Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)
1971-06-10 / nr. 3154
CLOPOTUL ® PAGINA 2 Activitatea de cultivare a sentimentului patriotic se bucură de o atenție deosebită. In ansamblul măsurilor luate de partid pentru formarea conținutului psihic, moral, al tineretului nostru, presupune din partea Aceasta educatorilor eforturi susținute pentru a crea la elevi o atitudine înaintată și răspundere conștientă în muncă și viață, efort perseverent de a contribui la progresul material și spiritual al țării. Eficiența muncii de educare patriotică rezidă în elementului intelectual asocierea cu un raport afectiv și volițional, care să permită interiorizarea cerințelor etice și transformarea lor în stimuli de acțiune morală. Principalul mijloc de cultivare a sentimentului patriotic este școala- învățătorii și profesorii, care predau plinele școlare trebuie să discumprime elevilor dragostea de patrie, care aprinde voința și încălzește neîncetat idealul de mai bine-Colectivul liceului pedagogic, în întreaga sa activitate a pornit de la ideea că o bună educație patriotică trebuie să pornească de la cunoașterea pămîntului natal, a frumuseților și bogățiilor lui- învățătorii de la școala de aplicație au organizat cu elevii drumeții în oraș sau în apropierea lui (Ipotești, pădurea Rediu), iar cei din clasele a III-a și IV-a la Dorohoi și Liveni. Cu elevii din liceu s-au organizat excursii la Liveni, Dorohoi, Bucecea și la mănăstirile din nordul Moldovei. Prin asemenea acțiuni care se vor intensifica în vacanța care se apropie, se cultivă la elevi dragostea pentru frumusețile ținutului natal, ele constituind totodată un mijloc eficace de cunoaștere a marilor realizări ale regimului democrat - popular pe meleagurile noastre, în domeniul economic, social, urbanistic, cultural-De o importanță mai mare, dat fiind aria mai întinsă pe care o cuprinde sînt excursiile interjudețene. Atît în vacanțele anului școlar trecut cît și în vacanța mare din acest an școlar, au fost și vor fi organizate excursii în țară. Elevii liceului nostru au vizitat Iașul, monumentele din nordul Moldovei și alte obiective istorice, economice și social - culturale din țară. In cadrul drumețiilor și a excursiilor, concomitent cu receptarea geografică se produce și receptarea istorică, care ușurează înțelegerea de către elevi a trecutului eroic al națiunii române, a luptelor sale pentru libertate, a năzuințelor spre unitate și independență națională, a puterii sale de creație că, științifică- culturală, artisticeși lucrul e cunoscut, ținem să subliniem că principalul accent în educația patriotică trebuie să cadă pe prezentul socialist, pe peisajul economic și social-cultural al patriei marile descătușări socialiste, pe de energie pe care orînduirea noastră le promovează. Cunoașterea geografică și a istoriei patriei trebuie să servească educatorilor din școlile noastre la formarea unor oameni care, admirînd o continuă vitejia înaintașilor, prin fapte de o calitate nouă, ridicînd și mai sus edificiul patriei . In timpul unei excursii, organizate la Suceava, vizitînd cetatea de scaun, elevii au în contact cu faptele de intrat glorie ale marilor înaintași, dar au simțit în același timp încununarea acestui trecut admirînd marile realizări glorios industriale de pe valea Sucevei. In puține locuri în patria noastră se îmbină atît de armonios, ca la Suceava, trecutul glorios de luptă a poporului cu măreția prezentului- Vizitarea unor asemenea locuri dă educatorilor prilejul de a cultiva admirația pentru strămoși și tradiție și de a sădi în elevi tăria și încrederea de a fi oameni ai vremurilor noastre. O manifestare a patriotismului, pe care toți educatorii trebuie să o urmărească în cele din tineretului urmă, este angajarea cu întreaga lui ființă în vastul proces de făurire a prezentului, în cunoașterea politicii partidului statului nostru Această anșigajare a tineretului din liceul nostru se concretizează în eforturile pe care le depun pentru obținerea unor rezultate cît mai bune la învățătură, pentru însușirea temeinică a cunoștințelor. Formațiile artistice ale liceului, în scurt timp de la constituirea lor au devenit prezențe active, permanente în viața culturală a orașului și județului nostru, prezențe, care în anii ce urmează vor căpăta noi dimensiuni. Pe aceste căi, îndrumați de organizația UTC și de educatorii lor ei desfășoară bătălia de a deveni buni învățători și de a se integra încă de pe acum în profesia aleasă. Atunci cînd vor deveni educatori — și pentru unii dintei momentul nu e prea departe — nu vor uita că formarea patriotică vizează deopotrivă mintea și inima, iar tripticul sentimentului patriotic trebuie să cuprindă devotamentul față de cauza construcției socialiste, dorința de a înfăptui politica partidului, hotărirea de a apăra patria-Prof- ȘTEFAN DRAGOMIR directorul Liceului pedagogic Botoșani Intuiția vie in relație funcțională directă cu educația patriotică a elevilor Teatrul „M. Eminescu“ din Botoșani Fotografia: I. NEGREA timarul leninist A apărut numărul 5/1971, al revistei „Tînărul leninist“. Revista se recomandă lecturii printr-un conținut cu o problematică variată și interesantă. Numărul actual este deschis de un editorial intitulat „Noul cincinal — o etapă istorică de dezvoltare economică și socială". Despre „Arta conducerii organizațiilor U.T.C.“ vorbește Cornel Șandru, prim - secretar al Comitetului județean Brașov al U.T.C. Un spațiu bogat ocupă articolele care discută probleme de filozofie și sociologie: „Geneza și natura limbajului“ de conf. univ. Cornel Popa, „Sociologia științei și știința conducerii societății“, „Relații despre gîndirea și acțiunea economică“, „Știința conducerii societății“, „Dezvoltarea democrației socialiste“, „Sensul contemporan al spiritului revoluționar și al patriotismului". Revista mai cuprinde articole despre orientarea profesională și integrarea socială a tineretului, despre educarea creativității. RADIO IAȘI VINERI 11 IUNIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Radiomatineu. 6.30 Actualitatea în agricultură. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată. 17.45 Preocupări cotidiene. 18.00 De la muzica ușoară la jazz. 18.30 Prezențe românești pe glob. 18.50 Cîntare României socialiste. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Muzica populară românească. 19.30 Orizonturi. 19.45 Din creația corală românească. 20.00 Șapte arte . Tribuna „C Lipsește inițiativa Cine cunoaște comuna Știubieni, știe că partea de pe malul sting al Bașeului se numește satul nou, iar partea de pe malul drept — satul vechi. Din satul nou sînt cîteva drumuri ce duc spre satul vechi și fiindcă ele vin din deal la vale, apa de pe 3 — 4 drumuri se adună și curge, în timpul ploilor, pe un singur drum, distrugîndu-1 Cu mai mulți ani în urmă, apa curgea printr-o grădină a lui Ilie Gavrileț, însă acesta, gospodar cum e, a făcut un canal adunc și a îndreptat-o pe drumul care astăzi nu e bun de nimic. L-am sesizat de acest aspect pe primarul comunei noastre, rugîndu-l în același timp să mobilizeze, prin deputații noștri, toți cetățenii din satul nou la refacerea drumului distrus. De atunci sînt cam multe luni de zile, oamenii așteaptă o inițiativă gospodărească, dar cine să o ia și să o pună în aplicare dacă nu primarul și deputații comunei ? Noi ne angajăm să participăm prin muncă voluntar - patriotică la repararea integrală a drumului distrus de apele curgătoare-UN GRUP DE CETĂȚENI Știubieni \ A S încă o pompă publică de apă . In orașul Dorohoi, una din marile probleme ale trecutului edilitar - gospodăresc a fost rezolvată cu succes. Aprovizionarea populației cu apă potabilă, căci despre ea este vorba, e un fapt împlinit. Pe toate străzile orașului, în anumite puncte mai frecventate de oameni, se află instalate pompe publice de apă. O dată cu extinderea și modernizarea rețelei de canalizare a apei potabile, noii credem că ar fi bine să se mai instaleze o pompă publică pe bulevardul Victoriei, nr 124- E o cerință pe care o formulez în numele mai multor cetățeni și familii din această parte a orașului, o cerință care cred că va fi dusă la îndeplinire de către conducerea întreprinderii de gospodărie comunală și locativă Dorohoi. 1 SERGIU MARICIUC 1 Dorohoi Concert simfonic Fotografia : I. NOUR .\\v\\\v\\v\\v\\w^ In legalitate Marin Racu din Ibănești este tîmplar și in această postură e un bun meseriaș, după calitatea lucrărilor ce se face. Singura defecțiune e că Racu profesează iară cuvenita autorizație. De unde și îndemnul nostru să nu dea îndărăt de la legalizarea meseriei ce o practică. Indiciu revelator Magazinerul Mihai Irimia de la C.A.P. Crasnaleuca a observat lipsa unor cantități din fasolea și floarea - soarelui depozitate în magazie. A sesizat organele de miliție și cercetările au stabilit că hoțul pătrunsese în magazie noaptea, printr-un geam. Totuși descoperirea intrusului ar fi fost un lucru dificil dacă nu s-ar fi găsit, la locul faptei, un bon de măciniș la moara Miorcani, eliberat pentru un Mihai Cucoș, la domiciliul căruia s-au găsit, de altfel, și produsele sustrase. Să ne imaginăm acum regretele lui Cucoș pentru... pierderea bonului. Spiritul legii Pentru că se ivesc și amnezii, reamintim că există, pengă clare principii de morală, și prevederi legale în legătură cu comportamentul în societate. Ei bine, tocmai spiritul acestei legi a fost contrazis de Maria Prisecaru și concubinul ei, Gheorghe Ciubotaru, amîndoi din Văcuiești, care, influențați de cadrul nu prea festiv al bufetului din comună, s-au exprimat pornografic adresa cetățenilor și injurios la prezenți acolo și a lucrătorului de miliție, ce intervenise. Cuvenită, sancțiunea pedepsește ultrajul la bunele moravuri. S-ar face un dublu serviciu . Pe traseul Săveni — Rădăuți - Prut circulă o cursă de călători care în stația Coțușca se oprește, zilnic, în jurul 1 orei 12. Parcurgînd, la un interval de timp foarte scurt, același drum cu încă alte două curse de la Săveni, autobuzul de ora 12 circulă în continuare, pînă la cap de linie, mai mult fără călători. Dacă acest autobuz n-ar ocoli satele Ghireni, Cotu Miculinți și Miorcani, coborînd apoi la Rădăuți - Prut, conducerea Autobazei din Săveni ar face un dublu serviciu : ar rezolva cererile insistente ale cetățenilor de pe noul traseu și, în consecință , ar rentabiliza mai bine mașina pusă în circulație. Drumul, care pînă nu de mult era un impediment în calea șoferilor, e astăzi practicabil. Pe cînd atunci punerea în practică a ideii ca autobuzul să circule prin satele mai sus ! Citate ? / V. TUREA > , Coțușca 1 Sesiune științifică N. IORGA In ziua de 12 iunie a.c. se va desfășura în aula Liceului „A T. Laurian“ din Botoșani Sesiunea științifică N. Iorga, organizată de Societatea de științe istorice din R. S. România. Programul complet al comunicărilor, ce vor fi prezentate, este următorul: In dimineața zilei de 12 iunie, între orele 9—14, N. Iorga și studiile sud-est europene — prof univ. dr. doc. MIHAIL BERZA, membru corespondent al Academiei R.S R. — București ; N. Iorga, profesor — profuniv. AURELIAN SACERDOȚEANU — București; Un geniu creator al poporului român, Nicolaie Iorga — conf. univ IOACHIM CRĂCIUN — Cluj ; N. Iorga și tradițiile istoriografiei române — lector univ. VASILE CRISTIAN — Iași; Participarea tînărului Iorga la vechea mișcare socialistă din România — lector univ- EMERIC MIHÁLY — Galați. Ideea de unitate politică a românilor în concepția lui Nicolaie Iorga — lector univ. ION ȘANDRULESCU — București; N. Iorga, figură proeminentă a rezistenței europene împotriva hitlerismului — cercetător științific MARIA TURZAI — Tg. Mureș ; N. Iorga, istoric literar — cercetător științific principal dr MIRCEA ANGHELESCU — București; N. Iorga și arta românească — prof. AUREL DORCU — Botoșani ; N. Iorga, precursor al muzeografiei românești — prof ARISTOTEL CRIȘMARU — Drăgușeni — Botoșani. In după - amiaza aceleiași zile, orele 16 — 20 , N. Iorga și istoria universală — prof. univ dr. doc. NICOLAE CORIVAN — Suceava; Conceptul de istorie universală la N. Iorga — conf. univ. DUMITRU ALMAȘ — București; Kogălniceanu și Iorga, note istoriografice — cercetător științific ALEXANDRU ZUB — Iași ; N Iorga, istoric al Olteniei și animator al vieții culturale craiovene — conf. univ. AUREL GOLIMAȘ — Craiova ; Botoșanii în opera istorică a lui N Iorga — prof I.D. MARIN — Botoșani; Din legăturile lui N Iorga cu cărturarii transilvăneni — prof MATEI ALEXANDRU — Cluj ; N. Iorga și unele probleme ale școlii românești — prof emerit MIRCEA GEORGESCU — Tîrgoviște. La sesiune participă 50 de profesori de istorie din delegați ai filialelor S.S.I- țară, și toți profesorii de istorie din județul Botoșani-Sînt invitați, prin intermediul ziarului nostru, să participe toți cei ce prețuiesc opera lui Nicolaie Iorga, din orașul și județul nostru și de pretutindeni. Cuceritorul a dispărut Fercheșul Gheorghe Cazacu din Avrămeni e notoriu pentru succesul ce-l are în rîndul fetelor din sat. Dar iată că tînărul Don Juan a făcut victimă o minoră, situație în care nu i-a mai rămas altceva decit să promită părinților și fetei că se va căsători. Numai că, după îndeplinirea formalităților de rigoare ,inconsecventul însurățel s-a răzgîndit și a dispărut. După toate acestea, ceea ce vrem să anunțăm e că nu-i mai așteaptă nuntașii. NI așteaptă, în schimb, o hotărîre judecătorească. Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT TELEVIZIUNE JOI 10 IUNIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.15 Publicitate. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 15 minute despre sănătate. Copilul în primii ani de viață. 20.25 Aveți cuvîntul! Dezbatere lunară organizată de Redacția pentru tineret. 21.10 Antologia umorului. 21- 40 Cadran internațional. 22- 25 Interpretul săptămînii: Gică Petrescu. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii programului 1. Cu Franya Zoltán despre: EMINESCU, POEZIE, PRIETENI Intre 4 și 9 octombrie 1970, cînd lașul sărbătorea pe Eminescu, l-am văzut pe Franya Zoltán în fiecare zi, fie în sălile unde scriitorii se întîlneau cu publicul, fie în holul hotelului „Unirea", înconjurat de tineri colegi de breaslă, discutînd cu vervă și pasiune, în ciuda celor 83 de ani ai săi. Convorbirea consemnată atunci, am păstrat-o pentru acum. Franyó Zoltán e oaspetele Botoșanilor în aceste zile de sărbătoare a poeziei eminesciene. — Faceți parte dintr-o celebră generație de scriitori europeni. V-am ruga să ne vorbiți despre începuturile dumneavoastră literare. — Am debutat în anul 1906 și timp de aproape șase ani am făcut parte din grupul de tineri scriitori revoluționari condus de poetul Ady Endre, de care m-a legat o prietenie unică. Aceasta e perioada cînd îmi devin prieteni și Rilke, Hugo von Hofmanstahl, Anton Wildgans, Ștefan Zweig. In preajma primului război mondial, la Viena, m-am înscris la filologia orientală — chineza, araba, sanscrita. La universitatea vieneză l-am avut coleg pe Lucian Blaga. — Cînd l-ați „descoperit“ pe Eminescu ? — In 1910. La Arad profesorul Ioan Costa mi-a citit din versurile sale. Prima traducere — Sunt ani la mijloc a apărut în revista Titz (Focul) unde eram redactor și unde colaborau Romain Rolland, Barbusse, Heinrich Mann, Upton Sinclaier, Emil Isac. Foarte bine ați formulat întrebarea : Eminescu e un continent, pentru descoperirea căruia nu-i destulă o viață. O știu bine aceasta fiindcă de o jumătate de veac stau sub vraja geniului său. — Despre creația dv. personală ce ne puteți spune ? — Nimic. Și nu din falsă modestie. In editura Minerva îmi va apare un volum de eseuri, articole, proză, studii critice, cu un cuvînt o antologie reprezentînd activitatea mea dintre 1912 — 1968, primul meu volum original în limba română., — Sînteți un mare traducător, unul dintre marii traducători care au ilustrat această meserie, în literatura europeană contemporană. Din întreaga dv. activitate care credeți că sunt cele mai de seamă înfăptuiri ? — Am tradus 67 de volume dintre care 28 sunt din literatura română, lui Eminescu revenindu-i 13 volume în limbile maghiară și germană. La Berlin, la editura Aufbau CONVORBIRILE DE JOS Verlag a apărut Desculț de Zaharia Stancu, care a cunoscut cinci ediții — prima stînd de fapt la baza multora dintre traducerile în alte limbi. De altfel consider că Stancu e un foarte mare prozator. La München fiind întrebat, am răspuns că literatura română ar putea candida astăzi la un premiu Nobel și că acesta i-ar putea fi atribuit, fără nici o rezervă, lui Zaharia Stancu. — Sînteți un admirabil traducător de poezie. Care v-au fost preferințele lirice de-o viață întreagă? — Anticii și modernii deopotrivă. Academia din Berlin îmi tipărește anul acesta o Antologie din lirica greacă antică, în patru volume — bilingve (greacă și germană). Numai culegerea textelor originale a durat doi ani, penultima corectură fiind făcută de un grup de specialiști, filologi.. La editura Criterion îmi va apare Faust, în limba maghiară cu o introducere de George Lukacs, esteticianul marxist care a primit premiul Goethe la Frankfurt. La Viena mi-a apărut antologia De la Alecsandri la Adrian Păunescu (primul volum). Al doilea dedicat poeților contemporani e în curs de apariție- La München, în Reklarul Univers al Bibliotecii, într-un tiraj de masă — peste 60.000 exemplare — e aproape gata tipărit un Eminescu în limba germană. Colecția are o răspîndire mondială. In sfîrșit, la București, un Eminescu bilingv, cuprinzînd toate antumele și un mare număr din postume. Cred însă că marea antologie din lirica universală este o realizare. In cele șase volume cititorul găsește poezia lumii de la greci, latini, chinezi, indieni, arabi și persani pînă la poeții literaturilor europene — renascentiști, romantici, simboliști, contemporani. — Sînteți laureat al premiului internațional Herder, distincție atribuită unor personalități din estul și sud-estul Europei pentru activitatea lor în slujba înfrățirii popoarelor. Ce ne puteți spune despre această distincție ? — Premiul Herder a fost instituit în 1963. Propunerile pentru premiere se fac trei instituții : Fundația Herder din Hamburg, Institutul Goethe al universității din Basel și Rectoratul universității din Viena. El se acordă anual unor personalități din domeniile literaturii, folclorului, muzicii, artelor plastice, arheologiei, istoriei artelor — personalități care aparțin țărilor est - europene : Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Grecia, Bulgaria, România. Cultura noastră numără șapte laureați : Arghezi (1964), Philippide (1965), Mihai Pop (1967), Daicoviciu (1968), Mihai Jora (1969), eu în 1970 și, ultimul, în 1971, Zaharia Stancu. Cu ocazia decernării premiului, la Viena, sub patronajul ambasadei noastre, am vorbit despre Eminescu- De asemenea am participat la comemorarea a 100 de ani de cînd Eminescu a intrat la universitate. O mare bucurie am trăit, întîlnindu-l pe Frantz Jonas, președintele Austriei, cu care am lucrat împreună în 1921, eu redactor, dînsul tipograf - zețar- Acum, dînsul președinte al țării, eu primind din mîinile sale, un mare premiu. Dincolo de orice subiectivism, e în această întîmplare un simbol al marilor dimensiuni ale istoriei noastre contemporane. — In sfîrșit, o delicată întrebare : ce-a reprezentat Eminescu pentru dv. ? — întruchiparea geniului și imaginea însăși a poeziei. Unul dintre cel mai mare dintre cei mari. — Veți veni la Botoșani ? — La Botoșani și oriunde oamenii se vor aduna să-l cinstească pe Eminescu, pînă la ultima mea suflare. ★ Maestrul Franya Zoltán sosește astăzi în mijlocul nostru. In numele botoșănenilor și al cititorilor ziarului „Clopotul“, îi spunem : bun venit !. LUCIAN VALEA Franya Zoltán primind premiul Herder