Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)

1974-04-24 / nr. 4132

PROIECTUL LEGII PRIVIND SISTEMATIZAREA TERITORIULUI ȘI LOCALITĂȚILOR URBANE ȘI RURALE,IN DEZBATERE foarte bine se precizează în art. 14 obligația consiliului popular județean de a sta­bili programe cu termen pentru mutarea treptată a gospodăriilor situate în a­­fara perimetrului sau în spațiile supuse dezafectării, precum și obligația cetă­țenilor în cauză de a reda agriculturii într-un ter­men de 1—2 ani terenul pe care s-au aflat vechile gos­podării. In ziua de 21 aprilie 1974 a fost publicat în presă proiectul de lege privind sistematizarea teritoriului și lo­calităților urbane și rurale. Avînd în vedere însemnăta­tea lui, începînd cu prezenta rubrică publicăm cuvîntul cititorilor noștri, opinii și propuneri privind îmbunătăți­rile ce pot fi aduse proiectului de lege. Este îmbucurător faptul că în proiectul de lege pri­vind sistematizarea torsului și localităților teri­ur­bane și rurale (art. 5) este prevăzută obligativitatea punerii la dispoziția cetă­țenilor de către consiliile populare a schițelor de sis­tematizare pentru a putea fi consultate și a se face propuneri pe care organele în drept sunt obligate să le ia în considerare. Mențio­năm că încă din anul 1971 a fost pusă la dispoziția lo­cuitorilor municipiului Bo­toșani noua schiță de sis­tematizare pentru consul­tarea ei de către cetățeni și discutarea propunerilor venite din partea acestora. Considerăm că restrîn­­gerea perimetrului con­­struibil și aprobarea aces­tuia prin lege va contri­bui la creșterea orașelor și municipiilor pe la dezvoltarea lor verticală, armo­nioasă, la creșterea densi­tății populației și folosirea rațională a terenului. La art. 8, se prevede că în lo­calitățile urbane regimul­u ie înălțime a clădirilor noi de locuit să fie de 4 — 5 niveluri și nu mai puțin de două niveluri și rea regimului de schimba­în funcție de teren, înălțime acolo unde este cazul. Conside­răm că era necesar să se precizeze, în funcție de întin­derea orașelor, de numărul populației și dezvoltarea e­­conomică, actuală și în perspectivă, pînă la ce re­gim de înălțime (mai mare sau mai mic) se poate mer­ge. Credem că art. 12 trebuie să fie în atenția cetățenilor din municipiul Botoșani, mai ales a celor ce au lo­cuințe situate în afara pe­rimetrului, deoarece în le­ge se precizează foarte clar ce se întîmplă cu gospo­dăriile situate în afara pe­rimetrului. In ceea ce privește sistema­tizarea localităților rurale, Toate celelalte cum sînt : atribuirea măsuri unor suprafețe de 150 — 200 m.p. pentru construit locu­ințe, amplasarea în cen­trele de comună a unor în­treprinderi industriale, unităților cooperației meș­a­teșugărești, a stațiunilor de mecanizare a agriculturii și introducerea instalațiilor de apă și canalizare vor duce în final la înfăptuirea po­liticii statului nostru de a­­propiere a satului de oraș, de înlăturare a diferențelor ce se mai mențin încă în­tre mediul rural și urban. Pentru o mai bună apli­care a legii, pentru a scuti pe cetățenii care încalcă le­gea ,în necunoștință de cau­ză, de neplăceri (demolări, amenzi etc.), considerăm că este necesar a se prevedea obligativitatea comisiilor de sistematizare de a pre­zenta în fața cetățenilor în fiecare cartier, sector sau circumscripție prevederile prezentei legi, precum și a modificărilor ce apar pe parcurs în schița de siste­matizare a localității res­pective. De asemenea, pentru ca aspectul localității să nu aibă de suferit, este nece­sar a se prevedea obligații tuturor celor ce contribuie la dotarea tehnico - edili­tară a localităților de a-și coordona activitatea și ter­menele de ducere la înde­plinire a lucrărilor res­pective. Natan DAVID șeful serviciului de sistema­tizare a municipiului Botoșani A In schimb de experiență • Casa agronomului Botoșani în colabora­re cu Biroul executiv al consiliului intercoope­­ratist Frumușica a or­ganizat un schimb de experiență la care au participat 120 îngriji­tori și șefi de ferme de la cooperativele agrico­le Bălușeni, Nicolae Bălcescu, Flămînzi, Co­­pălău și Frumușica. Participanților le-au vorbit inginerii Adrian Dumitrescu, de la Casa agronomului, Sofronie Fetic de la D.G.A.I.A. Botoșani și doc­torul I. Stern, fermei de vaci de șeful la Frumușica. Cei prezenți au vi­zionat diafilmele: „Or­ganizarea sectorului zootehnic în coopera­tivele agricole de pro­ducție“ și „îngrijirea rațională a tineretului taurin". Mulgătorii Petru Ce­­plinschi — Copălău, Gheorghe Frăsîna — Frumușica, Costache Vaiman — Flămînzi, Vasile Burlacu — Bă­lușeni și Gheorghe Isan, de la Nicolae Bălces­cu au împărtășit din experiența lor de mun­că. SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT FOTBAL Campionatul județean: etapa a 15-a Rezultate tehnice Metalul Botoșani — Gloria Frumușica 3 — 1 ; Constructo­rul II Trușești Botoșani — Sportivul 0 — 2 ; Progresul Ștefănești — U.J.C.C. Boto­șani 3 — 0 (neprezentare) ; Ceramica Dorohoi — Sănăta­tea Darabani 5 — 2 : Rapid Ungureni — Sănătatea Boto­șani 3 — 0 . Unirea Săveni — Siretul Bucecea 2 — 0: Băieții din echipa de handbal Voința Botoșani care s-au ca­lificat pentru turneul final CLASAMENTUL Unirea Săveni 15 12 1­2 53—16 25 Siretul Bucecea 15 9 2 4 34—12 20 Ceramica Dorohoi 15 9 2 4 45—35 20 Sănătatea Botoșani 15 8 3 4 35—25 19 Sportivul Trușești 15 8 2 5 38—24 18 Sănătatea Darabani 15 7 4 4 37—33 18 Metalul Botoșani 15 7 2 6 26—27 16 Rapid Ungureni 15 6 1 8 26—32 13 Progresul Ștefănești 15 5 3 7 21—36 13 U.J.C.C. Botoșani 15 3 0 12 20—38 6 Gloria Frumușica 15 2 2 11 19—46 6 Constructorul I­ Bt. 15 2 2 11 25—56 6 Etapa viitoare Unirea Săveni — Metalul Botoșani; Siretul Bucecea — Sănătatea Botoșani ; Frumușica — Progresul Gloria Ște­fănești ; Sportivul Trușești — Ceramica Dorohoi ; Sănăta­tea Darabani — Constructorul II Botoșani ; Rapid Ungureni — stă. În întîmpinarea zilei de I.M.A.I.A. Botoșani 23 tone produse din metal economisit (Urmare din pag. I) se concretizează și în acest an în obținerea unor succese de seamă în îndeplinirea angajamentului asumat privind economisirea metalului. De la începutul anului și pină acum, de pildă, în întreprindere s-au economisit 34 de tone metal (angajament anual 90 tone) din care s-au execu­tat 23 tone de utilaje și piese de schimb. Economiile înregistrate s-au realizat ca urmare a preocupării constante pentru gospodărirea judicioasă a metalului, reducerea adaosului de prelucrare, reproiecta­­rea unor produse cât și prin modernizarea tehnologiilor de fabricație. Direcția județeană de drumuri Modernizări Lucrătorii din cadrul Direcției județene de drumuri și poduri desfășoară o amplă acțiune de modernizare a drumurilor județului. Spre Ipotești și George Enescu, în­­cepînd chiar de azi, se poate circula în condiții foarte bune. Cele două drumuri turistice au fost corectate în stratul asfaltic superior, s-au curățat șanțurile și fîntînile de pe acest traseu, au fost revopsite indicatoarele și mar­cajele. Pînă la 1 Mai, pe drumul Botoșani — Cișmea, asfal­tul va fi extins cu încă 1 km, prevederile planului fiind de 200 m. Se va termina modernizarea tronsonului de pe strada Cuza Vodă, situat între Calea Națională și strada Karl Marx, iar intersecția Calea Națională — Cuza Vodă va fi amenajată corespunzător asigurării unei circulații rutiere optime. In plus, au fost plantați pe marginile șo­selelor din județ 11 436 pomi, față de 5 500 planificați pentru anul 1974. Azi, la ora 16,30, pe stadionul din Botoșani. Clubul sportiv va susți­ne un meci amical cu Metalul Rădăuți. looooo esseso­ieioooQooos HANDBAL Voința Boto­­șani­ in turneul final In campionatul de ca­lificare pentru divizia B, echipa de băieți, Vo­ința Botoșani, a dispu­tat două întilniri cu Metalul Roman (județul Neamț). In tur, scorul a fost de 23 — 17 pentru botoșăneni, iar in retur, 10 — 6 pentru romaș­­cani. In acest fel, Vo­ința s-a calificat pentru turneul final, care va a­­vea loc în zilele de 10- 12 mai 1974, la Con­stanța. Campionatul republican de lupte greco­­romane pentru tineret MIHAI DRESCANU -medalie de bronz La Galați au luat campionatele republicane sfîrșit de lupte greco - romane la tine­ret. Un succes deosebit a fost obținut de luptătorul botoșă­­nean Mihai Drescanu, fost campion național de juniori care într-o companie valoroa­să a obținut locul III și me­dalia de bronz. (Locul I a re­venit maestrului sportului Popa Adrian, titular în echipa națională iar locul II lui Pe­tre Gheorghe de la „Steaua“ București). Dresca nu putea ocupa chiar locul II dar din cauza unui „tuș neobservat“ de arbitrul întîlnirii, a pierdut discutabil întîlnirea la puncte cu jucă­torul stelist. Ceilalți luptă­tori, Leferman (eliminat tu­rul II), Plotic Victor locul VIII — IX, Simuț Amortoaie, locul IX și Dumitriu Paul, lo­cul VII, E. Ciocan, L. Nach­man (au părăsit saltelele de concurs în turul III), au avut evoluții meritorii, dar din cau­za numărului mare de parti­cipanți (la categoriile lor au luptat pentru a ocupa un loc cu­ mai bun peste 30 de spor­tivi) și a valorii lor cât și a durității competiției (5­ tururi pe zi) această prezență la fi­nale a constituit un nou pri­lej de îmbogățire a cunoștin­țelor. Ne vom reîntîlni din nou cu ei la sfîrșitul săptămînii, cînd va avea loc la Botoșani triunghiularul „Steaua“ Bucu­rești — Metalul București — C. S. Botoșani. „Steaua“ va deplasa un lot puternic din care vor face parte campio­nul mondial de juniori C. A­­lexandru, maestrul sportului N. Neguț, vicecampionul mon­dial de juniori Arcadie Pan­­telimon iar Metalul va avea cei mai buni oameni în ma­estrul sportului E. Hupcă, C. Penciu, fost campion național de seniori, vicecampionii na­ționali Gh. Gheorghe, N. Ba­dea și proaspătul campion na­țional de juniori I. Dim­itriu, D. Aiacoboaie, campion națio­nal de juniori, N. Drescanu, proaspătul medaliat M. Dres­canu vor fi în fruntea forma­ției botoșănene. Boris PEREVOZ­NIC Ia întrecerea pentru obținerea de fire cu­ mai multe și de ci­ mai bună calitate bobinatoarea Rodica Ștefancu de la întreprinderea textilă „Moldova" din municipiu obține rezultate prestigioase (Urmare din pag. 1) Soluțiile și propunerile fă­cute pentru utilizarea mai e­­ficientă a spațiilor existente la întreprinderea textilă tre­buie să prindă neîntîrziat viață, prin definitivarea do­cumentațiilor necesare, pro­curarea și instalarea utilaje­lor și punerea lor neîntîrzia­­tă în funcțiune. Dar acțiunea de depistare a spațiilor in­complet folosite la această întreprindere trebuie consi­derată abia începută întru­­cît există încă suprafețe im­portante folosite pentru ac­tivități auxiliare, alăturate halelor actuale de produc­ție, dotate cu toate utilitățile necesare și care, prin muta­rea lor în pavilioanele admi­nistrative (în care se află su­ficient spațiu), pot lăsa în loc suprafețe apte de a fi trans­­formate pentru producția de fire și țesături, fără nici o investiție suplimentară în construcții noi. Datoria co­muniștilor, a specialiștilor din uzină, a colectivului de mun­că al acestei unități este de a căuta în continuare soluții pentru creșterea producțiilor pe aceleași suprafețe, pînă la integrarea completă a fa­bricației, prin corelarea pro­ducției celor trei sectoare de bază ale sale : filatura, țesă­­toria, finisajul, pentru a nu mai fi nevoie de cooperări cu unități din alte județe. La întreprinderea de con­fecții din Botoșani s-au atins și depășit parametrii toți pentru dezvoltarea protec­ca­pacității pusă în funcțiune la începutul anului 1973. Ar fi existat deci motive de auto­liniștire. Dar compartimentul de organizare, împreună cu comisia de organizare a pro­ducției și cu sprijinul ducerii unității au găsit con­noi posibilități de creștere a pro­ducției în spațiile construi­te. Prin raționalizarea flu­xului de producție, reampla­­sarea­­ unor secții și creșterea densității mașinilor pe uni­tatea de suprafață, s-a creat un spațiu de producție dis­ponibil de 650 m.p., în care se pot introduce un număr suplimentar de 200 mașini, care, în două schimburi, vor asigura 400 noi locuri de muncă și o creștere anuală de producție de 20 de mili­oane lei, concretizată în 350 mii cămăși și 90 mii panta­loni. Această acțiune eficientă a fi început a fi aplicată producție, din mers, fără în a perturba procesul de fabri­cație mai ales în actuala pe­rioadă în care unitatea ur­mărește recuperarea restan­țelor de plan. Aceeași inițiativă a fost preluată și de către colecti­vul întreprinderii de con­fecții Dorohoi, care, reana­­lizînd soluțiile prevăzute în proiectul de dezvoltare, a gă­sit posibilitatea introducerii unui număr suplimentar de 100 mașini de cusut, la care vor putea lucra în două schimburi cei 200 muncitori, ceea ce va aduce un plus de producție de 20 de milioane lei anual. Soluțiile preconiza­te, care au și început a fi aplicate în cele două între­prinderi de confecții, vor con­tribui la atingerea și chiar depășirea creșterilor de pro­ducție planificate pentru a­­cest an care sunt de 24 la su­tă și respectiv 54 la sută fa­ță de realizările efective ale anului trecut. Problema care se pune a­­cum la ambele unități recrutarea și calificarea este cît mai repede a forței de mun­că necesară acoperirii noi­lor locuri de muncă create, terminarea lucrărilor de pro­curare și montare a mașinilor prevăzute și asigurarea ma­teriei prime și a materiale­lor necesare în funcție de pro­ducția planificată. (Va urma) Un important spor de producție O CLOPOTUL I PAGINA 3 OOOtiOOOOOOOOOO'OOOOOOOO Un autobuz cit pentru populația județului (Urmare <1 In nwg f) dite de acest om și profesio­nist — obișnuit, i-am spune — desprindem , a lucrat ca șo­fer 36 de ani, dintre care 22 la Autobaza Botoșani. 21 de ani, am zis-o mai-nainte, pe autobuzele de călători, în curse interurbane care au de­pășit de multe ori granițele județului. Tovarășii de muncă s-au sărbătorit cu ocazia acestui e­­veniment, au glumit — de-a­­cum, nea­jutac, nu mai poți avea supărări cu cei de la controlul circulației­­ (nici n-a avut, dar gluma e glumă) — i-au invitat să mai treacă pe la locul lui de muncă, să mai ajute, cu un sfat, din marea lui experiență într-o meserie, s-o recunoaștem, dificilă. Constantin Șulac a ieșit la pensie. Om cinstit și modest, calm pînă la timiditate. Poa­te acum, privindu-i fotografia, îl veți recunoaște, reamintin­­du-vă că l-ați văzut vreodată la volanul unui autobuz. La volanul autobuzului care, în timp de 21 de ani, a trans­portat atîția călători cîtă populație are județul... sau un autobuz care a fost încăr­cat, 21 de ani, cu atîta răs­pundere. Și la volan — Con­stantin Șutac. Ameliorarea cabalinelor . Centrul județean de re­producție și selecție a anima­lelor Botoșani a primit re­cent un lot de 28 armăsari de înaltă valoare zootehnică (pur singe arab, lipițan anglo - arab și gidran) pentru ameliorarea cabalinelor din unitățile agricole cooperatis­te. Au fost repartizați în sta­­­­țiunile de montă. ț CORESPONDENȚII NOȘTRI TRANSMIT: ȘTEFANEȘTI Noi secții prestatoare de servicii Sectorul de prestări servicii către populație al Coope­rativei zonale de consum din Ștefănești continuă să se dezvolte și­­ să se modernizeze. Numai în acest an, la Ște­fănești au fost înființate încă trei secții prestatoare de servicii către populație. Au luat ființă o secție de reparat radio și televizoare, o secție foto și o secție mixtă de con­strucții. La Românești funcționează cu rezultate bune, în acest an, o secție de împletituri de sîrmă și prefabricate din beton. De subliniat este faptul că planul sectorului de prestări servicii al cooperației zonale de consum a fost depășit pe primul trimestru al acestui an datorită tocmai punerii în funcțiune a noilor secții. (De la Petru Lucachi). SULIȚA Păduri tinere In perimetrul comunei Sulița, suprafața pădurilor ti­nere s-a mărit, în această primăvară, cu încă 10,5 ha. Cei trei pădurari comunali — Haralambie Lazăr, Gheorghe Sandu și Vasile Ciotîr au știut să organizeze în așa fel munca încît în timpul optim au realizat planul de plantări. Au fost plantați peste 100 000 de puieți din spe­ciile salcîm, frasin, arțar și stejar. Pe 10,5 ha s-au făcut plantări integrale, iar pe 16,5 ha s-au făcut completări. Peste 75 la sută din plantări s-au făcut prin muncă pa­triotică. S-au evidențiat o serie de cetățeni, printre care soții Vîrvara și Adrian Patraș și Anica Grădinaru din satul Dracșani, Adrian Mihalache din Blîndești. In mo­mentul de față, un număr­­ mare de cetățeni sunt mobili­zați la udatul puieților. (De la Paraschiva Iurescu). MIHAILEN/ AVRAMENI Pentru merite deosebite in muncă Despre muncă și, mai ales, despre marile satisfacții pe care le aduce omului munca, stau de vorbă cu Ecate­­rina Federenciuc . — Ce funcție aveți acum în cooperativa agricolă de producție ? — Stat șefă de echipă, o funcție căreia îi datorez multe satisfacții. In anul 1973, pentru rezultatele bune pe care le-a obținut echipa mea, am primit steagul de for­mație fruntașă pe cooperativă. Am în echipă nu numai femei. Am și bărbați și bătrîni. Nici tinerii nu ne lipsesc. Toți sînt unul ca și unul. Muncesc din zori și pînă în noap­te, atunci cînd e cazul. — Gîndindu-ne tot la muncă, ce înseamnă pentru dumneavoastră anul 1974 ? — Pentru mine personal înseamnă o mare satisfacție. La Consfătuirea pe țară a cadrelor de conducere din a­­gricultură am fost distinsă cu Ordinul Muncii clasa a III-a. Este o mare prețuire a anilor pe care i-am consa­crat cooperativei agricole, dezvoltării și întăririi ei eco­nomice. Această distincție mă îndeamnă să depun efor­turi și mai mari pentru ca unitatea în care lucrez să ob­țină cele mai bune recolte la hectar în anul XXX al Eli­berării și al celui de-al XI-lea Congres al partidului. (De la Aurelia C­iorăscu). Muncă patriotică pentru înfrumusețarea comunei BOTOȘANI Numai țesături de calitate Intr-o adunare de partid, Constantin Andronache, a­­jutor de maistru în schimbul B, țesătorie (întreprinderea textilă „Moldova“ din Botoșani) a venit cu o propunere : fiecare metru de țesătură să fie de calitate superioară. Pe ce argumente și-a formulat el propunerea ? Să-l as­cultăm : — Mai întîi, avem condiții tehnice dintre cele mai moderne în secție. Apoi, avem muncitori calificați, cu o temeinică pregătire profesională. Angajamentul poate fi respectat dacă întreținem exemplar utilajele, dacă folo­sim integral cele 480 minute de muncă ale programului, dacă înlăturăm petele de ulei, dacă evităm dublurile și săniturile la fire, dacă supraveghem cu atenție maximă războaiele. Făcîndu-și în mod conștiincios datoria, textiliștii din secția unde este ajutor de maistru Constantin Androna­che obțin, într-adevăr, țesături de calitate superioară. O confirmă și Mihai Hrițcu, tehnician principal la rampa de control : — Din secția 22, de acolo de unde a venit inițiativa, avem țesături de calitatea I și calitate „extra“. Rareori ne vin țesături de calitatea a II-a, care sunt și ele fără defecte. Secția 22 din sectorul țesătoriei este cunoscută în în­treaga întreprindere ca o secție fruntașă. Aceasta se da­­torește muncitorilor care fac propuneri valoroase și care știu să le ducă la îndeplinire. (De la Mihai Funduianu). HUD­EȘTI Dotări edilitar-gospodărești Printre realizările cu care azi, în anul XXX al Eli­berării patriei și al celui de-al XI-lea Congres al parti­dului, hudeștenii se mindresc, se află și dotările edilitar­­gospodărești. Au fost construite 14 unități ale cooperației de consum, s-au înființat 6 cămine culturale și 4 cinema­tografe sătești. La dispoziția copiilor sînt puse 15 unități de învățămînt școlar, parte din acestea fiind clădiri noi sau renovate complet. Edilii comunei I­ludești au și îndrăznețe planuri de viitor. In acest an se va construi un sediu pentru cămin cultural cu 250 locuri. Alte trei construcții noi vor fi destinate învățămîntului preșcolar din comună. Intr-un viitor apropiat va fi construită și o brutărie, iar baia va fi, în sfîrșit, pusă la dispoziția locuitorilor. (De la Gheor­ghe Chițac).

Next