Clopotul, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 3172-3250)

1971-07-31 / nr. 3198

CLOPOTUL £ PAGINA 2 Răspundere maximă pentru ridicarea rolului și a importanței adunărilor generale de partid în contextul măsurilor de îmbunătățire a activității ideologice VALOAREA EDUCATIVĂ A SANCȚIUNII DE PARTID In statutul partidului se pre­cizează cu claritate că „Sanc­țiunea de partid are ca scop intărirea disciplinei și moralei de partid, a unității și purită­ții rîndurilor partidului, a răs­punderii față de îndeplinirea îndatoririlor statutare ; ea are un caracter educativ, urmărind preîntimpinarea abaterilor și îndreptarea celui sancționat“. Partidul nostru manifestă susținută grijă pentru ridicarea­­ la un nivel mereu mai înalt a calității de membru de partid, pentru continua dezvoltare a trăsăturilor moral - politice ale comuniștilor. In ampla expunere de la consfătuirea de lucru cu acti­vul de partid din domeniul ideologiei și al activității po­litice și cultural - educative, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia că în activitatea sa­­ ..Comunistul trebuie să fie luptătorul de avangardă împo­triva vechiului, împotriva ră­mășițelor mentalității burghe­ze din conștiința oamenilor, a diferitelor forme de misticism, a unor influențe din afară , el trebuie să fie luptător pentru socialism, să se preocupe de rezolvarea corespunzătoare a problemelor clasei muncitoare, să lupte pentru afirmarea ei ca forță conducătoare în societate, pentru realizarea în viată echității sociale... Intr-adevăr, „ comunistul trebuie să fie și personal un model, să știe să lupte pentru realizarea princi­piilor comuniste de organizare a societății, a principiilor noi de viață“. In munca ce o desfășoară pentru înfăptuirea politicii par­tidului, apar în activitatea unor comuniști și unele defi­ciențe și greșeli. Ele pot fi evi­tate dacă organizațiile de par­tid desfășoară o intensă acti­vitate educativă de prevenire a lor, de întărire a disciplinei și moralei de partid, de stimu­lare a criticii și autocriticii principiale, se preocupă de e­­ducarea și activizarea fiecărui comunist, în primul rînd prin creșterea rolului educativ al adunărilor generale. Tocmai de aceea propunerile de mă­suri prezentate de general al partidului secretarul pentru îmbunătățirea activității ideo­logice - educative, pun un deo­sebit accent pe sporirea com­bativității și vigilenței politice a membrilor de partid, pe pro­movarea poziției ferme împo­triva fenomenelor negative, a atitudinilor necorespunzătoare față de cerințele oamenilor muncii, pe educarea marxist - leninistă a comuniștilor. Prin urmare prestigiul și forța de influențare a partidului în rîndul maselor depinde în mare măsură de calitatea acti­vității desfășurate de fiecare organizație de bază, de calita­tea și numărul membrilor care o alcătuiesc. Aplicarea unei sancțiuni de partid reprezintă o acțiune care cere o mare răspundere din partea organizațiilor de partid, ea reflectînd grija par­tinică pentru întărirea orga­nizației respective, pentru edu­carea partinică a celui în cauză și a tuturor membrilor orga­nizației. Caracterul educativ al sancțiunii de partid constă în faptul că judecata colectivă a comuniștilor îl ajută pe cel ce s-a abătut de la îndatoririle statutare, de la etica comunistă să-și dea mai bine seama că a procedat nejust, să devină con­știent de caracterul abaterii să­vârșite și să adopte o poziție sănătoasă, autocritică. Aplica­rea oricărei sancțiuni cere ma­ximum de atenție, examinarea minuțioasă și obiectivă a fap­telor, grijă și spirit de răs­pundere. Cîteva exemple vin să con­firme că tot mai multe organe și organizații de partid (Ripi­­ceni, Hudești, Albești, Dara­bani, Dersca, Unțeni etc.) do­vedesc preocupare susținută pentru ca cei sancționați să fie ajutați să se corecteze, să li­chideze cu lipsurile manifesta­te, în final, examinînd cu aten­ție fiecare caz să hotărască — din proprie inițiativă sau la ce­rerea membrului de partid — ridicarea sancțiunii. Brigadie­rul Vasile Agheroaie de la C.A.P- Movila­­ Ruptă, pentru inactivitate și beții repetate a fost sancționat cu vot de blam, măsură justă, statutară care a avut o deosebită influență e­­ducativă asupra sa. Lichidînd lipsurile manifestate în compor­tare, desfășurînd o susținută muncă în cadrul brigăzii nr. 2 de care răspunde, el a înțeles ajutorul comuniștilor și, după un an plenara comitetului de partid i-a ridicat sancțiunea. La fel au procedat și comuniș­tii de la ferma zootehnică a C.A.P. Brehuești, în cazul lui Constantin Hușman, căruia i-au ridicat recent sancțiunea (vot de blam), primită pentru indisciplină în producție, pen­tru lipsă de preocupare în rea­lizarea planului de producție, neajunsuri ce nu se mai con­stată în prezent în activitatea sa. Spirit de exigentă și prin­cipialitate au dovedit și comu­niștii de la C.A.P. Mîndrești, sancționîndu-l pentru indisci­plină în muncă pe Mihai Damian, președintele coopera­tivei,­ sancțiune ce i-a fost ri­dicată și din care, credem, sus-numitul a tras învățămin­tele necesare. La Hudești, cu un an în urmă, plenara comitetului de partid l-a sancționat (cu mustrare) pe directorul coor­donator de școală, Constantin Jacotă, pentru lipsa de exigen­ță. Efectul măsurii disciplinare a fost cel scontat, iar după un an, tot într-o plenară, ca ur­mare a îmbunătățirii activită­ții, a creșterii răspunderii și combativității în muncă, ace­iași comuniști hotărăsc în una­nimitate ridicarea sancțiunii. După cum aflăm de la comi­tetul comunal de partid Ripi­­ceni, asistenta farmacistă Vio­rica Guraliuc, dovedea inacti­vitate în problemele vieții de partid, nu participa cu regula­ritate la adunările generale, nu desfășura activitate ob­ștească. Pusă în discuția adu­nării generale a fost sancționa­tă cu mustrare. In prezent, în activitatea tovarășei Guraliuc s-au produs schimbări spre bine și tocmai acest lucru ni se pare semnificativ. Deși rare, dar sunt și situa­­ț­i cînd, chiar unii secretari de partid nu dovedesc combativi­tatea necesară, tolerează une­le abateri ale comuniștilor, ale unor cadre cu munci de răs­pundere, nu aplică la timp prevederile statutare, fiind pasibili de sancționare. Lipsa de combativitate, de exigență, împăciuitorismul de care a dat dovadă Ioan Tescan, secreta­rul comitetului de partid de la C.A.P. Buimăceni (comuna Albești), față de abaterile să­­vîrșite de președintele coope­rativei, Constantin Ariton și contabila șefă, Lucreția Robu, a determinat plenara comitetu­lui de partid din martie a.c. să-l sancționeze cu mustrare, iar pe ceilalți doi cu vot de blam cu avertisment și, res­pectiv, vot de blam. Sigur, cei trei vor trage învățămintele necesare pentru viitor. Cele cîteva cazuri prezenta­te ilustrează faptul că orga­nele și organizațiile de partid trebuie să privească membrii de partid în lumina perspecti­velor de dezvoltare politică, a posibilităților de îndreptare, să existe o permanentă preocu­pare pentru cei sancționați, să fie îndrumați și ajutați să se corecteze. Aici intervine și atitudinea celui în cauză care, înțelegînd just măsura luată, dovedește prin fapte și com­portare, prin munca în produc­ție și prin activitatea politică și obștească comuniștilor, ce­lorlalți oameni că a tras ma­ximum de învățăminte din cri­­ticile aduse, din măsurile sta­tutare adoptate. Iată de ce unele organe și organizații de partid (în mod deosebit cele de la Avrămeni, Coțușca, Dobîrceni, orașul Săveni, Rădăuți - Prut și altele) trebuie să se ocupe cu mai multă răspundere de situația membrilor de partid,sancționați adesea chiar de ani de zile, să le încredințeze sarcini con­crete, să intensifice munca e­­ducativă, în lumina recentelor documente de partid, să-i ajute să-și lichideze lipsurile, pentru a le ridica — dacă merită — sancțiunile date. Imbinînd grija cu solicitudinea față de soarta fiecărui membru de partid, organizațiile de bază sunt datoare să manifeste ma­ximum de exigență față de respectarea disciplinei de par­­tid și de stat, să fie intransi­gente cu acei membri de par­tid care încalcă prevederile statutare. Sancțiunea de par­tid își dovedește eficienta practică, valoarea educativă atunci cînd se aplică just, prin­cipial și la timp, cînd se spune lucrurilor pe nume, deschis și partinic, iar cei în cauză în­țeleg sensul și rolul măsurii disciplinare aplicate, luptă pen­tru a-și lichida lipsurile din ac­tivitate și comportare. Neproce­­dînd așa, organizațiile de par­tid nu ajută cu nimic pe cei vinovați, fenomenul, perpetuîn­­du-se, dăunează activității oa­menilor. Spunem aceasta deorece mai sunt organizații de bază care nu iau măsuri statutare și la timp cu unii membri de partid, adesea chiar cadre cu munci de răspundere, dovedesc lipsă de inițiativă și chiar timidita­te, fapt ce face ca în multe cazuri să intervină organul ju­dețean sau municipal de par­tid (cazurile de la Dumești, Văculești, Frumușica, ferma de stat Șendriceni, la organizațiile de bază din comerț, cooperația meșteșugărească etc.). De aceea trebuie înțelese și aplicate întocmai secretarului general, indicațiile care la consfătuirea amintită spunea i *...noi nu sîntem predicatori, noi sîntem comuniști ! Noi nu trebuie să umblăm cu duhul blîndeții, noi trebuie să criti­căm principial, să nu jignim pe nimeni dar a pune lucrurile clar în fața oamenilor, nu în­seamnă a jigni. A nu pune lu­crurile d­ar in fața oamenilor înseamnă a le face și lor un prost serviciu, a face un deser­­viciu și partidului, întregii noastre societăți“. In acest ca­dru putem afirma cu toată con­vingerea că sancțiunea de par­tid trebuie și poate să aibă o mare valoare educativă. v GH. TANASESCU Pășunile - un­­ estival de spini 11 Da, par să confirme mai multe izlazuri concentrate în jurul Mitocului, pe lîngă Flă­­mînzi, Darabani sau Manolea­­sa. Un străin care trece pe­­aici ar putea crede că invazia spinilor a fost în acest an atît de neobișnuită Incit a zădărni­cit pur și simplu orice inter­venție omenească. Pășunile, cu aspectul lor îmbietor pentru ochii privitorului și apetisant pentru rumegătoare, sunt la Mitoc prada unor adevărate bălălii de spini care s-au dez­voltat și își etalează nestin­gherite coroanele. Acțiunea de curățare, nu cere, la urma ur­mei, eforturi mai susținute decît o seară de dans sau decît o oarecare excursie. Și totuși Mircea Pădureț, secretarul co­mitetului comunal U.T.C. nu poate raporta, cu mîna pe conștiință, că la Mitoc tinere­tul e mai săritor decît însăși domnia sa. La alte extremități ale județului, Flămînzi și Dara­bani se întrec într-o similară competiție neoficială a dezin­teresului și lipsei de inițiati­vă. Spinii, crescuți ca niște ar­bori pitici sunt argumente care pledează pentru părerea că sensul patriotic, însemnătatea morală și educativă a acțiuni­lor amintite au rămas neînțe­lese pentru factorii responsa­bili din aceste localități. La Darabani, de pildă, sînt tor­țe care numai într-o singură zi ar putea duce la bun sfîrșit o asemenea întreprindere. Să credem că nimeni de la comi­tetul orășenesc de partid n-a­m zărit“, măcar intr-un voiaj de agrement, tristețea întipă­rită pe izlazuri ? O situație identică se întîl­­nește la Manolea­sa, unde — vorbă să fie — tinerii se „țin“ departe întrucît cei care tre­buie să asigure mobilizarea sînt absorbiți de cine știe ce urgențe personale. Alt aer se respiră la Avrămeni: aici zilnic peste 130 de tineri răs­pund prezent pe frontul agri­col, sprijinind campania de vară. Cînd sînt atîtea lucruri de făcut nu ne putem împiedi­ca de... spini, ar spune lianon Baciu, secretarul comitetului comunal U.T.C. Și intr-adevăr, iarba crește la Avrămeni verde și liberă... Mai semnalăm o ultimă coincidență, nu știm cum se întîmplă, dar acolo unde ab­sența tineretului pe ogoare a devenit o tradiție și izlazurile, care constituie de fapt obiectul acestei note critice, plîng sub apăsarea dezagreabilă a spini­lor. Este numai o coincidență oare 7 T. VICTOR I r----­ ~1 Tribuna „Clopotul Chiar atî|ia vizifatori ? împreună cu soția și cu cei doi copii mici ai mei locuiesc în casa proprietate personală a tovarășului Beniamin Gol­­demberg, despre care ziarul a scris re­cent, atrăgîndu-i atenția că procedează ilegal deținînd apartament din fondul de stat, în timp ce deține locuință proprie. Dar cum restabilirea legalității e o pro­blemă ce privește organele de stat, alt­ceva am eu de spus. Iată despre ce e vor­ba : zilnic îmi vin în curte numeroși ce­tățeni, trimiși de proprietar, spre a ve­dea casa în ideea cumpărării ei. Dacă a­­ceștia ar privi imobilul din stradă, lucrul nu m-ar deranja. Așa însă, îmi intră în curte, vor să intre și în casă, mă deran­­ fe­­­ jează în treburile mele gospodărești, mă împiedică să las în spațiul împrejmuit obiecte mai valoroase, trebuie să fiu me­reu cu ochii la copii pentru a nu ieși în stradă pe poarta lăsată deschisă de oas­peții nepoftiți, ca și multe alte necazuri, pe care nu le mai înșir aici. Cred că da­că organele de stat nu pot rezolva „ra­pid“ problema crticată de ziar, pot, cel puțin, să pună în vedere proprietarului meu să nu-mi mai facă astfel de șicane. GHEORGHE BURSUC str. Independenței nr. 49, Botoșani Pe adresa I. L. F. La noi în localitate, acum, în miezul verii, n-ai de un­de lua o roșie, o varză sau un păstîrnac, fiindcă unita­tea de desfacere a legume­lor și fructelor e închisă de peste o lună de zile. Din ce motive ? Gestionarul res­pectivei unități de desfacere (pe nume D. Constantin n.r.) a fost găsit cu niște ne­reguli, mai bine zis cu niște plusuri grase. S-au făcut constatările, unitatea s-a în­chis și... de atunci tot așa stă. Din cauza acestei situa­ții, noi, consumatorii, sîn­tem nevoiți să ne punem stăruitor întrebarea: de ce S­ S.F.-ul nu ia măsura să angajeze un nou gestionar și să redeschidă respectiva u­­nitate de desfacere ? ADAM LUPU contabil, comuna Frumușica DUMINICA 1 AUGUST 1971 6.00 Buletin de știri. 6­05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. Buletin me­­teo-rutier. Sport. 7.45 Avanpremieră cotidiană­ 8.00 Sumarul presei. 8.08 De la munte la mare. 9.00 Ora satului-10.00 Radiomagazinul femeilor. 10.30 Vedete în recital: Doina Badea, Gigliola Cinquetti și Engelbert Humper­dinck. 11.00 Buletin de știri­ 11.05 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toți-13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Microrecital Aura Urzi­­ceanu. 13- 30 Noi înregistrări de muzică populară cu Felicia Ii­eș Negrescu, Tudor Ianu, Ana Măndoiu, Dan Moi­­sescu și Marcel Budală 14.00 Unda veselă. Selecțiuni din spectacolul cu public prezentat la Mangalia • Poșta veselă de V. Sil­vestru. 14- 30 Mari șlagăre în interpre­tări vocale și orchestrale. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Caravana fanteziei. Emisiune pentru tineret realizată în tabăra orga­nizată de C.C­ al U.T C. — la Poeneasca, jud. Caraș-Severin. 16.00 Estrada duminicală. Tineri compozitori de mu­zică ușoară — Vasile V. Vasilache și Andrei Proș­­teanu ; mari ansambluri de muzică populară . „Ciocîrlia“ și „Ciprin Porumbescu" au cîntat pe scenele noastre: Peret și Udo Jürgens, pagini mu­zicale de mare populari­tate ; piese concertante cu violonistul Victor Pre­­descu ; album clasic cu orchestra Claude Bolling ; litoralul româ­nesc cîntat de compozito­rii noștri : discul in foile­ton cu Dean Martin și Gianni Morandi; răspun­sul preferințelor dr. Doi­na Spătaru, Sacha Distel i melodii de H. Mălineanu și Attila Doboș ; muzică populară. Emisiune de Lidia Boeriu. 19.00 Radiojurnal. 19­15 Estrada duminicală (continuare). 20.00 Tableta de seară, de Al. Ivasiuc. 20.05 Zece melodii preferate-20.40 Romanțe, cîntece popu­lare și melodii concer­tante. 21.25 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal- Buletin meteorologic. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Muzică de dans. 22-50 Moment poetic. De dragoste. Lirică româ­nească. 23.00 Muzică de dans 24.00 Buletin de știri. 0 03 — 6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00 ; 4.00 ; 5.00). TELEVIZIUNE SIMBATA 31 IULIE 1971 16.15 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba ger­mană. 18.00 Bună seara, fete ! Bună seară, băieți! 19.10 Tragerea de amortizare A.D.R.S. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. — Sport. 20.10 Tele­ enciclopedia. 21.00 Săptămâna internaționa­lă. 21.15 Primul film serial reali­zat de televiziunea ro­mână. URMĂRIREA. Scenariul Eugen Barbu, N. Mihail. Regia Radu Gabrea. Episodul II — Recepție la von Braun. 22.05 Concertul naistului Gheorghe Zamfir, își dau concursul: Ion Lăceanu — fluier, caval, cimpoi ; Cornel Nicules­­cu — vioară ; Ion Milu — taragot; Toni Iordache — țambal ; Mihai Tudor — contrabas. 22.35 Telejurnalul de noapte. 22.45 Telesport. 23.00 Recital Deva. Film de Al. Bocăneț. 23.30 închiderea emisiunii. Grupul vocal al căminului cultural Ionășeni, comuna Trușești . Fotografia : I­ HELICI O sugestie pentru comercianți Minerii de la Miorcani — Rădăuți - Prut sunt deserviți, aproape de locul de muncă de un chioșc alimentar al coope­rației de consum. Prin acest chioșc insă, minerii nu sunt deserviți și cu pîine. A­­ceasta o aduc, în virtutea unor măsuri sta­bilite de mai de mult de reprezentanții co­merțului de la județ, de la Darabani. Cum nu dispun de o mașină specială pentru a aduce pîine, folosesc în acest scop camioa­nele de ocazie, care transportă nisipul la Dorohoi. Aceasta însă nu-i o cale prea igienică și nici sigură. Pîine se face și la brutăria din Coțușca, a cooperației de consum, care le este mai la îndemînă și i-ar putea aproviziona poate mai ușor. Pînă la urmă nu-i interesează de unde se aduce pîinea, ci ca ea să ajungă la ei în condiții igienice și cu regularitate, în care sens au solicitat ca desfacerea aces­teia să se asigure prin chioșc. Insistențele lor la U.J.C.C. s-au izbit de un refuz ca­tegoric : „sînteți repartizați la Darabani ; de-acolo trebuie să vă luați pîinea sin­guri. Noi nu vă putem ajuta“. Dar cre­dem că stă în puterea organelor de stat județene ce dirijează comerțul să satis­facă totuși cerința minerilor. GH. CUPAC Rădăuți - Prut Mircești. Interior la Casa memorială Vasile Alecsandri Fotografia: I. NEGAFA EXPLOATATA MINIERA DEVA cu sediul în Deva, str. Horia 21 angajează urgent muncitori necalificați și calificați, apți pentru muncă în subteran, atît pentru mina Deva cit și pentru sector Muncel, vîrsta fiind cuprinsă între 18 ani împliniți și 45 ani. EXPLOATAREA MINIERĂ DEVA ASIGURA: — Masă la cantină contracost la sector Muncel. — Pat în căminele exploatării pentru cel ce se angajează, contracost. — Spor de izolare de 9 la sută pentru sector Muncel. — Spor de 15 la sută pentru munca de noapte. — Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968, pentru perioada de instructaj de șase zile,— 49 lei/post, iar în continuare salariile varia­ză între 1 539 și 2 600 lei în funcție de cali­ficare și vechime la care se mai adaugă spo­rul pentru acord. CETĂȚENI­ COLECTAȚI ȘI PREDAȚI LA DEPOZI­TELE CE APARȚIN DE LC.M. BOTO­ȘANI ORICE CANTITATE DE DEȘEURI FEROASE ȘI NEFEROASE EXISTENTE IN GOSPODĂRIA DUMNEAVOASTRĂ PREȚURILE STABILITE ASIGURĂ OB­ȚINEREA UNOR VENITURI SUPLI­MENTARE £ [UNK]f DUMINICA 1 AUGUST Program de dimineață 8.00 Buletin de știri 8.40 Cîntecul care mi-e drag 9.00 Dialog cu ascultă­torii 9.20 Canțonete Program de seară 17.00 Buletin de știri 17.05 Non stop muzical 19.00 Radiojurnal 19.25 Studioul „V“ 20.00 Voci care au cuce­rit lumea 20.15 Lecturi dramati­zate „Micul prinț“, de Antoine de Saint - Exupery 21.00 Dansați în ritmul preferat T à

Next