Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)
1864-12-08 / nr. 95
In fine, ’nante de ce amu incheia, sé adaugemu aci si parerea nóastra. Noi inca credemu ca tóata lumea cu ministeriulu a comisu sminte, dar’ nu voimu a fi partium studiosi si d’aceea trebue sé recunoscemu desclinitu in cestiunea Ungariei câ la smintele ministeriului, senatulu imperiale e complice. Daca senatulu imperiale nu incuviintiâ d’intru ’nceputu dîreptiunea ce luase ministeriulu, ea s’aru fi schimbatu; si daca senatulu inca atunci graiâ cu senceritatea cu care asta-di descopere ranele, in asemene casu relatiunile nóstre actuali aru fi cu totulu altele, sîtuatiunea mai subdieterie, si noi câteva popore d’in cace de Lait’a n’amu fi perdutu trei ani d’in viéti’a nóstra, in acestu tempu frumosu n’amu fi fostu lipsiti de favorurile si binefacerile ce le intînde constitutionalismulu spre desvoltarea vietiei poporeloru. Dar’ nu numai noi amu sei se aretâmu resultate frumóse d’in o viétia constitutionale de trei ani, ci asia credemu ca si si constitutiunea imperiale s’aru fi mai popularisatu. Dar tote aceste nu se intemplara astu-felu, si suntemu sîliti a gustă sîtuatiunea ce ni s’a gatîtu fara voi’a nóstra, remanendu-ne numai speranti’a ca dara după atâtea urgeri d’in tóte partile, numai ce va veni si pentru noi imperati’a vietiei constitutionali. Casa fleputatiloi senatului imperiale. Siedinti’a d’in 3. Diecemvre. Presiedintele de Hasner deschide siedinti’a pre la 10 ore 35 min. Pe banc’a ministeriale: Schmerling, Lasser, Plener, Mecséry, Frank, Mensdorff, Hein, Burger, siefulu de secţiune Kalchberg. (Galeriele suntu îndesate). După îndrumarea unoru petitiuni la comitetul u pentru aceste, se continua desbaterea adresei, luandu mai antaiu cuventulu referintele Dr. Giskra spre a motivă alin. 13-a d’in proieptulu de adresa : Ce atinge laturea formale a cestiunei Galitiei, dice oratoriulu, se dau comitetului d’in partea regimului diferite desluciri, e vorb’a inse de cestiunea materiale, ca ore mesur’a esceptionale, ce s’a luatu, de lipsa a fostu seauba, si fiindu-cu regimulu a luatu mesur’a acést’a intr’unu tempu, candu senatulu imperiale nu era adunatu, după §. 13. alu constitutiunei, motivele si resultatele au a se propune casei. Representantiunei imperiului nu-i pote fi totu atât’a, câ suspinsa e constitutiunea in una parte a statului seu ba, si deca s’ar crede ca atari acte, ca in Galiti’a ar fi numai acte de essecutiime, atunci se dâ fie cărui regimu unu privilegiu de a’ndrumă tote constitutiunile acolo, unde după espresîunea unui deputatu d’in Tîrciu, au peregrinatu condusele dietei de Tîrciu (in pulpitulu de chartîe alu ministeriului). Ministrulu de politia Br. de Mecséry amintesce, ca si prea 'nalt’a vorbire de tronu a alînsu cu părere de reu intemplarile si mesura esceptionale re- sultatoria d’in acele, ce s’a luatu in Galiti’a, si regimulu si-a tienutu de datorintia de a da desluciri casei, si in casulu, candu loculu resp. d’in proieptulu de lege nu ar’ fi pretînsu acést’a. După pre câte cuvinte intruducatorie despre starea Galitiei d’in anulu trecutu, oratoriulu se ’ntorce la temeiulu misicarei intemplate si după o desfasiurare detaiata dice ca deca se ia in consîderatiune inca si impregiurarea, catiera era inundata de una masa de străini, cari celucrau pentru rescolare, si pote omulu intîpui, ce sîtuatiune domiia in momentulu, candu regimulu imp. se vediu sîlitu a pune căpetu acestei sîtuatiuni periculose. Prin una singura immultire a miediuloceloru de potere materiali a regimului imp, prin intarirea trupeloru, nu se potea face acestia. Aici avea se se lucre cu unu organismu, care se selă subtrage, pre facia si iu ascunsu, de la ori ce încercare oficiosa de-a aplici legile sustatorie. Era de lipsa asie dara a se crea una sîtuatiune, care-i di poterei regimului miediulocele de a strică organismulu i nimicu. Regimul timp, s’asemuitu deci indetoratu a se rogi de Maiestatea Sa, se conceda ca Galiti’a si teritoriulu Cracoviei se se puna in stare de assedîu. Luandu regimulu mesur’a acést’a, tienu totodată innaintea ochiloru detorinti’a, de a nu merge mai departe in introducerea de regule esceptionali, deCâtu era absolutu de lipsa. Trecandu la form’a cestiunei, oratoriulu nu afla starea de assedîu in contradicere cu constitutiunea. §. 13. vorbesce de atari despusetiuni, cari cadu in competinti’a senatului imperiale. Competinti’a senatului imp. e legislativa si regimulu nu potu considera introducerea starei de assedîu, de una mesura legislativa, nice după starea legislatiunei, nice după natura mesureloru. Intorcandu-se la jurisdictiunea penale a judecatorieloru militari, oratoriulu cite:sa §. 5. alu patentei imp. din 15 Januariu 1855. si deduce de acolo cu starea de assedîu e intemeiata in lege. Trecandu la resultatele caseigate prin mesur’a cepestimnale ce s’a luatu, amintesee ca străinii, cari se tieneau de rescolare, au peresîtu tier’a, asiediandu-se prin acést’a cu ’ncetulu undele miscarei; agricultur’a, industri’a si comercialu si-au recapetatu poterile de lucru; organismulu de revolutiune fu conturbatu intr’ atât’a, câtu se restaurâ securitatea personei si a proprietatei. Cu respectu la întrebarea: câ pre se roge regimulu, in impregiurarile de fatia, pre Maj. Sa pentru redîcarea starei esceptionali, si relatiunile intr’ adeveru suntu de asie natura, câtu se se pota face acést’a cu tiniscire, cugeta oratoriulu a fi de lipsa se privesca tendîntiele, cari inca sustau afara de Galiti’a. Spre scopulu acest’a citeza mai multe păsuri d’in unu diurnalu ce ese acum in Brusela, d’intre cari unulu e: „Lupt’a Europei cu despotîsmulu , trebue sâ se concentreze cu lupt’a Poloniei prin isolarea despotismului Russiei si Austriei.“ D’in aceste deduce oratoriulu câ tendînti’a principale a luptei e indreptata in contr’a Austriei si câ teatrulu miscarei si alu atacuriloru e Austri’a. Oratoriulu mai amintesce ca si in tempulu assedîului au obvenitu in tiera date, d’in cari se cunosce legatur’a cu tendîntiele de mai susu, asie s’au aflatu in Opt. arme noue s. a. si inchiae, câ intre impregiurarile aceste, regimulu n’a potulu rogă pre Maj. Sa, se faca deocamdata schimbări in starea esceptionale. Dep. Br. de Pratobevera după una vorbire îndelungata primita, cu aplausu, si du parerea in urmatoriele: fiindu că nu precepu motivele pentru cari voiescu a se desparţi de literile chiari ale constitutiunei, trebue se marturisescu că nu potemu se ne lasâmu, fara de-a abdice, de asceptarea espresa cu umilinti’a de a capetii pre terenulu constitutiunei una deslucire a motîveloru. Dep. Grocholski: Rescolarea in Polonia rusesca e suprimata, prin urmare atitiarea din Galiti’a a despartitu. O deslucire mai de aprope nu e de lipsa, ca sustarea mai departe a assedîului contradice totororu principieloru de dereptate. Redîcarea starei de assedîu e unu acu, ce tier’a lupote si se cuvine se-lu cera de la regimu. Dep. K u z i e m s k i, dechiara francu in numele Ruteniloru, câ acestia nu voru pausâ, pana ce nefericit’a tiera nu va fi despărţită in doue parti după ambe nationalitatile, fiindu pre deplinu convinsi, ca Galiti’a res. de acumu, numai atunci se va poté bucura de o pace neconturbata si duratoria. Dep. Dr. Berger: Regimulu se pune pre unu terenu, care pune la întrebare insasi constitutiunea, eu crediu ca pre basea §. 13. alu constitutiunei se va justifică înaintea nostra si prima urmare va fi, câ se va aduce o lege, care va normă luarea mesujeloru esceptionali. Ministru de Lasser, desfasiurandu insemnetatea assedîului, care — după cum dice — se pote aplică si spre scutirea unei corporatiuni parlamentare, la întrebarea, câ eventualminte senatulu imp. angustu seu amplu are a se consultă despre punerea in stare de assedîu, vine la cugetulu, cum ar’ fi, deca s’ar pune Ungaria in starea acést'a? După vorbirea mai multoru oratori intre cari min. de statu cav. de Schmerling, min. de just. cav. de H en, vorbi referințele Dr. Giskra si apoi se procese la votîsare si aline a 13. se primi cu majoritate după formularea d’in proieptu. Presiedinti’a urmatoria: continuarea desbăterei. 382 Din Bucovina. Domnule Redactoru ! — In mnulu 82, alu pretiuitului Dtale organu, se publicară contribuirile de ici de colo in folosulu ajutorarei nenorocitiloru noștri frați Beiusieni, cari u .mărsera in anulu trecutu. Nu scimu urma-va mai una scu si mai multe liste asemene, inse pentru totu casulu ne luamu voia a te rogă, se binevoesci a priimi incolonele stimatului Dtale diuariu provisori’a si scurt’a observatiune, câ după câtu scimu noi cu posîtivitate, d’in Bucovin’a nu numai 36 fl. incursera pentru ajutorarea numitiloru noştri fraţi Beiusieni, ci neasemenaveru mai multu. Guvernulu tierei nostre prochiamu câci pre veneraverulu consîstoriu ort. orient, d’in Cernăuţi, si acestea d’in parte-si fece potrivitele despusetiuni, ca se aranjedie parocii si intre sîne si in comunele loru respective colectiuni in folosulu nenorocitiloru Beiusieni. Câtu scimu noi, si preotii senguri d’in partea loru contribuira după potere seu voia in scopulu acelu crestinescu si umanu, si poporulu asisdere — audindu mai cu séma de la pastorii sei sufletesci, câ nenorociţii Beiusieni sunt fraţi ai noştri de unu sânge si de unu nume cu noi, si poporulu dicu, in care parodia preutulu comunică trist’a si compatîmiver’a scrie, nu remase inderetu, ci dede bucurosu denariulu seu, justificandu si acum inim’a sa cea buna, ce e Romanului endemica. Noi numai unu esemplu voimu de ocamdata aice se aducemu, spre a sprijini închipuirea, câtu de diferita trebue se fia sum’a colectiunei totale in dieces’a Bucovinei, de acea publicata in nrlu 82, alu „Concordiei,“ câ numai o comuna satésca, pre care d’in modestia nu voimu sé o numimu, contribui la colect’a totale, multu preste 40 fl. v. a. care cupta, cum si d’in tote pârtile urmâ asia, se trimese prin respetîvele protopopiate la Consîstoriu. Pentru acum atâtea, vedé-vomu vise, câci de e aice oerere dcu rusine la mediulocu, trebue se se scie a cui e ea. - v. - ROMANIA. Cetitorii nostri au auditu adese despre planurile de escursîune in Romania a preotiloru rom. catolici magiari, pentru ca totuodata pe Romanii catolici d’acolo se-i faca a-i crede ca sunt magiari. Guvernulu României inse le pune tóate la calea sa, precum nn areta urmatoriulu artîclu ce l’imprumutamu d'in ,,Bucimulu“: Demboviti’a, in unulu d’in M. d’in urma, a critîcatu toate despusetiunile pentru seminariulu catolicu d’in Iași, cu toate câ lauda fapt’a in sîne. Punturile mai criticate sunt doa: a) Câ se cere ca obiectele se se invetie in limb’a romana, si b) Câ nu se va permite pe viitoriu numirea de preoți la comunele catolice, fara aprobarea ministrului Culteloru. Aci este casulu a potbdice cineva, ca diariulu Demboviti’a este mai catolicu de câtu insusi Papa. D. Crezulescu a prevediutu invetiarea obiecteloru in romanesce, nu numai d’in puntulu de vedere natiunale, dara pentru ca acést’a s’a cerutu de insasi episcopi’a catolica d’in Iasi, prin proiectulu de regulamentu ce a presîntatu ministeriului, in cestiune. Si nu potea face altfeliu episcopi’a catolica d’in Iaşi, după ce, inca de la 1774, (21. martiu) este o lege de la insasi sacr’a congregatiune d’in Roma, care lege, — stipuleaza câ, se fie dați peste otarele acestei tiere acei preoți catolici, cari s’aru dovedî ca nu sciu limb’a romanesca după siese lune de la a loru intrare in tiera. Eca testulu acestei legi: „S. Congregat. 21. mart. 1774. facto verbo cum SS. mo D-no Clemente XIV. decrevit ut quilibet missionarius post sex menses ab adventu in missionem subeat linguae examen, et si imperitus repertus, neque spes sit, expellatus.“ A duo’a obiectiune este si mai simple de deslegatu. Domnii nostri inca d’in seclulu XIV. aveau si disputau, cu arm’a in mana, dreptulu d’a numi in tiera, nu numai pe preoţii catolici, dara chiaru si pe episcopii loru. Asia, ca sé nu citâmu de câtu unu essemplu, sub Vasîle Lupu a fostu mare cérta intre Moldova si Polonia pentru dreptulu numirii episcopului catolicu. Memorialele Reunirii catolice din Iaşi scrie la anii 1650: „In questo tempo vi furono discordia in missione: ii Re di Polonia ed il Principe di Moldavia si questionavano il diritto di nominare il vescovo di Bacov.“ Dara inca si cu multu mai ’nainte de Lupu, aflamu episcopi numiti de catra domnii romani. La 1607, de essemplu, fii, dice Memorialele reunirii catolice. „Girolamo Arsenghi Minor, conv. No m in a to dai Principe di Moldavia Constantin I a Mogiha, eletto il 17. Settembre.“ Credemu câ este destulu d’ocamdata spre a dovedî câ d. ministru Crezulescu a unitu politîc’a viitoria cu drepturile antice ale tierei. Amu fi intielesu prea bine se nu aprobe aceste despusetiuni congregatiunea de la Roma scu, mai bine preoții maghiarisatori de astadi de prin satele romane, ce comitu abusurile ne mai audite prin satele catolice d’in Romania si, mai cu seama prin cele de peste Milcovu. NOUTATI ESTERNE. FRANCIA. De candu representantele Austriei la curtea de Parisu principele Metternich a dusu cu sine nisce instructiuni noue de la Vienna, a avutu dese conferintie candu cu ministrulu francese Drouyn de Lhuys, candu cu alti barbati ce stau aproape de Imperatulu Franciei, ma adese fu invitatu spre consultare si la Compilgne, unde Imperatulu petrece de presentu. Cari sunt instrucţiunile ce le-au dusu cu sîne Metternich de la Vienna, si