Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)
1863-07-31 / nr. 60
Amnin 111. Nr. 60.207. Vineri, 19./31. Juliu, 1863. Ese de trei ori in septemana Miercuria , Vineria si Dominec’a. I’retiul pentru Austri’a pre anu întregii . . 14 fl. v. a. ,, jumetate de anu 7 „ „ ,, trei lune . . . 3 ,, 50 cr. pentru Romani’a si Strainetate pre anu intregui . 20 fl. v. a. „ jumetate . . 10 ,, „ „ trei lune . . 5 „ „ DIURNALII POLITICI SI LITERARII]. Frenumeratiunea se face la redactiunea diurnalului S t r a t’a Saca r u lu i Nr. 9, unde sunt a se adresă tote scrisorile. Scrisori nefrancate si corespund între anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se ardu. Pentru insertiunea publicatiunilor au a se respunde 6. cruceri de linia. Pest’a 18.30. Juliu. Descoperisemu parerea nostra ca memorati dulii deputatiloru magiaro-secui nu se va primi de M. S. imperatulu, si nu ne instelaramu, câ ce in urmarea pré innaltei despusetiuni, unulu d’intre membrii deputatiunii însărcinate a immanuu memorandulu,— părintele episcopu D. Heynald, după ce i se lua mandatulu de regalistu, — nu e admisu a se infatisia la M. S. era ceilalți doi membri DD. Kemmény si Mikó numai ca oameni privaţi, fiesce care separatu voru fi ascultați, decumva domni’a loru nu sunt poftîti „ad audiem dum verbum regium“ ce meriteaza ca unii ce luara parte activa nu numai la crearea diplomei d’in 20. Optovre, ci si intru emiterea toturoru despusetiuniloru provisorie spre reorganisarea Transilvaniei, pana la demisîonarea loru d’in functiunile respetive. Erii cu multu mai bine daca acesti doi barbati de statu intrebuintia tota influinti’a pentru a îndupleca pre connationalii loru ca se urmeze o politica mai intreleapta decâtuceea, cu carea socotise ei a incurca deodata pre guvernu si pre representantii remasi in dieta. Se instelara inse cumplitu in privinti’a efeptului precalculatu cu o matemateca forte debile, precum se voru pote convinge mai tardiu; credemu câ incepu a se desamagi si pana acum d’in acea idee fipsa, câ tara domni’a loru diet’a nu ar fi deplina pentru cuventulu ca lipsescu doua naţiuni indreptatite. Asta idee de altmintrea o suciră si resucira nu numai diurnalele magiare ci si unele nemtiesci, cari sunt dedate la frasele „unsere Zunge ist deutsch, aber unser Herz ungarisch“ adeca cum am dice magiaresce „fából vas karika“ unu proverbu ce de minune se pote apleca la asemene fanfaronade lingusitorie.— Anume „Wanderer“ si „Pester Lloyd“ sunt oraclele acele insuflate, cari cu multu servilismu resuna tote cântecele ultristiloru magiari, neavendu neci atâta barbaria si nedependîntia ca se fie cutediatu a spune macaru odata cu pasulu acestua seu acelua e gresitu, ci d’in contra se opinescu pururea ascusu inca si pasii cei mai rateciti a partitei ultraiste. Facu-se ore bune servitie prin asemene obsecundari orbe, scu ba? nu se tiene de noi a dejudecâ. Am dori inse ca onoratele redactiuni amintite si anume „P. Loyd“ se nu pretîndia a fi socotite de nefalibili in tote ca si candu vorbesce despre procinte in treburi comerciali, ci se mai rumege câte odata argumintele caror’a vrea se li atribueasca pandu si valore. Astfelu acestu diurnalu vorbindu despre retragerea deputatiloru magiarosecui, dice câ retragerea Unguriloru ar insemna retragerea unei seu a duoru națiuni cu dreptu de votu (zwei stimmberechtigte Naţii nen.) Ast’a nu e adeveratu, pentru câ dîet’a după legea electorale după carea e convocata si constituita, si ca n e M a giarii o recunoscură la an du parte la alegeri, nu e dieta a trei, patru naţiuni, ci e dîet’a Transilvana compusa d’in o suta si atâtia deputaţi Transilvani fara deosebire de natiunalitate si relegiune; natiunalitatile in dieta nu au votu curiatu, ci fiecare in parte si toti d’impreuna representeaza tier’a Ardealului. De aci urmeaza ca retragerea a ori câți deputați nu pote impedeca lucrarea si validitatea lucrării dietei, intru câtu tempu va remane in dieta o majoritate, care, după regulamentulu electorale, recunoscutu si de Unguri, este capabile si in dreptu de aduce conduse. Prin urmare nu potemu decâtu se aplaudemu dlui deputatu Rani eher carea grai tu d’in inim’a nostra dicandu (Yedi sied. Yl.) „Noi nu su n temu representantii natiunatiloru si n guratece ci ai tierei, ne infatisiaramu, si nu ne va turbură neinfatisiarea altora, in lucrările nostre cele mari, prin cari vomu respunde asceptârii tierei.“ Acesta declilaratiune escelinte nu o vomu însemna spre a ne folosi de e in cursulu acestui artîculu, si o recomendamu totodata atenţiunii deputatiloru romani, la desbaterea cestiunii teritoriali. (Va urma.) Presiedîntele provoca pe Zimmermann si pe Fielisch se depună votul, intemplanduse asta intreba pe membrii,‘ca ore au bilete de votîsare? Rancher, cere 15 minute pentru o consultare familiare. (Mai mulți : 20 de minute!) Presiedîntele: Pentru tote alegerile, sau numai pentru un’a? câci pentru un’a aru fi destule 10 minute. Puse ar iu: Regulamentul provisoriu prescrie, ca pentru tote posturile se se alega câte unul d’in tote cele 6 confesiuni, doue confesiuni inse nu sunt reprentate de felu in dieta. Presed, mainainte se va alege o comisîune de 8 membri ce va fi insareinata cu verificarea celoralalti deputati. Gra 11: Nu se va ceti protocolul siedîntiei trecute? Pres. protocolul se va ceti cu finea siedîntiei. Dloru aveţi toti bilete de votîsare? (Avemu.) Se’ncepe votîsarea, resultatul lu comunicarasiu in anul trecutu ? Conradu Schmidt: Mi-ar fi placutu se armâniu conformu ordînei provisorie, după care trebue alesu pentru postul de presiedînte d’in fiecare confesiune câte unu individu, asta inse nu se pote, de ora ce multi abregati s’au retrasu si asia doue confesiuni, adeca cea reformata si unitaria nu sunt representate de felu. Deci se alegeau câte doi din fiecare nationalitate, adeca doi unguri, doi sasi si doi romani. (Se primesce.) Presentincia decisiunea in acestu intielesu si provoca pe membri la votîsaie. Ranicher : Scrutîniul, ca si in alte parlaminte ar trebui se se faca in alta chilia. Zimmermann provocanduse la usul de pana acuma al dietei transilvane, poftesce ca votîsarea se se faca in sal’a adunarei. (Aprobare.) Se’ncepe votîsarea pentru presiedînte, resultatul in anul trecutu. Teuts eh roga pe pres. ca se cetesca si numele acelor’a, cari după aceștia capetara mai multe voturi. Se cetesce. E deinsemnatu, ca Zimmermann a avutu numai 46 voturi si asie nu potu intra ca cand atatu intre cei siese, DD. Siagun’a si Rosenfeld avura câte doue voturi. T e u t s c h, in urmarea decisîunei de mai nainte poftesce ca Zimmermann sé se primesca de alu doile candidatu d’in partea sasiloru. Pres.: Nu se pote, fiindu câ d. Zimmermann nu a avutu majoritate absoluta. Ranicher : Legea prescrie respectarea diferiteloru confesiuni, noi amu facutu ast’a, in câtu s’a potutu, se remana alegerea asia precum s’a facutu. * Bar. Rosenfeld intreba de presiedînte cum s’a stîlisatu decisiunea de mai nainte, si după ce ast’a ce cetesce, dice : Nu potemu face nimica in contr’a acestei decisîuni. Pres.: Numai o siedula este pe care nu s’a scrisu voturile conformu decisîunei, pe celelalte s’au insemnatu câte doi indîvidi d’in tote naţiunile. Ast’a nu se pote primi. Cas’a vise a decisu, câ se pote primi, de ora ce pe siedula erau însemnaţi siese indîvidi, câte doi d’in tote confesiunile. C. Schmidt: De orace consîl. Zimmermann pentr’acea nu pote intra intre cei siese candidați, ca a avutu numai 46 de voturi, si asie n’are majoritate absoluta , propriu, ca se votîsâmu de nou intre densul si intre aceia cari după densul au capetatu cele mai multe voturi. Preș: Eu nu potu lua parte la desbatere, totusi trebue se făcu o observatiune. Paremi-se, câ decisiunea nostra de mai nainte a fostu greşita, câci dîet’a Transilvaniei, carea pana acuma a constatu d’in trei naţiuni, adeca d’in naţiunea ungurésca, secuesca si sasesca, de-acuma ’nainte va constâ d’in patru naţiuni, deci amu fi trebuitu se fimu cu privire la patru natiuni, dar nu la trei. C. Schmidt: E dreptu, ca pan’acuma a fostu deschilinire intre magiari si secui, inse asta nu mai esîste, de orace tote instîtutiunile deschilinite s’au stersu si s’a introdusu o lege pentru tota tier’a. Deci se ’npartimu natiunalitatile numai in privinti’a limbei si astufelu natiunea unguresca si secuesca socotîndu-se de un’a, se punemu in candîdatiune 2 unguri, 2 sasi si 2 romani, ear consîl. Zimmermimn cu tote ca a avutu numai 46 de voturi se intre in candîdatiune in contr’a acelui magiaru, care a avutu mai putine voturi. Negrutiu: De ora ce abcia doue confesiuni nu sunt representate de felu, in urmarea decisîunei d’in urma a Casei, votîsarea trebue se se faca după natiunalitati. Altufelu majoritatea voturiloru decide si nu natiunalitatea. Aldulianu e de opiniunea lui Schmidt. Ranicher poftesce ca alegerea se remana nestrămutata. Zimmermann dice ca abia nu e vorba despre persona, ci ca d’in partea natiunei sasesci e alesu numai unu individu, deci alegerea unui alu doilea e de lipsa neincungiurabila. Cont. Joane Nemes contradice fusîinei ce vrea se faca intre magiari si secui. Bar. Friedinfels: Se sustine cu decisiunea, caci ar strica auctoritatii casei, deca decisiunea abia adusa, amu si stramuta-o. Alta alegere nu e de lipsa. Frie.Eitel,se alătura la opiniunea lui Ranicher, casa a primitu votîsarea după trei națiuni numai ca unu espedîentu,dar prin asta n’a voitu sé dica, câ deca alegerea nu va resultâ omesuratu acestei procedure,alegerea va fi nevalida. Remana. Schuller : Nu potemu se urmâmu in tote conformu art. 2, se votîsâmu de nou intre cei doi indîvidi, cari d’in națiunea nostra a avutu mai multe voturi. Ar fi forte redîculosu deca ne-amu abate de decisiunea adusa cu câte va minute înainte de asta. Presiedînte : Precum se vede, cas’a nu voesce a alege câte doi indîvidi d’in fiecare nationalitate. C. Schmidt: Cas’a neluandu in socotîntia acea unica votîsare, n’a voitu a se abate de decisiunea adusa odata. Jos. Filis: Resultatul alegerei respunde atâtu principiului enunciatu, câtu si reguleloru, câci confesiunile au fostu luate in socotîntia. Presiedînte: Eu am spusu apriatu, câ pe siedulele de votîsare trebue scrisu câte doi indîvidi d’in fiecare natiunalitate. Schneider: Partînescu pe acei oratori, cari vorbiră pentru votîsarea după natiunalitati. Zimmermann: Tempul e scumpu, avemu si alte lucruri importante. Apoi se provoca la art. 20, d’in 1791 unde se dice: „habita ratione ad diversas religiones et nationes.“ Asta s’a tienutu totdeaun’a, atâtu d’in partea legelatîunei de atuncia, câtu si d’in partea administratiunei, inse neci odata n’a fostu detiermuritu cumca respectarea cutarei nationalitati seu religiuni ar atarna numai de la vointi’a si plăcerea guvernului seu a dietei. D’in caus’a oportunității nu vorbescu mai pe largu despre resultatul alegerei, dar pretându ca la alegerea vicepresiedîntelui dreptul electorale se nu se detiermuresca. Teutsch: Mai nainte de asta cu câteva minute s’a detiermuritu, ca alegerea trebue se se faca cu respectarea diferiteloru religiuni si națiuni. Servianu Popoviciu: Sum de opiniunea lui Ranicher. Bohetielu: Deca ungurii s’aru fi infatisiatu, n’ar fi fosta de lipsa decisîunea de mainainte, dar acuma trebue se votîsâmu după nationalitati, pentru completarea numerului 6. D’intre magiari si d’intre romani sunt aleși câte doi, d’intre sasi numai unul, deci sé mai votîsâmu pentru unu sasu. (Strigări: Sé votîsâmu!) Presiedînte: Mai nainte întrebai pe domnii notari, atuncia nu mai erau inscrisi alti vorbitori. Voesce cas’a ca desbaterea se curgă si mai departe ? Aldulianu: Se nu facemu deschilinire intre DIETA TRANSILVANIEI Siedînti’a a V, 24 Juliu, la 10 ore. 9