Clopotul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 28, nr. 3561-3638)

1972-10-07 / nr. 3566

V ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3566 , sîmbătă 7 octombrie 1972 | 4 pagini 30 bani ÎN ÎNTÎMPINAREA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII „NICI UN CENTIMETRU DE ȚESĂTURĂ IROSITĂ, TOTUL VALORIFICAT" Importante economii de materii prime La Fabrica Botoșani, unde de confecții întrecerea socialistă a pus în evidență hotărîrea colectivului de muncitori de aici de a face totul pentru a întîmpina cu rezultate remarcabile cea de-a XXV-a aniversare a Republicii s-au obținut însemnate economii de materiale. Astfel, pe primele nouă luni ale acestui an, au fost realizate economii care însumează în total 1.198.000 lei. La confecții pantaloni au fost economisiți 7.836 m.p. de țesături din care s-au confecționat 5.306 perechi pantaloni in valoare de 521.986 lei iar la confecții lenjerie s-au economisit 17.043 m.p. țesături din care s-au produs 9.350 cămăși în valoare de 328.599 lei. De asemenea, s-au mai obținut însemnate economii att prin valorificarea cupoanelor, peste 200 mii lei, precum și la materiale auxiliare — 147.705 lei. ZILNIC PESTE PLAN, CITE 3 METRI IE ȚESÂTIRI DE LA FIECARE RĂZBOI ! Ce e în întrecerea Sfîrșitul lunii septembrie oferă harnicelor țesătoare de la Uzinele textile „Moldova“ Botoșani un fructuos bilanț. Planul aferent acestei luni a fost depășit cu 26 mii m.p. țesături. Iată citeva nume de țesătoare fruntașe, „vedete" ale întrecerii socialiste ce se desfășoară sub deviza „Zilnic peste plan câe 3 metri de țesături de la fiecare război“ . Gica nou țesătoarelor Olaru a depășit planul cu 2 975 m.l., Aurica Pușnaru cu 2 875 m.l., Veronica Anton cu 2 399 m.l., Silvia Feciuc cu 2287 m.l., Maria Rusu cu 2191 m.l., Jenița Nemțuc cu 1963 m.l., Maria Zauer cu 1920 m.l., Adela Burlacu cu 1756 m.l., Teodora Moisa cu 1742 m.l., Elena Făleanu cu 1295 m.l. și Veronica Ispas cu 1259 m.l. Raționalizarea evidentei Călăuzii de sarcinile rezultate din documentele de partid și de stat pe linia perfecționării sistemului informațional, comitetul executiv al Consiliului popular județean Botoșani și-a elaborat un plan propriu de desfășurare a raționalizării sistemului de evidentă în unele unități reprezentative, pentru o serie de activități ce se desfășoară în cadrul acestora. In acest sens, în planul propriu a fost prevăzută — printre altele — și activitatea de programare și urmărire a reparațiilor capitale și curente la imobilele proprietate de stat, activitate desfășurată fie întreprinderile de gospodărie comunală, și locativă. Analizîndu-se modul în care satisface actualul sistem informational, activitatea de programare și urmărire a reparațiilor la imobilele proprietate de stat, a rezultat că în prezent unele lucrări de birou se fac fără un scop precis, doar în virtutea tradiției (de exemplu , anexa 6 care se întocmește în 14 exemplare, o experiență bună a Consiliului popular județean, în perfecționarea sistemului informațional necesare fiind doar 4) , unele lucrări trec pe la forurile tutelare pentru avizare, cu toate că există deja o aprobare dată de acestea, lucru care — pe lângă faptul că ia din timpul conducătorilor care le semnează — duce la așteptarea documentelor, în medie, 6 zile pe la fiecare conducător ; alte lucrări se fac doar formal, cu date inexacte (comunicarea decadală a realizărilor care se stabilesc prin împărțirea cifrei de plan lunar la trei, ca după numai două zile de la comunicarea decadei a III-a din luna respectivă, să se stabilească real care sunt realizările, în mare). De asemenea, unele informații ajunse la diferite centre de decizie, nu ajută cu nimic desfășurarea activității ci, din contra , prin circuitul greoi prin care se obțin datele afectează mult sistemul, o bună parte din documente se întocmesc de complezență (pe principiul „mai bine să întreacă decât să nu ajungă“) cu diferite avize și rezoluții, deși în majoritatea cazurilor situația este cunoscută, iarmodul de rezolvare a problemei este stabilit (de exemplu: problemele privind rezolvarea cererilor de reparații primite din partea unor cetățeni). Majoritatea formularelor, unele pe formate de hîrtie de citeva ori mai mari ca o coală normală conțin coloane și rînduri care nu s-au completat NICOLAE ONOFREI, economist, șeful serviciului organizaresalarizare din cadrul comitetului executiv al Consiliului popular județean Botoșani (Continuare in pagina a Il-a) CU ADRESĂ... CU ADRESĂ... FARI SCAPARE La C.A.P. Șendriceni s-au semnalat citeva cazuri de sustragere din tarlalele cu sfeclă sau din alte produse agricole aflate pe cîmp. Ce altceva demonstrează aceasta dacă nu mentalitatea înapoiată a acelora care se pretează la asemenea acte ? Ce-am făcut, nea Toadere ? Am sfeclit-o ! Desen de VASILE CRAITA MtNDRA O producție suplimentară în valoare de 1,5 milioane lei După cum ne informează Dorin Afilipoaie, directorul Stației de utilaj transport din cadrul întreprinderii județene de construcții - montaj Botoșani, in urma măsurilor luate pentru folosirea la întreaga capacitate a mijloacelor auto din dotare pe șantierele de construcții, s-a transportat suplimentar cantitatea de 596.239 tone/km, ceea ce reprezintă valoric o producție de peste 1,5 milioane lei. rea Un aport deosebit la obțineacestor rezultate l-au adus șoferii Ilie Botoșineanu, Gheorghe Rotari, Dumitru I’aramanov, Leon Sfetic, Aurel Grnju și alții. »• Tot ce oferă cimpulîn silozuri! Toți lucrătorii din agricultură cunosc foarte bine că însilozatul furajelor este o lucrare prioritară, atît față de recoltatul porumbului pentru boabe, cit și al sfeclei de zahăr, așa cum a subliniat, la o recentă teleconferință, tovarășul Angelo Miculescu, ministrul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor. Cum sînt respectate aceste indicații ? Din datele centralizate la Direcția generală județeană pentru agricultură rezultă că în cooperativele agricole s-a însilozat pînă acum mai puțin de jumătate din cantitatea planificată, mai existînd de realizat încă 150.000 tone. Remarcăm schimbările de optică petrecute la cooperativa agricolă de producție din Socrujeni. Față de anii din urmă, cînd pînă la această dată prin depozitul de furaje batea vîntul, in prezent crescătorii de animale dispun de mari cantități de nutrețuri. De săptămîna trecută se lucrează intens la unsilozul porumb. Cu cele două combine și patru remorci, se realizează un ritm zilnic de aproape 100 tone de siloz. Președintele inginerul, care urmăresc înși de aproape această lucrare, le-au relatat că pînă acum au reușit să insilozeze peste 2 000 tone de nutrețuri și mai au încă suficiente resurse pentru a mai însiloza 1 600 tone. O deosebită pentru însilozarea preocupare furajelor există și la cooperativa agricolă de producție din Trușcști. T. TOMA (Continuare in pag. a III-a) In pagina a ll-a Adunări de dări de seamă și alegeri în organizațiile de partid Radio TV Arca lui Noe RECOLTAREA Obiectivul nr. 1 în agricultură CAMPANIA AGRICOLĂ C.A.P. Cristinești La semănatul griului Fotografia :I. NEGREA Cu toată vremea ploioasă, în ultimele 3 zile s-au făcut progrese importante în recoltarea culturilor Urzii. De pildă, suprafețele de porumb de pe care s-a strîns recolta au crescut cu 3 500 ha, cele de cartofi cu 200 ha iar de sfeclă cu 300 ha. Circa 60 la sută din recolta de porumb se află in glugi, iar la cartofi, aproape sfeclă și tate. Strugurii s-au jumărecoltat de pe 88 la sută din suprafața de vii. De relevat că laturile finalizatoare ale pantei cunosc încă camun ritm scăzut. De pildă, desfătatul s-a izbutit să se realizeze abia la 2 la (Continuare in paga llla) HOTĂRIRILE CONFERINȚEI NAȚIONALE PE AGENDA NOASTRĂ DE LUCRU Consiliul intercooperatist - centru activ, puternic legat de viața cooperativelor agricole de perfecționare a întregii organizări a vieții social - economice, crearea consiliilor intercooperatiste a marcat un moment important pe linia evidențierii și valorificării potențialului economic al agriculturii cooperatiste. Acest lucru îl confirmă pe deplin activitatea consiliului intercooperatist Ripiceni, unde lucrez. Format din 9 cooperative agricole, însumînd circa 16.800 ha teren, consiliul Ripiceni cuprinde unități cu posibilități naturale și economice apropiate, dar care au evoluat diferit in decursul anilor. Astfel, în timp ce cooperativa agricolă de producție Ripiceni realizează în mod constant în ultimii ani producții medii de peste 3000 kg/ha porumb și 34 tone sfeclă de zahăr, cooperativa agricolă din Avrămeni realizează mai puțin cu 1 000 kg/ha la grîu, cu 1 500 kg/ha la porumb și cu 12 mii kg la sfecla de zahăr. De asemenea, acestea prezintă și mai mari diferențieri în sectorul creșterii animalelor, atît in încărcătura animalelor la suta de ha teren agricol cit și în producțiile realizate. Dacă C.A.P. Ripiceni, cu o suprafață arabilă de 1 760 ha, crește și îngrașă anual 1 500 bovine și 11.000 tineret ovin de la care livrează peste 700 tone carne, cooperativa Avrămeni, cu o suprafață arabilă de 2 830 ha, crește cu rezultate nemulțumitoare numai 700 bovine și 1 500 ovine. Pornind de la această constatare, un obiectiv de bază Ing. DOREL MICU președintele consiliului intercooperatist Ripiceni (Continuare în pag. a II-a) înscrisă în preocupările generale ale partidului nostru, SITUAȚIA ARĂTURILOR PENTRU ÎNSĂMINȚAREA GRIULUI (în procente, pe consilii intercooperatiste) GEORGE IURESCU VÜICES Cel care vine pentru prima oară pe meleagurile acestei comune nu poate rezista tentației de a vizita mai întîi de toate casa in care a văzut pentru prima oară lumina zilei compozitor, violonist, marele pianist, George Enescu, al cărui nume comuna îl poartă ca un modest omagiu adus titanului muzicii românești, începînd din 12 ianuarie 1956. La rîndu-mi, furat de această tentație, mi-am îndreptat pașii spre capătul comunei, unde într-un adevărat decor sadovenian, sub un soare blind de toamnă, se profila parcă cu măreție casa celui care și-a slujit țara cu arcușul său fermecat. După minutele de reculegere petrecute aici, într-o tulburătoare liniște, din adîncurile căreia parcă răzbateau prin ani acordurile pianului în fața căruia Enescu și-a petrecut cea mai mare parte din timp, am revenit din nou în prezent, indemnîndu-mă la aceasta și pulsul vieții noi, al Întregii comune. Străbătînd comuna, înspre consiliul popular, am a căror piatră albă sînt artistic încrustate numele gospodarilor și anul zidirii, adevărate ștafete ale generațiilor. .. — Da, ne spunea primarul comunei, Mihai Axinte, pe lingă faptul că ne facem un titlu de mîndrie din aceea că Enescu s-a născut și a copilărit pe aceste domoale coline, ne mîndrim și cu ceea ce am realizat noi în acest sfert de veac. Și am realizat multe. Cu ce ne puteam mîndri înainte? Cu ce TEODOR CIOBICA Preludiu la o nouă Suită sătească DIN CRONICA UNUI SFERT DE VEAC văzut, adevărate albine Intr-un stup, oameni care adunau roadele toamnei bogate, am văzut pe dealurile din împrejurimi turme de oi și vaci, am văzut case noi, bine gospodărite cu ___________, frumoase fîntîini la porți în Continuare in pagina a IV-a) o Industria românească constructoare de material rulant pentru calea ferată a realizat recent o serie de vagoane specializate. Printre acestea se numără : vagonul platformă pe 4 osii pentru transportul containerelor și cel pe 2 osii destinat produselor pulverulente, avibele realizate la uzina din Drobeta - Tr. Severin, vagonul pe patru osii pentru minereu și cel dotat cu dispozitive de autodescărcare de 60 tone, construite la uzinele din Arad. Vagonul autodescărcător, de mare capacitate, are volumul cutiei de 72 mc, iar suprafața podelei de 36 mp. Aceasta ii permite să transporte o încărcătură de pînă la 60 tone. • In portul Constanța au intrat in exploatare primele macarale portal de fabricație românească. Noile agregate, purtind marca Uzinelor de construcții metalice și mașini agricole din Bocșa, au o putere de ridicare de 5 tone și sunt utilizate pentru mărfurilor manipularea generale atit pe nave, cit și în vagoane. chere și Planul de extramodernizare a portului Constanța prevede ca, pînă la sfirșitul anului, la danele noului bazin portuar să intre în funcțiune 16 asemenea macarale.