Clopotul, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 3172-3250)
1971-07-22 / nr. 3190
CLOPOTUL PAGINA 2 i.Avem musafiri în sat“ rămîne o sărbătoare a tinereții, atît prin cei care evoluează pe scenă cit și prin cei care-i urmăresc, cu toate că ea s-ar vrea a tuturor vîrstelor. Cel puțin așa ne-a lăsat impresia manifestarea astfel întitulată (n-am văzut decît o titulatură schimbată față de manifestările la care am asistat în verile trecute) organizată la Mihălășeni. Prin compoziția participării — faptul a fost determinat și de organizarea ei relativ mai departe de sat dar trebuie avută în vedere ponderea specifică mare deținută de tineri în populația a copleșit noastră — tineretul prin prezența sa toate celelalte vîrste. Aceasta ar fi impus organizatorilor căminul cultural Mihălășeni, reprezentat prin Lucreția Romanescu, soția directorului — de unde pînă unde această filieră a sarcinilor n-am înțeles !) o conduită aparte, mai responsabilă, avînd în vedere miza educativă a întregii manifestări. Or, au fost neglijate o seamă de laturi care au scăzut valoarea generală a întîlnirii cu musafirii (pe care am fi dorit-o cu un anumit fast). Scena, amenajată într-un cadru natural ce putea pune în evidență bunul gust, a primit drept fundal niște pături, nu toate de aceleași culori, luate probabil de la casa de nașteri. E sigur că nici nu s-ar fi aflat un loc mai potrivit scoarțelor pentru armonizarea țărănești de prin partea locului, din care bănuim prezența a una două în fiecare casă din cele cîteva mii ale comunei. De altfel, o expoziție a artizanilor locali, prevăzută de regulamentul manifestării a și lipsit, după cum nu se afla nici o tonetă cu cărți, ziare, reviste, la fața locului, treabă ce ar fi revenit în sarcina cooperativei de consum. Ce se afla însă ? — Rom, coniac, lichior, vin la discreție, iar apa minerală și bere în cantități ceva mai mici. Acesta a fost în rezumat răspunsul lui Ion Avădăni, președintele cooperativei de consum din Mihălășeni. L-am întrebat dacă a citit recenta expunere a tovarășului Nicolae Ceaușescu și și-a reamintit brusc că la manifestările distractive ale tineretului, conducerea partidului a dat indicații să nu se mai pună în vînzare băuturi alcoolice. Deci anumite lucruri se știu la Mihălășeni dar în virtutea unui cunoscut obicei se procedează ca și mai înainte... La un moment dat am avut impresia că erau mai mulți oaspeți decît localnici printre artiștii amatori și am cerut explicații. — Intr - adevăr, mai lipsesc unii: 7 sunt pe combine la seceriș, ne-a spus tovarășa Romanescu; momentul pentru o astfel de manifestare e ales nepotrivit. Oamenii sînt la lucru. Echipa de fotbal, în frunte cu inginerul șef, principalul ei animator, lipsește n.n. pînă la urmă echipa locală sa prezentat dar au plecat adversarii lor de la Dobîrceni, grăbiți probabil și de faptul că se aflau acolo de mai multe ore, dar la chioșcurile cooperativei de consum nu se găsea nimic de mîncare). Deci, cu deficiențele organizatorice arătate, manifestarea a fost numai pe jumătate realizată. Referitor la mesajul, la conținutul și nivelul Interpretării am consemnat părerea tovarășului Vasile Andreescu, metodist la Casa de creație: „Au avut în repertoriu piese cu mesaj patriotic ,de remarcat prezența frecventă a lui Vasile Alecsandri, în recitări, ■ montaj literar-muzical etc. Cu un nivel artistic mai ridicat s-au prezentat formațiile de la Dîngeni, între ai căror componenți remarcăm pe Lucia Pasat (recitatoare), Valerica Pînzaru (solistă la muzicuță), Ioan Manolache (monolog); de la Mihălășeni am reținut pe Rodica Romanescu (recitatoare), Stratca Crăciun (muzică populară), Toma Guiță (muzică ușoară) și Vasile Anițoaie (la fluier). De la Dobîrceni — un nume: Ștefania Nichifor — (recitatoare)“. „AVEM MUSAFIRI IN SAT" Mihălășeni« IN VIRTUTEA UNUI CUNOSCUT OBICEI Ibănești NU NUMAI POPULARITATEA PIESELOR ASIGURĂ SUCCESUL DE PUBLIC La Ibănești această sărbătoare tradițională s-a desfășurat sub semnul animației generale. Un mare număr de cetățeni au ținut să fie prezenți la dialogul artistic ce avea loc, punctat cu momente muzicale de autentic rafinament și scenete satirice vizînd direct aspecte din viața cotidiană a satului. Musafirii, artiștii amatori și sportivii din comuna Cristinești și-au onorat prestigiul dobîndit în ultima vreme, cu ocazia diverselor confruntări. Cîteva cuvinte despre repertoriu. In linii mari programele au coincis, cuprinzînd brigăzi artistice de agitație, montaje literar - muzicale, grupuri vocale, dansuri, taraf, recitări etc. Am remarcat strădania instructorilor de a întocmi un repertoriu adecvat, care să răspundă nu atît regulamentului cît și dorinței și exigențelor concrete ale publicului. La acest capitol o mențiune în plus se cuvine artiștilor amatori din Cristinești, unde piesele interpretate de taraf au exprimat tezaurul folcloric local (Hora Darabanilor, Sârba de la Trestiana etc.) iar brigada de agitație „De toate pentru toți“ a izbutit să țină treaz interesul spectatorilor, prin ancorarea tematicii în realitatea imediată a muncii și vieții. Privind conținutul de idei nu putem trece cu vederea unele inconsecvențe ale recitatorilor- Atît gazdele cît și oaspeții au ales poezii cu calități declamative, de efect teatral deci, neglijîndu-se oarecum mesajul, faptul că ele se adresau sau nu imperativelor actuale. Absolut neinspirate s-au dovedit grupurile vocale de muzică ușoară, primite de altfel fără entuziasm de cei prezenți. De unde concluzia că nu popularitatea pieselor poate asigura succesul de public al acestor formații, ci rezonanța lor afectivă și, firește, calitatea interpretării. Sătenii sunt foarte receptivi, ei își exprimă fără menajamente impresia critică. Multe pasaje satirice au fost subliniate cu ropote de aplauze sau rîs sănătos ca și evoluția deosebit de revelatoare pentru noi a elevei Elena Ostafi din Cristinești. Recitind o cunoscută pagină din „Amintirile“ lui Creangă, tînăra interpretă a oferit spectatorilor, cu impecabilă dicție și nuanțare scenică, momente vibrante și atractive. Am remarcat, de asemenea, acuratețea cu care Dragomir Căruceru din Fundu-Herții a executat selecțiuni de dans popular, foarte dificile, sau relieful sonor, bine regizat, al interpretei de muzică populară Maria Gorcea din Ibănești. Exemplele amintite, concludente pentru ele însele, nu pot ascunde totuși deficitara pregătire a majorității celor aduși pe scenă. Dimpotrivă. Considerăm totodată că și problema vestimentară este soluționabilă, atît la Ibănești cît și la Cristinești; unele împrejurări, ce reclamau cu fermitate costumul național, au lăsat să se vadă (și ele) preocuparea sumară, pripa cu care au fost încropite formațiile. De altfel, în privința organizării, pot fi formulate suficiente observații critice. Directorul căminului cultural din Ibănești, Vasile Gafițeanu, va trebui să-și însușească temeinic pentru viitor toate obligațiile unei bune gazde- Nu putem încheia fără mențiunea că juriul a fost lipsit de serviciile competente ale unui reprezentant din partea C.J.E.F.S. Absența acestuia a provocat, în cadrul întrecerilor sportive, momente de ilaritate și derută, divergențe etc. poezia „Patria“ de George Lesnea, solista de muzică populară Veronica Nițosu din Corni (a interpretat bucățile „Mitru meu e pădurar“ și „Ce te ții bade de mine“) și clarinetistul Pintilie Cojocaru din Sarafinești. Brigada artistică de agitație a căminului cultural Corni, cu tema „Cîntă și dansează satul“, s-a prezentat sub așteptări, iar restul numerelor din program, la ambele cămine culturale, au fost șterse, neinteresante, sărace în conținutul de idei, în transmiterea mesajelor și cu carențe în interpretare, cu scăderi în ce textelor, în privește calitatea ținuta interpreților. Ne-a surprins lipsa formațiilor corale din concurs, consemnînd doar justificările neîntemeiate ale celor doi directori de cămine culturale. In ce privește acțiunile sportive, S-au desfășurat întîlniri de fotbal și volei pe terenuri cu totul necorespunzătoare, ceea ce denotă o lipsă de răspundere din partea edililor comunei. Nereușita manifestărilor de la Corni își are cauza și în unele neajunsuri sub raport organizatoric : lipsa nemotivată a unor formații și interpreți cunoscuți, o foarte slabă popularizare a acțiunii în rîndul cetățenilor, greutăți în asigurarea mijloacelor de transport pentru formațiile de la Vlădeni, absența cadrelor didactice de la organizarea și desfășurarea concursului (numai 4 cadre didactice și cei doi directori de cămine au răspuns prezent). Primarul comunei - gazdă, Constantin Lupu nu a avut prilejul să discute desfășurarea concursului și alte probleme reclamate de această acțiune cu tovarășul Dumitru Danilescu, primarul comunei Vlădeni, deoarece acesta a lipsit. Pe scena concursului, tinerii din comuna Mitoc Fotografia: I. HELICI Corni: PREZENTE ȘTERSE ȘI ABSENTE La Corni, pe o vreme frumoasă, un numeros public a venit să aplaude formațiile artistice de amatori din localitate și ale musafirilor, vecinii din comuna Vlădeni. Avînd în vedere tradiția cultural - artistică existentă în aceste locuri, succesele anterioare, așteptările spectatorilor și ale juriului, au fost satisfăcute parțial. Ne referim, în primul rînd, la impresia bună făcută de formațiile de dansuri de la Corni și căiuții (cu „obiceiuri strămoșești“) de la Sarafinești, care au readus pe scenă frumusețea portului și jocului popular local, vigoarea și talentul dansatorilor, apreciați și binecunoscuți pe plan județean sau de la confruntări anterioare, pe plan național. De la Vlădeni s-au remarcat prin tematica actuala, prin mesajul patriotic și educativ transmis, cît și prin interpretare, brigada artistică de agitație cu tema „Secvențe“ și montajul muzical - literar „Cîntare partidului și țării“, formații răsplătite, pe merit, de aplauzele spectatorilor și aprecierile pozitive ale juriului. Impresii bune au făcut, de asemenea, recitatoarea Magda Aștefănesei din Vlădeni cu stop-cadru • stop-cadru • stop-cadru • stop-cadru SALARIAT DE BUNA VOIE... (I) Primul ciclu de scurte anchete, readuce in atenția cititorilor ziarului nostru, a întregii opinii publice o problemă de maximă importanță, comportînd largi semnificații pe plan etic, moral. Folosirea integrală a fondului de timp destinat în exclusivitate producerii de bunuri materiale și spirituale, constituie o reflectare clară a conștiinței sociale și tocmai de aceea faptele negative constatate de noi și supuse aprecierii, trebuie determinate să dispară de pe fondul general de muncă încordată și plină de abnegație a tuturor oamenilor. Acceptînd de bună voie și nesilit de nimeni condiția de salariat, se acceptă de fapt totalitatea drepturilor și a îndatoririlor ce decurg din aceasta, și, în primul rînd, acela de a munci efectiv, folosind judicios fiecare minut din timpul afectat producției. ★ Punctul turistic „Stîna Baisa“, ora 11,05- La una din mese se află un grup de șase persoane. In spate, printre copaci se află parcul autovehiculul nr. 21 - BT . 125. Aflăm de la conducătorul auto Florică Oniciuc că respectiva mașină aparține I.G.C.L. Botoșani. Aflîndu-se la dispoziția celor trei salariați ai întreprinderii, aflați și ei, la rîndul lor, în inspecție pe șantierele din Mănăstirea Doamnei și Agafton. Ne interesăm de numele celor trei tovarăși găsiți „pe teren“, dar, ca urmare a unei subite amnezii generale, nimeni nu mai știe cum îi cheamă. Mai mult, intrigați de prezența noastră nedorită, ni se obiectează faptul că nu lăsăm șoferul (singurul vinovat în aparență) să-și termine gustarea. Reveniți a doua zi, în biroul inginerului șef al întreprinderii, tovarășul Petru Ceauș, și prezentîndu-i fotografiile și banda de magnetofon realizată, cu această ocazie, aflăm componența grupului surprins la Stîna Baisa în timpul orelor de program ! 1. Eugenia Oberschi, tehnician normator 2. Ioan Cardaș, economist, președintele comitetului sindicatului pe întreprindere. 3. Chirilă Anchita, tehnician constructor. 4. Florică Oniciuc — conducător auto. Verificînd în prezența tovarășilor Vasile Moldoveanu (contabil șef), Traian Mighiu (șef serviciu salarizare), inginer Romulus Ionescu (șeful secției construcții), actele legale referitoare la prezența și mișcarea salariaților in timpul zilei de joi 15 iulie 1971 — ziua anchetei noastre — constatăm următoarele : — Cei patru salariați au semnat condica de prezență la începerea și terminarea programului. — Tovarășa Eugenia Oberschi se deplasează cu biletul de voie nr. 32, în „interes de serviciu“ pe un traseu nestabilit și cu atribuțiuni nespecificate. (După cum ne informează șeful serviciului salarizare Traian Mighiu, biletele de voie sunt valabile numai pentru raza orașului, sau cel mult in km ? în afara lui). In foaia de parcurs a autovehiculului 21 - BT -125 așa cum era de așteptat, nu este operată mișcarea reală, omisă fiind staționarea efectuată la sus-numitul obiectiv turistic. Locțiitorul secretarului organizației de partid, tovarășul Vasile Șova ne mărturisește că lucrurile întîmplate sînt cu atît mai greu de explicat, cu cît, recent a avut loc o adunare de partid în care s-a analizat disciplina în producție a comuniștilor, în mod special problemele legate de folosirea integrală a timpului de lucru Așadar, așteptăm, răspunsul. .. IOAN NEGREA Stăuceni: IMPROVIZAȚIA STĂPÎNĂ PESTE TOT Programul ce s-a prezentat la Stăuceni, unde pe lîngă gazde au participat și artiștii amatori din Gorbănești, ne-a confirmat că manifestarea la care ne referim s-a pregătit în pripă, că nu i s-a acordat importanța cuvenită, nici măcar din respect pentru spectatori. Există un regulament, s-a fixat din timp data desfășurării concursului și totuși... Cu o zi sau două înainte au fost chemați cîțiva tineri- S-a rememorat un text de brigadă sau montaj, ce s-a mai prezentat la cine știe cîte ocazii anterioare, s-au recrutat cîțiva soliști — pe cît posibil să cînte și „ușoară“ și „populară“ — și apoi... pe scenă. Iată consecința unei asemenea pregătiri : din programul prezentat de gazde n-am selectat decît un singur moment mai valoros și anume cel oferit de interpreta de muzică populară Sonia Macovei. Cu o oarecare superioritate valorică s-au prezentat „musafirii“. Dar și în cadrul programului lor am regretat interpretarea la unison a unor melodii neadecvate de către grupul vocal, confecționarea din „lipituri“ a montajului literar, sau prezentarea unor piese desuete de muzică ușoară. ★ Semnalând deficiențele constatate duminică în cele patru centre de concurs, ar fi de dorit ca ele să constituie și un reper în organizarea programelor artistice ce se vor desfășura în viitor în cadrul aceleiași manifestări, pentru a nu mai avea ocazia să le reîntîlnim. I. MAXIMIUC, GH. TANASESCU, V. TEIȘANU și S. AILENEI RADIO VINERI 23 IULIE 1971 6.00 Muzică și actualități. 6.20 Jurnal agrar. 6.30 Gimnastică. 7.00 Radiojurnal. 7.25 Bună dimineața, copii! 8.00 Sumarul presei. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată. 9.30 Memoria pămintului românesc (reluare). 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzică populară din Dobrogea 10.30 Fonoteca pentru copii,Dor de drumeție“ — cîntece și versuri. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Din folclorul muzical al popoarelor. 11.15 Consultație juridică. 11.50 Cotele apelor Dunării 12.00 Trei melodii cu Corina Chiriac. 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 14.00 Compozitorul săptămînii. 15.00 Buletin de știri. 15 05 Revista economică. 16.00 Radiojurnal. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 2005 Muzică populară. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. • La Dorohoi brigăzile de muncă patriotică ale tineretului își dovedesc pe deplin eficiența. De la 21 iunie și pînă astăzi inimoșii tineri care lucrează pe lîngă fabrica de cărămizi au realizat prin munca lor o economie de peste 20 000 lei. O altă brigadă patriotică formată din elevi, lucrînd la C.A.P., a legat peste 15 000 butași de viță, participînd de asemenea la plivitul porumbului și răritul culturilor de morcov. • Tot la Dorohoi aflăm că timp de 6 zile un grup compus din 45 tineri a inițiat o intensă acțiune de colectare a plantelor medicinale- Menționăm cîteva nume evidențiate : Vasile Răileanu, Ion Roșca, Vasile Luca, Alexandrina Alistar, Vasile Colesniuc și alții. Bilanțul acțiunii : 1 tonă de plante medicinale. • Este în curs de finalizare concursul „Cartea tehnică și producția“ inițiat de Fabrica de confecții Botoșani. Desfășurată de-a lungul a patru luni, întrecerea a urmărit însușirea de către muncitorii tineri a tehnologiilor de fabricație avansate. CATREI INDUSTRIALIZARE A ZOOTEHNIEI Cu prof. dr. G. A. ȘTEFANESCU și conf. dr. V. TAFTA Sectorul zootehnic ocupă, în țările cu agricultură rațional organizată, 50 la sută din întreaga valoare a producției agricole globale. Problema alimentației la nivel mondial este lupta pentru proteine de natură animală. Specialiștii au în vedere transformarea produselor de natură vegetală — care rămîn disponibile — în produse de origine animală, care au o mult mai mare valoare alimentară și biologică. In plus, sectorul zootehnic oferă omului și alte produse, folosite în industria ușoară. Plecînd de la acest punct de vedre și ținînd seama de perspectivele dezvoltării sectorului zootehnic, ca și ale industriei alimentare în județul Botoșani, am avut o convorbire cu prof. dr G. A. Ștefănescu, șeful catedrei de zootehnie specială și cu conf. dr. V. Taftă, de la Institutul agronomic București. Problemele esențiale în domeniul creșterii animalelor, conform directivelor partidului, sunt specializarea și concentrarea, ceea ce determină industrializarea producției animaliere- Sunt sectoare în care s-au obținut succese mari, iar perspectivele sînt dintre cele mai promițătoare. In sectorul avicol, de pildă, pînă în 1975 trebuie să se producă peste 200.000 tone carne, numai în fermele de stat. CONVORBIRILE DE JOI Paralel se înregistrează progrese și prin stimularea organizării pe baze intercooperatiste a creșterii industriale a păsărilor. O dezvoltare prodigioasă cunoaște sectorul porcine. Și în creșterea taurinelor sunt untăți cu caracter industrial, însă problema trebuie aici rezolvată de ferme speciezate care să se dezvolte în funcție de unele particularități zonale. — V-am ruga să vă referiți, în acest context, la preocupările de cercetare științifică care sunt în atenția dv— Avem în vedere îmbunătățirea indicilor calitativi și cantitativi. Cercetările noastre se îndreaptă spre obținerea unor linii cu producție ridicată și rezistente la afecțiuni. Alte studii se ocupă de îmbunătățirea tehnologiei de creștere în sectorul industrial, precum și de creșterea animalelor mici și animalele d de blană. Ne interesează produceea de broailer —_ilijeret crescut special pentru producerea de carne — avînd în vedere că aici avem cel mai redus consum de furaje pentru obținerea unității de produs. In județul Botoșani funcționează Stațiunea experimentală zootehnică Popăuți. Cum vedeți dv. rolul și perspectivele stațiuni botoșănene în cadrul eforturilor de care ați pomenit ? — Aveți în județul dv. unica stațiune experimentală din țară cu destinația , ameliorarea, perfecționarea și crearea unui caracul nou negru și primăria. Specificul ei este „°ectorul ovin de rasă meltele“. La Popăuți se fac cercetări de fundamentare științifică, dar și cercetări cu caracter aplicativ ale căror rezultate vor fi apoi difuzate în zona Moldovei, ce urmează a fi, pe baza concluziilor, raională pentru creșterea caraculului. Preocuparea fundamentală este aici crearea unui tip local de caracul și stabilirea celor mai eficiente variante de încrucișări industriale cu rasa țurcană neagră, brumărie și, mai puțin, albă, în scopul sporirii și îmbunătățirii ei— Organizația pentru alimentație și agricultură — F.A.O. — de pe lîngă O.N.U., pregătește pentru specialiștii din întreaga lume un simpozion pe tema „Creșterea și amerizarea oilor de rasă caracul“. Acest simpozion va avea loc peste puțin timp în țara noastră... —... la care vor participa oameni de știință din U.R.S.S., Iran, Afganistan, Africa de Sud, Africa de Sud - Vest, Austria, Germania, Portugalia etc. vor face o vizită de studii la Stațiunea experimentală zootehnică Popăuți. S-au planificat deja, în vederea evenimentului, fătări în „contrasezon“ dirijate cu diferiți biostimulatori hormonali. Specialiștii botoșăneni vor putea face astfel cunoscute bunele lor rezultate, ca și date foarte interesante despre influența nivelului și modului de alimentație în faza de gestație, asupra calității pietrelor. Va fi și un foarte bun prilej de afirmare a județului Botoșani. Dr. DOREL SCHOB TELEVIZIUNE JOI 22 IULIE 1971 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. Azi : Județul Covasna. 18.30 La volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în agricultură 19.15 Publicitate. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.1015 minute despre sănătatea dr. Cura heliomarină. Invitatul emisiunii conf dr. Nicolae Teleki. — 20.25 Anchetă — dezbatere. Turneul teatral 21.10 Antologia umorului. 21.35 Cadran internațional. Comentarii, documentare, reportaje din actualitatea internațională. 22.20 Interpretul săptămânii. Dorina Drăghici. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii programului 1. RADIO IAȘI VINERI 23 IULIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Radiomatineu. 6.30 Actualitatea în agricultură. 7.00 Medicul vă sfătuiește. 730 Breviar legislativ. 8.00 închiderea emisiunii. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Publicitate radio. 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată. 17.45 Preocupări cotidiene. 18.00 Orchestre românești de muzică ușoară. 18-30 Prezențe românești pe glob. 18.50 Cîntare României socialiste. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Muzică populară. 19.30 Orizonturi. 19.45 Din creația corală românească. 20.00 Serile muzicale ale studioului-20.30 Pagini literare. 23.00 închiderea emisiunii. ARCA LUI NOE Loc pentru pescuit Următorii: Ion V. Bahnariu, Gheorghe Vacariu, Gheorghe Ivănescu, Haralambie D. Dubei, Aurel F. Hladnic, Petre Avîrvărel, Ion P. Duță au fost găsiți ademenind pești In vîrf de cirlig camuflat cu rime, pe malul iazului din Avrămeni. Iar nu mai practic, Ion Gusti, săvirșea aceeași candidă operațiune plutind in derivă pe camera de cauciuc a unei roți de tractor. Pentru că locul respectiv de pescuit nu le era permis niciunuia, i-am invitat, pe toți, să pescuiască in ape neutre, pe bordul milenarei noastre ambarcațiuni. Noroc la pește! Cu dobîndă Materialele necesare șantierului de instalare a liniei de inaltă tensiune se transporta cu tractor și remorcă, Neculai Feciuc din Ungureni. Prevăzător și stringător, de cite ori se ivea prilejul, Feciuc lăsa cite ceva din materiale și pe acasă. Pină o percheziție i-a găsit, la domiciliu, 600 kilograme ciment și altele, pe care, evident, Feciuc va trebui să le restituie. Și incă cu dobîndă ! Alte deplasări Alte deplasări cu folos personal făcea, de astă dată pedestru, Constantin Atolanei, factor poștal la Oficiul Săveni. Care preda în bune condițiuni doar scrisori și colete, silind banii la un itinerar mai scurt, spre buzunarele proprii. Dar destinatarii s-au sesizat, astfel că și activitatea lui Atofanei și-a schimbat destinația capătind, brusc, alt profil. Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT