Clopotul, 1982 (Anul 38, nr. 4542-4593)
1982-12-30 / nr. 4593
„Aici, la Ipotești, unde s-a înălțat în strălucire universală luceafărul geniului poetic național, cinstim cu emoție memoria nepieritoare a celui mai iubit poet al poporului nostru— Mihai Eminescu. Visul lui de dreptate, de libertate și de înălțare a României cîntată în vers de aur își află împliniri în strălucirea vremurilor noastre, cînd întregul popor, deplin stăpîn pe propria-i soartă, construiește o viață nouă — socialismul NICOLAE CEAUȘESCU (Din cartea de onoare a Muzeului memorial „M. EMINESCU" din Ipotești — 1968) JURNALUL CELEI DE-A 25-A EDIȚII A CONCURSULUI NAȚIONAL DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ „MIHAI EMINESCU“ ȘI AL CONCURSURILOR INTERJUDEȚENE DE LIMBA ȘI LITERATURĂ MAGHIARĂ ȘI GERMANĂ — BOTOȘANI, 1982 — ■OTTTVTTT? ~K T HP î I J VJ XN V Jl-A XU X X . îngăduiți-mi ca, din toată inima și cu cea mai aleasă căldură, să adresez participanților la Concursul național de limbă și literatură „Mihai Eminescu“ și la română concursurile interjudețene de limbă și literatură maghiară germană, dr. — elevilor, casidrelor didactice, tuturor celorlalți oaspeți — un salut, din partea biroului Comitetului județean de partid și a Comitetului executiv al Consiliului popular județean, urări de bun venit la Botoșani. E cu atît mai mare cinstea și plăcerea județului nostru de a asigura organizarea și găzduirea unei astfel de manifestări, cu cit ea are în vedere în primul rînd un concurs național de limbă și literatură română, o disciplină de învățămînt de cea mai mare însemnătate pe planul educării patriotice a tinerei generații, al formării conștiinței și conduitei lor de cetățeni ai patriei străbune. A învăța tot mai mult și tot mai bine minunatul nostru grai românesc, ce s-a constituit ca un tezaur de cel mai mare preț de-a lungul veacurilor, prin contribuția a zeci și zeci de generații, a-ți însuși în permanență operele nemuritoare ale corifeilor literaturii noastre, înseamnă, în bună măsură, a te forma ca patriot, ca cetățean de nădejde, hotărît să-ți închini întreaga muncă și viață slujirii cu credință a partidului și poporului nostru. Asocierea acestui concurs național cu cele interjudețene de limbă și literatură maghiară și germană este o expresie a politicii înțelepte și consecvente a partidului nostru în problema națională. Eminescu este, înainte de toate, al țării întregi, al lumii întregi. Așa cum spunea un renumit om de cultură, Eminescu este astăzi o instituție națională ; el nu mai este un Simplu nume, el este mărturia supremă a existenței noasTARALAMBIE ALEXA, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid Botoșani tre ideale, este una dintre marile justificări ale existenței de român. Pentru noi cei ce trăim și muncim la Botoșani, Eminescu este și va rămîne în același timp și pentru totdeauna și al nostru un fiu de mare preț al acestor plaiuri bune, pe care-1 cinstim străși-l iubim din toată ființa noastră. Sînt multe și însemnate dovezile de cinstire pe care noi le facem Luceafărului. Dar credem că cea mai înaltă cinstire pe care i-o aducem odată cu țara întreagă este aceea că înfăptuim cu succes, an de an, sarcinile politicii nostru de dezvoltare partidului economică, socială și culturală, de ridicare a nivelului de trai material și cultural al tuturor celor ce muncesc. Înfăptuind sarcinile noastre în opera de edificare a socialismului ne facem nu numai o datorie de onoare, ne exprimăm atașamentul nostru nețărmurit față de partid și popor, de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, dar contribuim și la ceea ce Eminescu dorea din toată inima patriei sale, dulcii Românii : „la trecutu-ți mare, mare viitor“. Așa cum vă este cunoscut, Partidul Comunist Român, întregul nostru popor au trăit în aceste zile momente de aleasă semnificație, generate de desfășurarea Plenarei C.C. al P.C.R. și Sesiunii Marii Adunări Naționale, de conținutul documentelor elaborate, de importanta cuvîntare rostită la plenară de către secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, îndrumar teoretic și practic pentru întreaga noastră activitate de viitor. Sîntem în aceste zile pe deplin mobilizați la înfăptuirea sarcinilor ce ne revin din documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 31 martie 1982. La fel ca toate organizațiile de partid din județele de unde veniți, vom face totul pentru traducerea lor în viață. Ne-am străduit să creăm condițiile pentru ca să vă petreceți timpul cît mai bine, să puteți cunoaște cît mai mult, să vă fie totul cît mai folositor. Vă adresez încă o dată bun venit la Botoșani, împreună cu urarea de succes deplin la Concursul național de limba și literatura română „Mihai Eminescu“ și la concursurile interjudețene de limbă maghiară și limbă germană. Tinăru! Eminescu a tem sas»sw* met Cum stăm noi în secolul nostru bătrîn, sau destul de bătrîn, (secol care a împlinit optzeci și unu de ani și a pornit de peste trei luni pe al optzeci și doilea an), băgăm de seamă privind în sus pe harta țării, spre Botoșani, mai precis spre Ipotești, că tînărul poet Eminescu, înveșmîntat într-o mantă, nu vrea și nu poate să intre în jocul exact al calendarului, nu vrea și nu poate să îmbătrînească : el n-a rămas în secolul său, el vine cu noi, tutelar, viu ca însăși limba română, fără moarte. Cine trece prin Ipotești, aude izvorul de apă vie ce se cheamă Eminescu. Elevii ce se întrunesc în aceste zile la Botoșani sunt sigur că-l vor visa în visele și în scrisul lor pe cel lipsit de bătrînețe și lipsit de moarte, Mihai Eminescu... Dumitru Radu POPESCU SUCCES! Anul acesta concursul „Mihai Eminescu“ are loc odată cu împlinirea a 25 de ani de la reluarea tradiției concursurilor școlare naționale și 10 ani de la înscrierea concursului de limba și literatura română sub auspiciile Luceafărului. Sărbătorirea are loc la Botoșani și Ipotești, unde pămintul este plin de poezie, de istorie, culoare și muzică, unde prezentul tumultuos duce cu temei mai departe și mai sus tradiția. Căldura sufletească a oamenilor acestor locuri, ospitalitatea moldovenească, emanație perenă a oamenilor și secolelor de luptă pentru păstrarea ființei naționale, o veți regăsi prezentă peste tot: de la muncitorii care dau țării aparatură, utilaje complicate, pînză și fire de calitate, la țărani și intelectuali. Toți, intr-un însuflețit și armonios efort dau strălucire nouă pămîntului numit Botoșani și contribuie la strălucirea țării. Cu gîndul că suntem prezenți la o întrecere a puterii creatoare și a imaginației, cu gîndul la faptul că prietenia și înțelegerea vor fi notele dominante ale întrecerii, că vă veți simți bine aici, arez succes deplin tuturor participanților și nimprim timnul «stat la Ramșanî s ă însemne cunoașterea valorilor materiale și spirituale ale acestor locuri. Mihai MATEI inspector școlar general „EMINESCU" sculptură de Anghel Pe planeta Eminescu Pe planeta Eminescu Plopii tremură de iubire Curge, — albastră, din izvoare Melodia lor subțire. Iar prin crînguri nunți vrăjite Poartă cîntecul iubirii . Lacul tremură oglinda Și pe luciul lui trec mirii Fericiți și ninși de floare Căutînd cărări în crînguri... Eminescu trece singur Totdeauna printre singuri, prof. Maria BACIU Botoșani PATRIE Sub pașii mei Împletiți cu eternitatea potecilor, plîng pietrele din care țîșnesc în ritm sonor izvoarele... Vîrsta îmi înflorește în iubire spre taina înaltelor bolți și un chip frumos se naște în mine : Patria... MUREȘAN Florina Iulia Tg. Mureș Lui Eminescu Vreme trece, vreme vine, Pe pămînt se schimbă toate , Luminîndu-se prin Tine Totul stă — și ne socoate Trece azi prin ochi de suflet O făptură din iubire Fiindcă Tu sătul de umblet Te-ai oprit în nemurire. Horațiu loan LAȘCU — Iași — Cu ce sentimente revine la Botoșani și Ipotești Zoe Dumitrescu-Bușulenga — unul dintre cei mai reputați eminescologi ai noștri ? — Nu vreau să încep cu emoția, ca să evit clișeul, dar doresc să spun că starea în care măa aflu cînd mă apropii de aceste locuri este una de pelerin pios mergînd către sursele spiritualității care l-au produs și încercînd să regăsească ceva din adevărul și autenticitatea lor. Am crescut în cultul lui Eminescu și pătrunderea în universul lui presupune reculegerea indispensabilă, încordarea tuturor puterilor sufletului cuvenită momentelor de intrare în topos-urile sacre ale neamului. Cred că nimeni n-ar să intre altfel în acest trebui pămînt — sanctuar care a modelat ființa trecătoare a uriașului poet, dar i-a hrănit și spiritul etern întrupat în operă. Universul Botoșanilor al Ipoteștilor a însemnat penitru artist vîrsta de aur, vîrsta paradisiacă, de care s-a despărțit cu o durere niciodată ascunsă. „Unde ești copilărie cu pădurea ta cu tot“ este versul iubirii nostalgice îndreptate mereu spre acest Eden al apelor și pădurilor, al pămîntului și cerului Țării de Sus, prezente în opera poetului cînd nădejdea strălumina în el, dispărute odată cu gravele disonanțe ale ființei lui maladinei. De aceea mă apropii de Botoșani și de Ipotești ca de un tărîm de elecțiune, cu sfială și iubire și mereu treaza așteptare a înîlnirii fulgerătoare. —■ Ce așteptați deosebit de la această ediție a concursului ? — Tocmai pentru rațiunile pe care le enunțam mai înainte, aștept de la tinerii candidați ai acestui an al Olimpiadei un răspuns vrednic de norocul de a se afla acum aici. Poate vîrsta lor prea tînără (Continuare în pag. a IV-a) Am crescut în cultul lui Eminescu Dialog cu acad. prof. dr. docent ZOE DUMITRESCU-BUȘULENGA președintele comisiei centrale de concurs