Clopotul, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 3406-3482)
1972-05-16 / nr. 3443
CLOPOTUL • PAGINA 2 Agenda de lucru pe 1972 a Centrului județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă, este deosebit de încărcată. După ce în primul trimestru a.c. s-au desfășurat dialogurile pe aceeași scenă și concursul brigăzilor artistice de agitație, după ce în cursul acestui trimestru se vor desfășura concursul de dansuri populare „Mîndre-s horele la noi“, întrecerea fanfarelor „Trompe-tele veseliei“ și concursul coral „Românie, țara mea de glorii“, urmează, în a doua parte a anului, concursurile de muzică populară și ușoară, cele de recitări, de grupuri și duete vocale, concursul brigăzilor de agitație ale caselor de cultură. Din această lungă (dar incompletă) enumerare am omis, pentru a insista în mod deosebit, acțiunea care se va desfășura sub strămoșesc". genericul „Tezaur Despre ce este vorba ? Despre o amplă acțiune de descoperire, păstrare, valorificare științifică și educativă a tezaurului artei populare, a obiectelor vechi, reprezentative, pentru cultura materială și spirituală a oamenilor trăitori pe aceste locuri. Dacă pînă acum astfel de inițiative au aparținut, în județul nostru, doar unor particulari sau unor colective școlare restrînse, se impune o muncă științifică pentru cunoașterea acestui tezaur, selectarea atentă a obiectivelor, alcătuirea unei evidențe, a fișelor de obiect (descrierea, locul de proveniență, caracteristica...). Acțiunea e de mare amploare, cu largi rezonanțe educative (ne gîndim aici la educația patriotică și estetică). „Tezaur strămoșesc" are toate șansele ca prin conservarea mărturiilor de viață și muncă ale oamenilor să devină o importantă cale de sădire în conștiințe a dragostei față de patrie, față de geniul creator al poporului nostru. Inițiată de Centrul județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă și concepută în mai multe faze, la reușita acestei acțiuni vor trebui să-și aducă contribuția Comitetul județean de cultură și educație socialistă, Muzeul județean, Inspectoratul școlar, Comitetul județean U.T.C., Consiliul județean al Organizației pionierilor, U.J.C.A.P., primarii comunelor, directorii de școli, elevii și pionierii, o mare parte din locuitorii județului nostru. Practic, acțiunea va începe odată cu difuzarea regulamentului și instrucțiunilor, care se va face chiar în cursul acestei luni, urmînd ca după faza pe comune și zone să se organizeze la Botoșani o mare expoziție a artei populare și o paradă a costumului popular. Planificarea riguros științifică, pe date și localități a întregii acțiuni, poate fi un bun punct de plecare, urmînd ca apoi colaborarea strînsă a tuturor forurilor amintite, ca și seriozitatea cu care se va lucra la toate nivelele, să asigure reușita finală. Bineînțeles că vor fi și greutăți legate de convingerea oamenilor, transportul și paza obiectelor, aria foarte largă a localităților cuprinse, dar acțiunea, dacă va fi dusă cu bine pînă la sfîrșit, va putea pune la dispoziția istoriei valori care altfel ar dispare. Pe lingă acestea, nu putem neglija valoarea educativă a acțiunii în sine și nici posibilitatea ca în unele comune să ia ființă, cu acest prilej, puncte muzeale permanente, iar în municipiul Botoșani chiar un muzeu etnografic cu punct de plecare în expoziția județeană ce va fi deschisă în cinstea sărbătoririi a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române. D. LAVRIC Viața artistică O acțiune de amploare inițiată de Centrul județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă: II Tezaur strămoșesc" „Șapte cîntece din ulița noastră" Incluzînd în programul concertului de vineri seara lucrarea lui Paul Constantinescu — „Șapte cîntece din ulița noastră", filarmonica botoșăneană și-a îndeplinit o datorie de onoare nu numai față de unul dintre cei mai mari compozitori români, ci și față de arta autentică, în general, profund ancorată în viața trecută și prezentă a poporului nostru. Prezentate acum, cînd artelor românești li s-a fixat un loc precis și un rol însemnat în procesul educativ al maselor largi, cele „Șapte cîntece din ulița noastră" constituie ele însele un instrument activ pentru înfăptuirea acestui imperativ, dar totodată și un model al genului, un argument în plus ce demonstrează perenitatea lucrărilor inspirate din marele evenimente ale istoriei, din viața celor ce au luptat pentru traiul nostru de azi. Compozitor militant — un exemplu pentru tinerele generații de creatori — Paul Constantinescu a apelat pentru realizarea acestei lucrări la versurile unui poet al cărui crez artistic este cu nimic mai prejos decît al său, și anume Cicerone Theodorescu. Textul evocă crîmpeie din viața și lupta muncitorilor ceferiști în februarie 1933. Primul dintre cele șapte texte — închinare — pare a fi un prolog al ciclului, poetul cîntînd sentimentele de dragoste ale locuitorilor Griviței, legătura sufletească a acestora cu cartierul lor. Consecințele vieții grele, ale mizeriei sunt înfierate în al doilea text . După mort. Urmare firească a acestor condiții, textul liedului Grevă introduce ascultătorul în miezul istoricei lupte a muncitorilor ceferiști. Singuroasa reprimare a greviștilor este redată apoi, în liedul al IV-lea al ciclului, poetul schițînd caricatural portretul comandantului trupei ce a avut această monstruoasă misiune Colonelul. (Stă înfipt, colțat la poartă / ... / Crăcănatul parcă-și trece, în revistă trupa lui). In versuri scurte, dinamice, cel de al V-lea lied — Pitpalacul — evocă pe de o parte lupta muncitorilor, iar pe de altă parte, portretizează un agent de siguranță introdus printre muncitori, amenințările mulțimii ce i se adresează acestuia. După ce, în penultimul lied — Cu dubele, de pîine — textul se referă la solidaritatea maselor largi cu muncitorii greviști, ultimul cîntec — Hrisov de mai — este un autentic epilog, prilej de rememorare peste ani istoricei greve cu ocazia lui 1 a Mai. Pentru fiecare dintre cele șapte texte, Paul Constantinescu a găsit o muzică adecvată, aducîndu-le un plus de sugestie, amplificîndu-le forța evocatoare, emoțională. Liniile melodice devin frînte, accentuînd dramatismul, sau coerente, de un lirism copleșitor. Publicul prezent în sală avut norocul ascultării acesatei capodopere în persoana baritonului Nicolae Gafton, cel care, primind indicațiile compozitorului a interpretat lucrarea în primă audiție, realizînd și prima înregistrare pentru radio. E de prisos, așadar, să mai spunem că am asistat la o împlinire interpretativă. Aproximativ la aceeași cotă valorică s-au ridicat și lalte două lucrări incluse celeîn programul serii — Uvertura la opera „Vecerniile siciliene“ de G. Verdi și Simfonia nr. 35 de W.A. Mozart. Este meritul instrumentiștilor noștri și îndeosebi, al dirijorului săptămînii, talentatul șef de orchestră craiovean — Victor Golescu. S. AILENEI CRONICĂ MUZICALĂ Expoziția anuala de arta plastica O variantă a expoziției anuale a cenaclului U.A.P. „Nicu Enea“ din Bacău s-a deschis la începutul acestei luni la Botoșani. O socotim variantă pentru că din cele peste 100 de lucrări cîte au fost expuse inițial la Bacău, la Botoșani au ajuns mai puțin de jumătate. Și-i mai zicem variantă (ca să folosim un eufemism) pentru că tot ce s-a expus mai frumos la Bacău nu a ajuns și la Botoșani. Lipsesc din expoziție Constantin Doroftei, Gheorghe Velea, Salomeea Velea, Anton Ciobanu. Cu toate acestea trebuie să spunem că expoziția prezintă interes pentru publicul vizitator și că are o anume calitate pe care nu o contestăm. Spunem numai că precedentele expoziții anuale au avut, pe scara frumosului, cote superioare. Teodor Valenciuc ni se pare concentrat în efortul de a construi prin tușe largi, colorate, compoziții figurative coerentei Brigada artistică. Cuplu, Toamnă . Gheorghe Mocanu cu o singură și neconvingătoare lucrare Peisaj din Budapesta ne ferește de formularea unor judecăți de valoare . Alexandru Pleșca expune două peisaje în tuș, numite poetic, Un portret și Un buchet de flori, lucrate cu sensibilitate ; Mihai Zarzu și Letiția Oprișan expun, în ordine, Natură statică și Portret de fată. Ilie Boca este prezent în expoziția de la Botoșani cu Întâmpinarea (o lucrare ceva mai veche în care pictorul nu-și poate ascunde admirația față de Picasso) și Veghe, o lucrare recentă, riguros compusă și susținută cromatic , cochetînd cu coșmarul, Gheorghe Popescu expune trei lucrări (Stăpînul, Lupta cu formele și Peisaj cu pomul lăudat) de un umor straniu, într-o manieră suprarealistă neasimilată suficient. Marcel Grădinaru, necunoscut nouă pînă la această expoziție, semnează un peisaj urban și o natură statică . Săndel Iancu participă cu lucrarea Oraș, frumoasă, care mi se pare a indica un posibil drum al pictorului preconstructivist; natura statică Burdujoc nu-i expusă de Ion reprezintă și deci nu putem vorbi mai mult despre lucrare ; peisajul galben cu cai albi, aparținînd Silviei Botez, se comunică cu ușurință fixîndu-se în memoria vizitatorului ; Didina Solomon Ciobanu nu ne convinge cu lucrarea sa Portret roșu ; Valentina Popescu Șulț manifestă inventivitate în găsirea și folosirea unor tehnici noi. Dintre lucrările expuse am reținut Construcții în oraș, Anotimpuri și Dans. A. M. AGRIPA CARNET PLASTIC NXXXXXXXXXXXXXXVNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXVXXXXXXXXXXXVSXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX P Policalificare Văculeșteanul Constantin Exinte este policalificat : știe lulghetie, tîmplărie, tc„ etc. Dar nici pentru zidărie una între meserii n-are autorizație egală și de aceea a ajuns la această mică Insă nefastă publicitate. Nu e singura situație acomodă pentru dinsul.. Vină comună Un mecanic din Dorohoi, Eugen Stoleru s-a înscris la Ș Școala de șoferi amatori penru obținerea carnetului de conducere auto. Pentru antrenamente, în timpul liber, amatorul folosea autocisterna Fabricii de brînzeturi din localitate, cu îngăduința binevoitorului profesionist Ilie Hudin. Dar Stoleru a fost găsit de miliție circulînd pe drumuri publice fără permis [UNK] Și amatorul, și profesionistul vor consuma, din această cauză, efectele unei vinovății comune. Răspuns la comportament „In legătură cu cele sesizate de un grup de cetățeni din satul Cătămărăști-Deal — ne răspunde IEJ-COOP Botoșani —, sesizare care privește faptul că gestionara de la magazinul sătesc nu respectă programul de lucru și urît cu consumatorii, vorbește situația se confirmă. Conducerea cooperativei de consum din comuna M. Eminescu a luat măsuri de înlocuire a gestionarei." După purtare, așa răspuns ! Recidiviștii 11 acesta n-are nimic comun cu fotbalul ci exprimă numărul furturilor săvîrșite în dauna particularilor de către doi dorohoieni, Elena Ciuraru și Vasile Butnaru. Recidiviști, cei doi au făcut pe mulți cetățeni să sufere grave prejudicii materiale. Să zicem că sancțiunea care urmează va aduce corectivul necesar existențelor lor viitoare- Cavaler de tinichea După promisiunile pe care le făcea Lei C. (16 ani, deci încă minoră), Ioan V. Isac din Mihăileni părea un om de aur, cum ne sugerează titlul unui știut roman. Dar, ca într-un Ulm și el știut, după ce a și abandonat-o, L.C- a văzut că promisiunile lui Isac sunt de tinichea. Legea a ținut seama de această alchimie inversă și a pus în dreptul biografiei cavalerului o pedeapsă consistentă- rubrică realizată de DUMITRU IGNAT ARCA LUI NOE Zîmbiți vă rog ... Fotografia : T. RAICU ^ \\\\\\Vvã\\\VV\\\^^^ V V ÎN EDITURA POLITICĂ a apărut: NICOLAE CEAUȘESCU ROMÂNIA pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate............................ La concursul revistelor școlare LYCEUM premiul special „Tînărul leninist" — publicație de cultură social - politică pentru tineret — anunță în ultimul său număr din aprilie că, în cadrul concursului revistelor școlare organizat de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist și Ministerul Educației și învățământului în cinstea aniversării semicentenarului creării U.T.C., revista „Lyceum", editată de elevii Liceului „A. T. Laurian“ din Botoșani a primit premiul special din partea publicației „Tînărul leninist“. Numerele prezentate în concurs sunt apreciate ca deosebite prin conținutul de idei, nivelul ideologic și ținuta publicistică. Revista liceului botoșănean a primit acest important premiu într-o amplă competiție ce a reunit peste 400 de publicații ale elevilor din școli profesionale și generale, licee de specialitate și de cultură generală. Amintim cu această ocazie o parte din elevii care au depus multă pasiune în editarea revistei : Teodora Dănilă și Jana Segall — ambele din anul IV B, Ortansa Luca — anul IV B, Cristian Marchiewicz și Silviu Ibiște anul III D etc. Adresîndu-le felicitările noastre le dorim ca revista „Lyceum“ să devină o adevărată tribună a afirmării multilaterale a tuturor talentelor din liceu. SIMPOZION : „Cercetările arheologice efectuate în județul Botoșani în lumina concluziilor Conferinței Naționale de arheologie din noiembrie 1971" O perioadă îndelungată, Institutul de istorie și arheologie „A. D. Xenopol“ din Iași a efectuat ample investigații arheologice pe teritoriul județului nostru. Rodul acestor investigații, numeroasele piese descoperite și concluziile elaborate pe baza lor, au obținut girul Conferinței științific în cadrul naționale de arheologie, care a avut loc în noiembrie, anul trecut. Pe bună dreptate, Casa corpului didactic din Botoșani a considerat necesar să aducă rezultatele cercetărilor la cunoștința publicului interesat, invitîndu-i pe autori la un simpozion științific, organizat în colaborare cu Muzeul județean și Filiala societății de istorie. Așa cum era de așteptat, comunicările susținute s-au dovedit foarte interesante și bogat documentate. S-au prezentat următoarele lucrări: „Populația din Moldova în secolele II - IV e.n.“ (autor Ioan Ioniță), „Moldova în secolele VI - IX e.n.“ (autor Dan Teodor) și „Elemente răsăritene în cultura materială a populației locale din Moldova in a doua jumătate a mileniului I e.n.“ (autor Victor Spinei). In continuarea simpozionului a avut loc o „masă rotundă“, la care oaspeții ieșeni s-au întîlnit cu tovarășii Mihai Matei, vicepreședinte al consiliului popular județean, Ioan Costaș, președintele Comitetului județean de cultură și educație socialistă, Adrian Lungu, directorullasei corpului didactic, Ștefan Dragomir, președintele Filialei societății de istorie și Paul Sadurschi, directorul Muzeului județean. Cu acest prilej s-au fixat direcțiile cercetărilor arheologice care vor fi efectuate pe teritoriul județului nostru în colaborare cu același prestigios institut de istorie și arheologie „A. D. Xenopol“. /XA II INTIMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A SCRIITORILOR Opinii ale cititorilor Dacă scriu pentru ei, să-și păstreze literatura în buzunarele lor Citesc multă literatură română, începînd cu clasicii și terminînd cu cei mai tineri scriitori contemporani. Biblioteca uzinei și librăria din oraș ne pun la dispoziție suficientă literatură. Mărturisesc că mă aplec mai cu seamă asupra scrierilor în proză. In romanele scriitorilor contemporani întîlnesc oameni și fapte de viață care nu-mi sînt străine, le cunosc, aparțin, pot zice, modului nostru de viață, al celor ce trăim o epocă de prefaceri fundamentale. Mă derutează însă felul în care este scrisă poezia. Poezia de azi nu se înțelege ușor. Nu mă gîndesc, bineînțeles, la întreaga poezie contemporană. Sînt cărți de poezie greu de citit, fără ecou în sufletele noastre. Poezia trebuie în așa fel scrisă, încît să fie înțeleasă de toți și să vibreze puternic în toți. Altfel pentru ce ar mai exista ? Am auzit că sunt poeți care declară orgolioși că cititorii nu sînt la înălțimea poeziei scrisă de ei și de aceea dînșii scriu doar pentru ei înșiși. Ei bine, dacă vor să scrie pentru ei înșiși, să-și păstreze poezia în buzunarele lor, nu s-o difuzeze prin librării și biblioteci. VERONICA MOCANU ingineră la Uzinele textile „Moldova“ Pentru o literatură accesibilă Scriitorii și editorii de carte nu trebuie să neglijeze un anumit aspect legat de publicul cititor I în țara noastră marea majoritate a populației a început să citească intens, să aibă o preocupare constantă pentru carte în ultimii 15- 20 de ani. E ușor de înțeles de ce anumite formule artistice au îndeajuns de cristalizare, anumite transplantări forțate din alte literaturi nu pot întruni aprecierile cititorilor.Aceasta nu înseamnă că trebuie să negăm necesitatea căutărilor și a înnoirilor, dar în același timp să ținem seama că publicul mai dorește să citească și povești, și romane istorice, de dragoste...). Deci, pledez pentru o literatură accesibilă, scrisă într-un limbaj accesibil, literatură care să fie o adevărată platformă pentru formarea gustului estetic, o literatură ca cea care s-a tipărit în ultimele luni, — după Tezele din iulie 1971 — accesibilă și cu un puternic caracter educativ. Conferința scriitorilor va trebui să ia în discuție și problema traducerilor, domeniu în care s-au obținut realizări deosebite (mă gîndesc la interesul manifestat față de poeții francezi moderni sau cei persani) dar s-a manifestat și o anumită grabă de a traduce ceea ce e la modă într-o anumită literatură străină, modă care de multe ori s-a dovedit a fi efemeră. LUIZA TOLER anticar SPECTACOLE CINEMA MARȚI 16 MAI Botoșani — Luceafărul, orele 9,30 ; 11,30 ; 14 ; 16,10 ; 18,20 ; 20,30 : Pentru că se iubesc. Dorohoi — Cultural, orele 15 , 17, 19 : Vinovatul este în casă. Tineretului, orele 15,30 ; 17,30 ; 19,30 : Cîntărețul buclucaș. Bucecea — Bucecea, orele 17, 19 :Alo ați greșit Darabani — Făclia, orele 18 : Innorare trecătoare,numărul: Săveni — Patria, orele 17 . 19 : Moartea filatelistului. Ștefănești — Prutul, orele 18 : Tăcerea bărbaților. Trușești — Victoria, orele 18 : Paginii din Kumerov. Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. TEATRE Teatrul de stat „Mihai Eminescu“ prezintă sîmbătă 20 mai orele 14 la clubul Uzinelor textile „Moldova“ și duminică 21 mai orele 11 la sediu, recitalul de poezie „Aripile tinereții“; tot la sediu, duminică 21 mai, orele 18, spectacol cu piesa „Avarul“. Teatrul de păpuși „Vasilache“ întreprinde în aceasta săptămână un turneu în unele localități din județul Suceava cu spectacolul „Capra cu trei iezi“ iar la sediu prezintă duminică 21 mai, ora 11, „Necazurile lui Șurubel“. CONCERT Filarmonica de stat Botoșani — întreprinde in această săptămînă un turneu în județele Botoșani și Suceava cu un program alcătuit din selecțiuni din operete, își dau concursul soliștii vocali Lucia Roic, Nae Roman, artist emerit, Ion Stoian — de la Teatrul de operetă București. In Botoșani acest program este prezentat vineri 19 mai orele 17 și 20 in sala Teatrului de stat „M. Eminescu“. • Cunoscută și apreciată în lume, politica externă a țării noastre a constituit tema expunerii tovarășului Alexandrescu de la Ioan Agerpres, pe care a ținut-o, duminică, la Darabani și Pomîrla. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXYXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXYXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXxXXXXXXXXXXXXXXXW , tt V Cronica TV. Averea noastră spirituală Intr-o emisiune a „Reflectorului“, din săptămîna trecută, am văzut doi ingineri tineri de la un institut de cercetări dezamăgiți nu de eșecul științific al muncii lor, ci de încetineala cu care soluția propusă de ei se transpunea în practică. Și era vorba de o soluție extrem de utilă, apreciată în străinătate ca deosebit de originală și eficientă. Aceasta este marea problemă a invențiilor i tărăgănarea aplicării lor în producție, din cauza inerției administrative, a birocrației, a fricii în fața noului. Avem astăzi extraordinar de mulți oameni care gîndesc, care fac eforturi de îmbunătățire a utilajului, a proceselor tehnologice. Mișcarea de inovații și raționalizări din întreprinderi e o realitate în plină creștere. In institutele de cercetări, de asemenea, se luptă pentru a ține pasul în competiția internațională a științei și tehnicii. Averea noastră spirituală e din ce în ce mai mare, dar, ici și colo, ea este risipită cu ajutorul dosarelor și comisiilor de tot felul, în loc să fie transformată în producție materială. Este bine că televiziunea a insistat asupra acestui fenomen de risipire a averii noastre spirituale, a gîndirii creatoare tehnico - științifice. Da, în loc să ne ploconim în fața soluțiilor tehnice cumpărate cu bani grei din străinătate, este mai la îndemînă și economicos să folosim soluțiile noastre, mai ales cînd e dovedit că ele sînt mai bune decît cele similare din alte țări. ★ S-a terminat serialul „Invadatorii“. Ultimul episod s-a încheiat cu cuvîntul pace. N-am fi putut suporta să se încheie altfel. Perspectiva continuării războiului dintre planete ar fi falsă și foarte neliniștitoare pentru milioanele de telespectatori din întreaga lume. E timpul să ne lepădăm de psihoza sinistră a războiului pe planeta noastră. In acest sens, susțin gluma care spune că cel mai frumos episod din „Invadatorii“ a fost realizat de Puiu Călinescu, Ovid Teodorescu, Coca Andronescu și Bănică, într-o excelentă emisiune de divertisment. TELESPECTATOR '/ Z (IxXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVvXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXÄWXXXXXXXXXXVOxXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX'JÄvXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX^ televiziune MARȚI 16 MAI 9.00 Deschiderea de dimineață.emisiunii Telex. 9.05 Teleșcoala. 10.00 Curs de limba rusă. Lecția a 15-a. Un nou episod de film care vă ajută să răspundeți la întrebările de tipul „Cum cheamă“. Prezintă conite dr. Victor Vascenco. 10.30 Căminul (reluare). In jurul orei 11.30, transmisiune directă de la Turnu Severin. 16.30—17.00 Curs de limba franceză. 17.30 Deschiderea emisiunii de după - amiază. 17.35 Interpreți și rolurile lor. 18.15 De la Alfa la Omega 18.45 întrebări și răspunsuri. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.10 Teatru TV prezintă : Piticul din grădina de vară. Scenariu original scris special pentru televiziune de Dumitru Radu Popescu. 22.10 Vedete ale muzicii ușoare. Sacha Distella Studio Uno. 22.30 24 de ore. V Ä 4-