportivilor, suporterilor și — de ce nu ? — ale Consiliului județean al sin­dicatelor și Inspectoratului școlar. Pentru că problema sportului bo­­toșănean de performanță merită o mai largă dezbatere. DUMITRU IGNAT BOTOȘANII ȘI SPORTUL DE PERFORMANȚA (Urmare din pagina I) obține pe seama creșterii pro­ductivității muncii. De pe acum am reorganizat locurile de mun­că, au fost stabilite noile linii tehnologice pentru produsele noi ce vor intra în fabricație, la a căror asimilare se lucrează care se va încheia (pentru toa­și­te produsele noi) la sfîrșitul lu­nii decembrie a.c. Ing. PAUL COHN, inginer șef la I.I.L. Dorohoi : 1. Am înaintat la furnizori co­menzile. Am încheiat contractele pentru lignit, utilaje pentru fa­brica de cărămizi. Sub sem­nul incertitudinii este însă asi­gurarea utilajelor necesare us­­cătorului artificial pe care-l con­struim,­ a grăsimilor și uleiurilor vegetale pentru fabricarea săpu­nului, a materialului lemnos, so­dei caustice, linei și bumbacului pentru covoare, diverselor profile metalice. 2. Pentru 29 la sută din pro­ducția ce urmează a fi valorifi­cată în anul viitor au fost în­cheiate contracte ; pentru 52 de procente am primit alte co­menzi urmînd a perfecta tractele. Aceeași anomalie cân­d in anii anteriori se repetă și acum : organizația comercială locală a comandat la noi numai 20 de to­­ne săpun pentru rufe (deși des­face de 2—3 ori mai mult) prefe­rind să aducă săpun de rufe de la București care nu e superior celui produs la noi. 3. In primul rînd printr-o va­lorificare mai superioară a ma­teriilor prime pe care le folosim. La turbă, de pildă, 40 la sută din producție vom livra-o sub formă măcinată și ambalată, operațiu­ne pentru care se execută în prezent un proiect de către IPROMIN (o tonă de turbă bru­tă o vindem cu 268 lei ; cea mă­cinată și ambalată cu 606 lei). Vom dezvolta producția de tu­buri ceramice, pentru care orga­nizăm o linie tehnologică in­dependentă pe baza experimen­tărilor făcute în acest an. Avem în vedere și dezvoltarea coope­rării cu unitățile industriei re­publicane. PETRU ANANIA, președintele U.J.C.M . 1. Am lansat comenzi tot necesarul de materii pentru prime și materiale — aproape 300 de repere. Pînă la ora actuală nu ne-au fost confirmate decit 21 dintre acestea. Din 60 tone oțel beton nu avem asigurat decit 15 tone, la abrazive din 1.000 m.p. numai 600 etc. 2. Desfacerea producției se a­­sigură prin contractările directe și centralizate. Din totalul pla­nului de 32 milioane lei pro­ducție destinată livrărilor pentru fondul pieții s-a contractat a­­proape 18 milioane. Avem ce­rințe mari de mobilă ; față de două milioane lei producție pla­nificată, avem comenzi de 4 mi­lioane. Problema e de unde luăm materialul lemnos ? 3. Planul de producție marfă al cooperației meșteșugărești din județul nostru prezintă creștere în 1971 față de acest­­ an cu 13 la sută. Vom benefi­cia de capacități de producție noi ca urmare a intrării în func­țiune a complexului de deservi­re și atelierului de tîmplărie din Dorohoi, a atelierului pentru in­valizi din Botoșani, noua spă­lătorie - boiangerie. Vom intro­duce lucrul în două schimburi în majoritatea secțiilor și vom centraliza secțiile de reparații încălțăminte și radio din muni­cipiu. Populația va beneficia de noi secții : tăbăcărie, artizanat în lemn, împletituri din ierburi, plăpumărie, covoare înnodate etc. SINTEȚI PREGĂTIȚI ? Față de perioadele ante­rioare, e drept, in unele între­prinderi s-a obținut un avans in pregătirea producției anu­lui viitor. Dar față de regle­mentările legale, trebuia ter­minată acțiunea de încheiere a contractelor economice pen­tru producția lui 1971. Ori, pe aria pregătirilor planează în­că multe incertitudini, tergiver­sări, îndeosebi în aproviziona­rea materială a viitoarei pro­ducții. Timpul trece pe nesim­țite și orice întîrziere poate avea urmări deosebit de gra­ve. De aceea consiliile de ad­ministrație ale combinatelor, comitetele de direcție, orga­nizațiile de partid — paralel cu preocupările pentru înche­ierea cu bine a anului econo­mic în care ne aflăm — tre­buie să-și îndrepte atenția de urgență spre rezolvarea blemelor legate de noul pig­an de producție care bate la ușă. Faptul că „s-au făcut comenzi pentru materii prime și mate­riale“ nu înseamnă că proble­ma aprovizionării a fost re­zolvată. Se cer în continuare insistențe, legături permanente cu furnizorii (noile reglemen­tări prevăd că unitățile cu gestiune economică proprie trebuie să intre în relații di­recte cu partenerii de con­tract), cu forurile tutelare pen­tru ca încă din primele zile a­­le noului an să se intre în funcțiune cu întregul potențal uman și tehnic de care dis­punem.

Next