Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)
1971-10-14 / nr. 3262
PRIM-PLAN ONORAȚI CONTRACTELE ECONOMICE Se menține încă mare numărul contractelor economice neonorate de către întreprinderile din județ : la 1 producătoare octombrie a.c. căzuseră sub incidența restanței un număr de 54 contracte în valoare de 12.543.000 lei. Și aceasta în ciuda faptului că legea contractelor economice stipulează sancțiuni severe pentru acei care o încalcă. Un lucru trebuie să fie clar: realizarea ireproșabilă a obligațiilor contractuale de către toți partenerii de contract este un act politic cu extrem de multe rezonanțe asupra activității economice a întreprinderilor. E doar simplu semenea de înțeles că un a„nod“ pe fluxul aprovizionării poate produce neajunsuri în lanț la un șir întreg de întreprinderi în cele mai multe cazuri cel care suferă în ultimă instanță, fiind consumatorul. Unele întreprinderi ale județului și-au făcut un obicei din a nu-și realiza exemplar abligațiile contractuale I.I.L. „Flamura roșie" deține recordul în această privință : 25 de contracte restante în valoare de 4.736.000 lei. O urmează îndeaproape Fabrica de confecții din Dorohoi cu 11 contracte ce însumează mărfuri nelivrate de 4.453.000 lei. Lista continuă : uznele textile — 1.897.000 lei ; meșteșugărească cooperativa „Confecția“ — 626.000 lei; cooperativa meșteșugărească ,,înfrățirea“ — 387.000 lei etc. Cauzele, așa după cum spuneam mai sus, depind în fnele cazuri de întreprinderi furnizoare din afara județului care nici el?, la rîndul lor, nu se achită de obligațiile contractuale, nelivrînd materiile prime și materialele la care s-au angajat. La I.I.L. „Flamura roșie“, de pildă, 6 contracte în valoare de 3.575.000 lei se referă la lucrări de colaborare cu Uzinele „Vulcan“ — București, „Nicolina“ — Iași, „Progresul“ — Brăila, Uzinele de utilaj chimic Ploiești, de la care nu s-a primit la timp materialul necesar. In ce privește însă alte 6 contracte pentru mobilă de peste jumătate milion lei, neonorarea lor se datorește, în cea mai mare parte, faptului că lansarea în producție nu a fost făcută în concordanță cu contractele încheiate cu beneficiarii. Cam aceleași motive și la produsele de tinichigerie (258.000 lei) rămase în restanță. Lista cu produsele restante cuprinde și 38.663 confecții ce trebuiau livrate de către Fabrica din Dorohoi, 18.000 m.l. doc Calafatul, 38.800 m.l. tercot Vucova, 10.000 m.l. tercot Andrei — din producția Uzinelor textile „Moldova“. Ca urmare a nelivrării țesăturilor de către această întreprindere a fost afectată însăși producția fabricilor noastre de confecții din județ. Nu de mult în ziar am înserat o chemare a tineretului de la Fabrica din Dorohoi, către comitetul U.T.C. de la uzinele textile de a trimite la termen țesăturile contractate. Intîrzierile de pînă acum le-au creat confecționerilor mari greutăți în privința respectării contractului cu partenerii de peste hotare. Și acesta nu este singurul caz. In cele două luni și jumătate cît au mai rămas, practic, pînă la sfîrșitul anului, comitetele de direcție trebuie să acționeze în așa manieră, încît toate contractele economice să fie realizate în mod ireproșabil. Faptul că, de obicei, beneficiarii manifestă o indulgență spune exagerată, amu putea car neprincipială față de aplicarea cu scrupulozitate a prevederilor legii contractelor, nu trebuie să constituie un albi pentru unitățile producătoare furnizoare din ju-ie ul nosși tru. Fiindcă legea contractelor e LEGE si trebuie respectată ca atare ! COMENTATOR PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3262 j joi 14 octombrie 1971 | 6 pagini 30 bani Ședință de lucru la consiliul popular județean Ieri, la Consiliul popular județean, a avut loc o ședință de lucru la care au participat reprezentanți ai înstituțiilor botoșănene de cultură, activiști culturali. In cadrul ședinței, tovarășul Mihai Matei, vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular județean, a prezentat participanților o informare privind numirea unor tovarăși în munci de răspundere, în cadrul Comitetului județean al culturii și educației socialiste. Astfel, ca vicepreședinte al acestei instituții a fost numit prof. Ioan Damian, iar ca director al Casei județene a Creației nouulare actorul Dorin Brădescu. Cu același prilej, profesorii V. Crîșmaru, V. Covataru, M. Gîngă și înv. I. Paveliuc au fost numiți inspectori ai Comitetui județean al culturii și educației socialiste, iar regizorul Eugen Traian Bordușan, director al școlii populare de artă. In încheierea ședinței, tovarășul Andrei Cardaș, șeful sectei de propagandă Comitetului județean de partid, a a făcut cîteva precizări în legătură cu sarcinile ce revin activiștilor culturali, în lumina documentelor de partid privind îmbunătățirea activității politico,ideologice și cultural-educative. Coșere metalice destinate depozitării porumbului, executate de U.F.R.M.A. Botoșani IMPERATIVUL ZILEI Urgentarea lucrărilor agricole se mai despart doar 18.000 ha de terminarea însămînțărilor, plănul campaniei de toamnă la acest capitol fiind realizat în proporție de aproape 75 la sută. Multe cooperative agricole (Ripiceni, Iurești — Cernești, Bucecea, Mîndrești — Vlădeni, Crasna,leuca, Nichiteni, Borolea au încheiat semănatul griului- Altele, ca cele din Albești, Mamoleasa, Mileanca, Todireni, Hlipiceni, Arborea, Pomîrla, Bold etc., sînt f>e punctul de a le încheia azi sau mîine. Fermele de stat, in majoritatea lor au terminat semănatul griului , pe ansamblul întreprinderii, pînă ieri dimineață, însămînțările erau realizate în proporție de 76 la sută. In aceste zile au fost luate măsuri speciale pentru sporirea eforturilor și concentrarea forțelor de lucru în unitățile rămase în urmă, astfel ca pînă sîmbătă în toate cooperativele agricole și fermele de stat îmnsămînțările să fie încheiate. PAGINILE 3 — 4 SINT CONSACRATE IN ÎNTREGIME PROBLEMELORTUALE DIN AGRICULTURA. AC In pagina a ll-a B Creațiile noastre — mărturie a prezentului socialist | I ^ ^ Convorbirile de joi • I % Poezia ca spectacol I• Stiintă si tehnică • ’ i IN ÎNTREPRINDERILE județului Mișcarea de inovații susceptibilă de... inovare Strădania muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor pentru ridicarea randamentului utilajelor, instalațiilor, de a introduce noul în vederea perfecționării, organizării și creșterii eficienței proceselor economice, se manifestă pe nenumărate căi, inclusiv mișcarea de inovații și raționalizări. Desigur poziția nouă pe care o ocupă oamenii muncii în societate — în dubla lor calitate de producători beneficiari ai bunurilor matesi rale — respectul, aprecierea de care se bucură din partea societății socialiste acei ce-și aduc o contribuție suplimentară la opera de edificare a socialismului stimulează și imprimă noi valențe inițiativei creatoare. Ridicarea la rang de principiu a participării muncitorului la conducerea întreprinderii, creează, mai mult decît oricînd, condiții pentru manifestarea inițiativei și spiritului muncitoresc novator în direcția perfecționării permanente a întregului proces de producție de realizare a bunurilor materiale. Că întocmai așa stau lucrurile ne-o dovedește un fapt, numai în 20 de unități economice — din diferite sectoare de activitate ale economiei județului nostru — anul trecut, un număr de 106 inovatori au făcut peste 120 de propuneri de inovații și raționalizări (în mare parte aplicate), care pe lîngă sporuri substanțiale în producție și în productivitatea muncii sau îmbunătățiri aduse pentru înlăturarea eforturilor umane, a asigurării securității și protecției muncii, au însemnat totodată economii la cheltuieli în valoare de 1,2 milioane lei, sumă cu care s-a majorat, în mod corespunzător, și volumul beneficiilor. Spiritul creator, soluțiile tehnice și organizatorice ce au fost date de inovatori și raționalizatori, au contribuit— și în acest an — la depășirea indicatorilor economici planificați, îndeosebi ai celor calitativi. Pentru a ilustra cît de puternică și importantă este această pîrghie în introducerea progresului tehnic, în organizarea științifică a producției și a muncii, menționăm că prin aplicarea propunerilor de inovații, făcute în primele șapte luni din acest an, se obțin conform calculelor, printre altele, economii în sumă IONAȘ VLAICEANU (Continuare în pagina a V-a) Din credite pentru mică mecanizare Recent, la Fabrica de confecții Dorohoi au sosit, achiziționate din credite acordate pentru lucrări de mică mecanizare 30 de mașini de cusut moderne care vor înlocui mașinile vechi, cu un grad de uzură avansat. Noile mașini achiziționate vor permite efectuarea unor operații de mai bună calitate, dînd în același timp un randament sporit. ia ...Este fiul unui brigadier de Ionășeni — Vf. Cîmpului și-l cheamă Halici Mihai - Adrian, își împarte timpul între învățătură, activități pionierești, lectură și sport, fiind atras, în special, de noutățile din știință și tehnică. La școală e un bun coleg și unul din animatorii activităților cu caracter științific. A devenit rachetomodelist la cerere, acum doi ani în urmă și din primele ședințe ale cercului s-a anunțat a deveni un bun constructor de „nave spațiale“. A ajuns să descifreze cu ușurință schemele și planurile tehnice și să găsească cele mai bune soluții în construcția modelelor. Știe să aplice cu gust și dibăcie motive naționale pe rachetele construite. Fiind unul din cei mai buni rachetemodeliști ai cercurilor pionierești a fost selecționat în vara trecută pentru plecarea în tabăra tehnică internațională din Franța. Succesul primelor lansări ale reprezentantului nostru a fost atît de mare încît a doua zi a primit invitația să meargă la o bază militară din Masivul Central Francez, unde a asistat la lansarea unei rachete geofizice franceze. Tot aici a avut prilejul să lanseze minirachetele sale cu imprimeuri de motive naționale românești de pe o rampă adevărată. Preocuparea sa fundamentală, la care concură și părinții, să devină cetățean cît mai folositor patriei. ...Nicu Miluță, președintele unității de pionieri de la Școala generală din Unțeni, întrunește dovedite calități de bun organizator, activ și intrepund. Reușita acțiunilor inițiate și organizate de el, una din ele fiind prezentarea „România în lume", pentru care a adunat o mare cantitate de material informativ și ilustrativ reflectă volumul de cunoștințe pe care-l deține. Conștiința sa de adevărat pionier al zilelor noastre îl îndeamnă să se ocupe de instruirea pionierilor mai mici. Copiii din clasele a IlI-a și a IV-a de la Școala generală din Burla îl cunosc bine pe Nicu Miluță, cel care la schimburile de experiență i-a antrenat la diferite jocuri de perspicacitate. Colegii și concetățenii au toată aprecierea pentru acest pionier fruntaș care a avut o contribuție de seamă în apărarea avutului obștesc, pus în primejdie de incendiul izbucnit la grajdurile C A.P. El a fost primul care a observat focul și după ce a dat alarma, tot el a pornit primul, în puterea nopții, să mobilizeze pe membrii cooperatori la preîntîmpinarea catastrofei. Toate meritele îi rezervă un loc de cinste pe panoul de onoare al pionierilor din Unțeni și din județul nostru, de ...Cu un an în urmă cercul rachetomodele al Casei pionierilor din Botoșani a primit ca nou membru pe un băiețel din clasa a II-a, Scaliu Ovidiu. Acum, micul rachetomodelist, elev al Liceului de muzică și arte plastice a devenit un nume binecunoscut și o certitudine pentru succesele de viitor ale cercurilor tehnice botoșănene. Selecționat prin concursul județean de rachetomodele pentru a lua parte la „Racheta Moldovei, '71“, Ovidiu confirmă alegerea, clasîndu-se pe primele locuri ale mai multor probe. Dar, cea mai de seamă „cutezanță“ a lui, încununată de succes a fost participarea la „Ex - Terra“ unde a obținut premiul I al Radioteleviziunii române pentru macheta zburătoare a rachetei „Cosmos", care a fost apoi una din exemplarele de mare atracție ale expoziției tehnice organizate în preajma Conferinței județene a Organizației pionierilor. — Ce te preocupă Ovidiu — l-am întrebat, acum cînd ai trecut în clasa a III-a ? — învăț, cînt la vioară, mă pregătesc pentru alte concursuri și, în felul acesta, aștept cu emoție .. . să devin pionier. EUGEN HRUȘCA MICROPORTRETE DE „CUTEZĂTORI" .\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V\\\\\W.\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\W\\V) i ^ \ í Pe șantierul viitoarei Uzine de piese de schimb din municipiul Botoșani Fotografia: I. NEGREA Pasiunea de constructor In primăvară, cînd am vizitat șantierul Fabricii de sticlărie menaj și iluminat din Dorohoi, am scris în reportajul inserat în ziar mai mult despre ceea ce îmi arătase pe planșă, șeful de lot, inginerul Axinte. Recent însă am aflat că deja constructorii acestui obiectiv au terminat ce aveau de făcut anul acesta apropiind, cum ar veni, revelionul cu trei luni ! Intre timp, în șesul din marginea Dorohoiului au fost terminate lucrările de început, săpăturile, o pădure de „piloți“ bătuți 12 metri în pămînt șanțurile; garantează soliditatea construcției chiar într-un pămînt cum este acesta, care cînd plouă parcă-i un burete, parcă-i o mlaștină. Zidurile viitoarelor hale domină șantierul de la înălțimea celor 15 sau 20 de metri pe care-i au acum, iar visurile din proiect capătă, la propriu, aripi către cer. Zidurile, culoarea cimentului... dar tehnica prefabricatelor din beton armat nu mai e o noutate nici la Dorohoi. De fapt, cînd am ajuns aici mi-au părut a avea culoarea vîntoaselor care au și început să bîntuie șesul. REPORTA, deși de iarnă ne mai despart, în calendar, un teanc de file (e drept destul de subțire). Totuși cădeau primii fulgi înghețați și vine fii. „Va fi o iarnă-n șeful ăsta!" clătina din cap, a cunoscător, șeful de tot care de 18 ani l-a învățat să aștepte iarna pe un șantier sau pe altul fie într-o pustietate de zăpezi, fie în mijlocul orașelor. Pe șantier se zorea terminalul centralei termice „din organizare“ (care va servi constructorii pînă la terminarea obiectivului) și care va da căldură și apă caldă nu numai pentru cele 80 de barăci și „grupul social" ; e nevoie de căldură, iarna, și la stația de betoane, pentru încălzirea agregatelor. Zilnic, autobasculantele cară de la Dolhasca sau de la Doaga, de lîngă Tecuci, nisip și pietriș — agregate necesare pentru șantier. Conform planificării, pentru pregătirile ce au în vedere perioada de iarnă, pînă la 15 noiembrie trebuie asigurate produsele de carieră și balastieră, grinzile, chesoanele, stîlpii pentru hala de coacere. Macarale pe șenile, greoaie ca niște elefanți, într-o arenă prea strimtă se opintesc să ridice piese de cîte 8000 de kg una,nu-i vorbă, ar putea ridica și de două ori mai mult). Vor rămîne aici toată iarna, căci se vestește treabă multă pentru ele; vor trebui să poarte bucată cu bucată nivelul întîi și al doilea de la hala de recoacere. Către ianuarie, se vor închide și lateralele la hala de recoacere pentru ca în inima iernii să se poată lucra în spațiu închis, la pardoseli, să se realizeze în interior sistematizările pe verticală, montajul structurii. Pentru că una e să lucrezi iarna în interior și alta în viscoală și omăt, afară , de fapt șantieriștii m-au asigurat, ca niște obișnuiți cu meseria, că gerul nu-i stînjenește. O singură teroare „meteorologică“ au oamenii acestui șantier: ploaia. „Dacă plouă trei zile nu se poate ieși din baracă nici cu cizme, intri în pămînt pînă la genunchi și cînd începi să tragi, te descalță“. După ce se termină ploaia, se fac 3-4 zile șănțulețe de scurgere a apei, tot șantierul e în drenaj. Iarna pe șantier vor rămîne mai puțini muncitori (în jur de 100) în special meseriașii de bază. Se va lucra în schimb prelungit, zilnic cîte 10 ore. Astă vară cînd se băteau piloții și se săpau pentru fundații se lucra încontinuu zi și noapte în trei schimburi. S-a muncit „cu sete“ (expresie aspră — expresie de șantier), dar au și cîștigat oamenii. ..La noi se cîștigă între 1000 și 6000 pe luna. 6000 de la intr-o lună au realizat în vară mulți macaragii." — mi s-a spus. Pentru oamenii care vor rămîne se pregătesc de pe acum hainele vătuite, de iarnă, se trage căldură și apă \ MARIA DANILA ț (Continuare în pagina a II-a) I j