Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)

1970-10-14 / nr. 2951

\ DUPĂ OOUĂ­ LUNI DE LA PUBLICAREA ARTICOLULUI „AȚI PUS SEMNĂTURĂ PE CONTRACT? ONORAȚI-L!" 85 DE CONTRACTE­ sub incidența restanței Am ajuns la 24,1 milioane lei. Cifra reprezintă valoarea celor 85 de contracte economice ne­onorate de către întreprinderile județului de la începutul anului. In ciuda asigurărilor ce nu s-au dat — ca răspuns la semnalul La unele unități proporția res­tanțelor în raport cu valoarea producției contractate este de-a dreptul surprinzătoare : S. I.­­L. „Flamura cooperativa roșie“ — 21 la sută ; „Confecția" — 35 la sută ; cooperativele „Viitorul“ și „Progresul” cite 14 la sută. Înseamnă că balanța unor pro­duse a fost serios dezechilibrată cu aceste rămîneri în urmă ; cu nostru critic lansat în urmă cu două luni — de la o decadă la alta, numărul contractelor restan­te a crescut. Pe principalele în­treprinderi situația se prezintă după cum urmează : o valoare de 5 milioane de lei au fost afectate numai tranzac­țiile comerciale dintre beneficia­rii și furnizorii locali (din județ). In afară de alte produse, de la Combinatul textil nu au fost li­vrate peste 14 mii de pantaloni de la fabricile de confecții din Botoșani și Dorohoi unor furni­zori din țară , zeci de mii de pantaloni la export , mari canti­tăți de țesături. Industria locală a rămas în restanță cu un vo­lum mare de lucrări - colaborări cu întreprinderile de interes re­publican (I.I.L. „Flamura roșie“ — cu 4,9 milioane lei), articole de tinichigerie, mobilă, tucerie comercială, teracotă, olărie etc. Intr-o bună parte din cazuri a­­ceastă stare de lucruri se dato­­rește neajunsurilor provocate de unii furnizori și beneficiari din a­­fara județului care au făcut gre­utăți in aprovizionarea cu mate­rii prime și materiale precum și în desfacerea produselor prin neridicarea lor. Așa e cazul în­treprinderii textile din Pitești ca­re nu a livrat la timp mari can­tități de țesături fabricilor de confecții (cazul stofei­­ din 1932 m ce trebuiau livrați în trimes­trul III, s-au primit doar 851 m). U.C.R. București care execută lu­crări în colaborare cu I.I.L. „Fla­mura roșie” și care nu a pus la dispoziția întreprinderii de indus­trie locală — așa după cum pre­vedea contractul —­ mari canti­tăți de materiale­­ din 4,9 mili­oane lei plan, s-au putut realiza pînă acum lucrări în valoare de numai 732 mii lei) . I.T.A. Su­ceava, — deși I.I.L. Dorohoi i-a pus la dispoziție cahlele de te­racotă comandate și olăria de menaj — n-a ridicat în trimes­trul III cantități însemnate din aceste produse. La baza acestor tranzacții co­merciale stau insă acum preve­derile noilor reglementări ale le­gii contractelor economice ca­re stipulează expres răspunderi pentru nerespectarea clauzelor contractuale. Cu excepția combi­natului textil, celelalte întreprin­deri din județul nostru nu folo­sesc suficient acest instrument pentru a-i determina pe furni­zori (sau beneficiari în unele ca­zuri) să se achite de obligațiile prevăzute în contracte. Un exem­plu, I.I.L. Dorohoi are (de mul­tă vreme) greutăți cu I.T.A. Su­ceava în ce privește ridicarea produselor contractate (conform Economist ILIE MIHOREANU, de la Sucursala Botoșani a Băncii Naționale VICTOR MAFTEI (Continuare în pagina a lll-a) întreprinderea Contracte restante Număr Valoarea (în mii lei) Combinatul textil 14 9 666 Combinatul industriei alimentare 9­4 203 întreprinderea de morărit și panificație 6 • 1 231 1.1. L. „Flamura roșie“ 29­7 270 1.1. L. Dorohoi 3 273 Cooperativa meșteșugărească 9 642 „Viitorul“ Cooperativa meșteșugărească 10 122 „Progresul" Cooperativa meșteșugărească 3 400 „Confecția“. Uzina de reparații 1 227 In trei COOPERATIVE AGRICOLE : La 13 octombrie, si­tuația principalelor lucrări se prezenta astfel: pentru însămînțări de toamnă — arat 79 la sută; pregătit 73 la sută ; semănat 64 la sută ; la recoltat — cartofi 78 ki sută ; sfeclă 67 la sută; porumb 77 la sută ; desfăcat porumb 9 la sută ; insilozat 32 la sută ; treierat — floarea­­soarelui 76 la sută ; trifo­­liene 23 la sută; eliberat de culturi de toamnă 30 la sută. Planul județului la Insă­­mințări a fost suplimentat cu 2000 ha. Au îndeplinit planul inițial C.A.P. Mior­­cani, Dorohoi și Sirbi. SANTA MARE: S-a termi­­nat treierișul florii-soare­­lui Duminică, la Santa Ma­re a fost zi de eforturi concentrate la transportul produselor. Faptul că în­că cu o zi înainte se în­cheiase treierișul florii - soarelui, a determinat ca importante forțe să fie dirijate la expedierea a­­cestui produs in baza de recepție. Dis-de-diminea­­ță la depozitul interme­diar al brigăzii a ll-a s-au prezentat căruțașii Florea Pinciuc, Gh. Colțea alții, în total vreo unspre­și zece, care au încărcat și transportat floarea - soa­relui în baza de recepție din Rediu. Din 213.000 kg cu­ s-au obținut, mai ră­măseseră de cărat 38 000 kg. La transportul sfeclei și strugurilor erau folosi­te 3 camioane. Pentru încărcat și descărcat au organizat echipe specia­le, ceea ce contribuie la creșterea productivității mijloacelor de tansport. Drept că realizările ar (Continuare în pag. IM) Centrul de colectare a la­ptelui din Trușești. Șeful centru­lui Vasile Hințanu și Petru Luchian de la I.C.I.L. Botoșani în timpul preluării laptelui Fotografia : I. HELICI Cele 1552 capete porcine, din care 200 de scroafe, vor aduce cooperatorilor din Sirbi, venituri de 762.000 lei. Prin hărnicia sa, îngrijitorul Grigore Cantemir, contribuie din plin la realizarea acestor venituri. Fotografia : T. NICOLAE COMISIILE ECONOMICE IN SCHIMB DE EXPERIENTA Vineri, 9 octombrie a.c., pe a­­genda comună de lucru a comi­siilor economice ale comitetelor județean, municipal și orășenești de partid din Dorohoi, Darabani și Săveni precum și din cîteva întreprinderi din municipiu a fost inclusă o acțiune cu un pronun­țat caracter de lucru : un schimb de experiență între aceste comi­sii chemate să organizeze și să urmărească aplicarea măsurilor politice și organizatorice stabili­te în ideea îmbunătățirii activi­tății economice, să sprijine prin acțiuni concrete consiliile de ad­ministrație și comitetele de di­recție pentru îndeplinirea inte­grală a planului de stat, să caute soluții pentru mobilizarea și va­lorificarea rezervelor existente în scopul creșterii producției, a pro­ductivității, a eficienței întregii activități economice. Prefața zilei de lucru a con­stituit-o o vizită la Uzinele tex­tile „Moldova“, unde participan­ții la această deosebit de intere­santă acțiune au fost informați de către Nicolae Roman, secre­tarul comitetului de partid, de alți membri ai comisiei econo­mice din întreprindere asupra sti­lului și metodelor bune de lucru folosite de către comisia respec­tivă. Discuții interesante au cla­rificat o serie de probleme le­gate de competența, atribuțiile, subordonarea și sarcinile concre­te, metodologia de lucru a unei comisii economice din întreprin­dere. Schimbul de păreri a con­stituit un teren fertil ideilor no­vatoare, metodelor de muncă ști­ințifice ce trebuie promovate în întreaga activitate a comisiilor economice. După ce au vizitat complexul intercooperatist pentru porcine de la Bucecea — obiectiv în pli­nă construcție — și unde s-au primit explicații amănunțite din partea specialiștilor de pe șan­tier, membrii comisiilor economi­ce au luat parte la un rodnic schimb de păreri cu comisia e­­conomică de partid municipală pe baza unei bogate informări prezentată de către ing. Vasile Panțiru, secretar al comitetului municipal de partid .Intre oaspeți și gazde s-a închegat un viu dia­log pe seama posibilităților exis­tente pentru perfecționarea con­tinuă a activității comisiilor, par­ticiparea acestora mai activă la viața economică. Un lucru a ie­șit în evidență cu deosebită preg­nanță, în cadrul acestor dezba­teri­ , membrii comisiilor econo­mice — indiferent de nivelul la care sunt organizate — trebuie să-și desfășoare cea mai mare parte din activitate în întreprin­derile industriale, șantiere și ce­lelalte unități economice, adică acolo unde de fapt se cer solu­ționate multitudinea problemelor ce privesc producția. Ziua de lucru la această con­fruntare de idei a fost deosebit de bogată. Participanții au fost informați amănunțit, de către I. Halunga, șeful sectorului coor­donare - sinteză a comisiei eco­nomice de partid județene — a­­supra stadiului îndeplinirii pla­nului de stat în industria județu­lui în cele 9 luni și asupra mă­surilor preconizate a se lua pen­tru îndeplinirea integrală de că­tre Toate întreprinderile a indi­ V. MARINESCU (Continuare în pagina a lll-a) Prognoza In zilele de 15, 16 și 17 octombrie a.c., vremea se va încălzi mai ales la sfîr­­șitul intervalului. Cerul va fi temporar noros. Vor că­dea ploi locale. Vint potri­vit din nord-vest la înce­put, apoi sud-vest. Tempera­turile minime ale aerului vor fi cuprinse între 4 și 8 gra­de, iar cele maxime între 15 și 20 grade. Astăzi soarele a răsărit la ora 6.30 și va apune la ora 17.32. Sosirea președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, la New York NEW YORK 13 (Agerpres). De la trimișii speciali : Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a sosit marți la amia­ză la New York pentru a parti­cipa la lucrările sesiunii jubilia­re a Organizației Națiunilor U­­nite, împreună cu președintele Ni­colae Ceaușescu au sosit to­varășii Dumitru Popescu, mem­bru al Comitetului Executiv, se­­­­cretar al C.C. al P.C.R., deputat in Marea Adunare Națională, și Corneliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe. Avionul prezidențial a ateri­zat pe aeroportul internațional „J. F. Kennedy“ la ora 12 (ora locală). Ceremonia întîmpinării a avut loc în fața salonului oficial, unde erau arborate drapelul de stat al României și steagul Or­ganizației Națiunilor Unite. Erau prezenți șefi de delega­ții ale țărilor membre ale Națiu­nilor Unite, reprezentanți per­manenți acreditați la ONU, pre­cum și diplomați care iau parte la lucrările sesiunii Adunării Ge­nerale. Potrivit protocolului ONU re­zervat șefilor de stat care so­sesc la Națiunile Unite, președin­tele Nicolae Ceaușescu a fost salutat pe aeroport, în numele secretarului general, U Thant, de șeful ceremonialului, Siman Kor­l­, iar in numele primarului New Yorkului, John Lindsay, de repre­zentantul acestuia, John Palmer. Au fost de față membrii de­legației române la sesiunea ordi­nară ONU, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Maria Groza, vicepre­ședintă a Marii Adunări Națio­nale, ambasadorul Costin Mur­­gescu, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent a­l României la Națiunile Unite, și Corneliu Bogdan, ambasadorul țării noastre la Washington. Ziariști americani, corespon­denți străini, reporteri ai princi­palelor posturi de radio, televi­ziune și cinematografie au con­semnat momentul sosirii la New York a șefului statului român. Răspunzînd solicitărilor repre­zentanților presei, președintele Nicolae Ceaușescu a făcut o scurtă declarație. Am venit în Statele Unite ale Americii — a spus președintele Nicolae Ceaușescu — pentru a participa la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. Apreciem că Organizației Națiu­nilor Unite ii revine un rol de seamă în asigurarea unei lumi de cooperare și de pace. Vin pentru prima oară în Sta­tele Unite și aș dori să adresez poporului american un salut călduros. Cu prilejul participării la reu­niunea jubiliară, sper să am po­sibilitatea de a vizita unele cen­tre ale Statelor Unite ale Ame­ricii și să am o întîlnire cu pre­ședintele SUA, domnul Nixon. In încheiere, președintele Ni­colae Ceaușescu a mulțumit rep­rezenta­ntu­lui m­u­nici­pal­ități­i New Yorkului, șefului protoco­lului O.N.U., tuturor celor pre­zenți, pentru primirea făcută. Un grup de copii ai diplo­maților români au oferit buchete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu. Coloana mașinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul mi­siunii române la Națiunile Unite, reședința președintelui Consi­liului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, pe timpul șede­rii la New York. Marți după - amiază, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu avut întrevederi cu președintele a celei de-a 25-a sesiuni a Adu­nării Generale a ONU, Edward Hambro, și cu secretarul gene­ral al ONU, U Thant. Despre aceste întrevederi vom relata în ziarul de mîine. Escala de la Montreal MONTREAL 13 - Trimisul special, Liviu Bodescu, trans­mite : In continuarea călătoriei spre New York, avionul pre­zidențial a făcut, în seara zi­lei de 12 octombrie, escală la Montreal, unde tovarășul Nicolae Ceaușescu și per­soanele care îl însoțesc au rămas peste noapte. Pe ae­roportul din Montreal, înalții oaspeți au fost salutați, în numele guvernului canadian, de Jean Pierre Cote, minis­tru, și de alte persoane ofi­ciale. Au fost prezenți Bucur Șchiopu, ambasadorul Re­publicii Socialiste România în Canada, și membri ai ambasadei. impirații* SONDAJ Recent, am întreprins un sondaj în rîndul comuniș­tilor aflați în localitate din organizația de bază nr. 4 zootehnie, din cadrul co­operativei agricole de pro­ducție Todireni. La unica întrebare adresată, ce sar­cină de partid ați avut în ultima lună, sintetic, răs­punsurile pot fi grupate astfel: • numărul comuniștilor din organizație... 16 • numărul comuniștilor cuprinși în sondaj... 14 • Au avut sarcini de partid... 5. Din care : a) sarcini per­manente 4; b) alte sar­cini 1. Prima concluzie care se desprinde constă în aceea că biroul organizației de partid suficient nu s-a preocupat de antrenarea­ la viața de organizație a tu­turor comuniștilor, din ca­ SARcINA DE PARTID re cauză rezultatele obți­nute nu sunt pe măsura po­sibilităților. Doi dintre membrii de partid care au avut sarcini de îndeplinit (pregătirea unor tineri pentru a fi primiți în partid) nu depun — după cum am constatat — efor­turi în această direcție. De la începutul anului și pînă în prezent, doar un singur tînăr a solicitat aici, primirea in rlndurile orga­nizației de partid. In grupa „alte sarcini“ am inclus un răspuns care constituie, de altfel, nu o sarcină de partid, ci o da­torie statutară de comunist (mobilizarea lucrătorilor din fermă la îndeplinirea exemplară a sarcinilor). Mai adăugăm faptul că o astfel­­ de menire , o au toți comuniștii din organizație, pentru că nimănui nu tre­buie să-i fie indiferent fe­lul în care muncesc coope­ratorii, măsura în care a­­ceștia se străduiesc să a­­pere, să consolideze și să sporească averea obșteas­că. Credem că noul birou ales cu ocazia de dare de seamă adunării și ale­geri va acorda mai multă atenție mobilizării comu­niștilor la îndeplinirea o­­biectivelor economice din cadrul cooperativei, iar sarcinile de partid, prin­cipala pîrghie prin care or­ganizația respectivă devi­ne un autentic condu­cător al întregii activi­tăți din ferma zooteh­nică, un dinamizator al colectivului de coopera­tori, încredințate tuturor comuniștilor, vor spori competența și puterea de intervenție a organizației în ansamblu. TIBERIU BRAESCU In sala de operații a Spi­talului nr. 1 din Botoșani Fotografia : I. NEGREA

Next