Constructorul, februarie 1962 (Anul 14, nr. 630-633)
1962-02-03 / nr. 630
PROLETARI DIN TOATE TARILE. VNIȚI-VĂ 1 ORGAN AL COMITETULUI DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII ARIIITECIURA ȘI SISTEMATIZARE ȘI AL C.G. AL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Noile directive în proiectare . Sectorul de proiectare a construcțiilor din țara noastră a înregistrat în ultimii ani progrese importante, remarcindu-se in mod deosebit utilizarea celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, precum și străduința pentru o calitate superioară a documentației tehnice. S-au elaborat proiecte valoroase pentru necesitățile dezvoltării industriei, realizîndu-se mari combinate, fabrici și uzine in toate ramurile industriale; de asemenea, s-au proiectat și construit ansambluri de locuințe, clădiri social-culturale ș.a., care dezvoltă și înfrumusețează orașele și regiunile patriei noastre. Cu toate acestea, în unele proiecte trimise la avizare se observă o serie de deficiențe: tratarea superficială a variantelor prezentate, analiza neoprotențială a soluțiilor de amplasament și plan general, lipsa de orientare în alegerea soluțiilor optime privind construcțiile, instalațiile, căile de comunicație și altele. Pentru o abordare organizată problemelor legate de lichidarea acestor deficiențe, în cadrul Comitetului de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare s-au elaborat (și aprobat prin Ordinul C.S.C.A.S. nr. 13 din 12.1.1962), cu consultarea unui larg colectiv de specialiști, instrucțiuni tehnice cuprinzînd directive de proiectare pentru : — sistematizarea teritoriului, precum și a surselor și rețelelor tehnicoedilitare — construcții industriale, inginerești și agrozootehnice. Scopul principal urmărit prin această documentație tehnică este de a-i îndruma pe proiectanți să aplice in mod creator Directivele Congresului al 111-lea al P.M.R., în special in domeniul investițiilor și al lucrărilor de construcții-montaj. Considerindu-se cunoscute de către proiectanți toate hotăririle, dispozițiile, regulamentele, prescripțiile tehnice etc. in vigoare, precum și domeniul tehnic de specialitate, noile directive elaborate de C.S.C.A.S. își propun să îndrume proiectarea pe făgașul realizării unor lucrări de înaltă calitate tehnică, prin cheltuirea unor fonduri bănești cât mai reduse, ținând seama de economisirea materialelor de construcție deficitare și de necesitatea unei execuții cit mai rapide. Spre deosebire de directivele de proiectare elaborate în anul 1960, ele sunt întocmite astfel incit să cuprindă în mod distinct (in trei broșuri separate) indicații privind proiectarea construcțiilor industriale (inginerești) și agrozootehnice, sistematizării teritoriului, a clădirilor de locuințe și social-culturale (in curs de elaborare). Această redactare ușurează studierea materialului și — cu toată unitatea conținutului său — imprimă caracterul specific celor trei domenii de proiectare menționate. Conținutul directivelor de proiectare privește problemele principale ale proiectării construcțiilor, dind îndrumări pentru alegerea celor mai eficiente soluții tehnice. ★ „Instrucțiunile tehnice cuprinzînd directive de proiectare pentru construcții industriale, inginerești și agrozootehnice“ (indicativ P5-62) prevăd: modul de amplasare a construcțiilor (capitolele „Amplasarea întreprinderilor“ și „întocmirea planului general“) ; criterii de alegere a soluțiilor constructive privind diferite tipuri de construcții (subcapitolele în legătură cu : hale parter, clădiri etajate, silozuri, rezervoare, coșuri uzinale) ; modul de proiectare al unor lucrări speciale (construcții hidrotehnice, fundații etc.); elementele care trebuie luate în considerație la proiectarea diverselor instalații (termice, de ventilații, gaze, electrice, apă, canalizare) sînt grupate Intr-un capitol separat, în continuare sînt tratate construcțiile agrozootehnice, ing. LULU CĂLIN din C. S. G. A. S. observîndu-se cu multă atenție elementele caracteristice ale acestor lucrări. Ultimele capitole cuprind indicații asupra organizării șantierelor și întocmirii documentației economice, astfel incit să se realizeze creșterea productivității muncii, paralel cu scurtarea duratei de execuție și scăderea prețului de deviz. Directivele subliniază metodele de realizare a hotărîrilor din documentele de partid și de stat cu privire la reducerea costului, extinderea industrializării, îmbunătățirea calității ș.a. Astfel, incepind cu capitolul 1 — „Generalități“, se dau recomandări in privința modului de analiză a temei de proiectare, pentru a crea o bază justă elaborării ulterioare a proiectelor; de asemenea, se arată principiile generale care trebuie avute în vedere în proiectare și care sunt conturate și dezvoltate in capitolele următoare. Alegerea amplasamentului întreprinderilor industriale, criteriile de stabilire a amplasamentului optim, precum și necesitatea zonelor industriale sistematizate trebuie să constituie o importantă preocupare a proiectanților. Este indicat ca întreprinderile industriale noi să se amplaseze în zone industriale. Determinarea și sistematizarea zonei industriale din oraș sau alăturată acestuia se va rezolva în cadrul schiței de sistematizare a orașului, iar a zonelor industriale din afara orașelor — pe baza sistematizării teritoriului sau a zonei preorășenești din care fac parte, în cazul elaborării schiței de sistematizare a zonelor industriale, trebuie respectate „Directivele pentru sistematizarea zonelor industriale“ (întocmite în 1961), realizindu-se: reducerea terenului ocupat, cooperarea în privința construirii și exploatării in comun a surselor și instalațiilor, rețelelor de comunicații, clădirilor auxiliare și sociale, precum și o bază unică de construcții, de mare productivitate, eventual cu caracter permanent. La întocmirea planului general se va urmări o compoziție arhitectonică expresivă, legată de desfășurarea proceselor de fabricație și de celelalte clădiri din zona industrială. Se recomandă o rezolvare cromatică a ansamblului în raport cu natura proceselor tehnologice (condiții de muncă), cu mediul înconjurător și cu efectul plastic urmărit. Directivele de proiectare dezvoltă indicația de a reduce ponderea valorii construcțiilor din valoarea totală a investițiilor, prin amplasarea utilajelor total sau parțial în aer liber, gruparea și cooperarea întreprinderilor, adoptarea agregatelor tehnologice de înaltă productivitate, comasarea clădirilor etc. In ceea ce privește stabilirea tipurilor de construcții executate in același ansamblu sau în aceeași zonă, se recomandă unificarea în cea mai mare măsură a parametrilor (deschideri, travei etc.). Alegerea tipurilor de construcții se va orienta spre adaptarea unor hale universale care, avînd o rețea de stupi mărită in raport cu cele obișnuite, permit înscrierea unor procese tehnologice variate, eventual schimbări sau modernizări ale acestora, în raport cu progresul tehnic. Directivele de proiectare stabilesc în mod categoric obligativitatea folosirii în toate cazurile a proiectelor tip, refolosiibile sau directivă existente, precum și a elementelor de construcție tipizate. Stabilirea soluțiilor constructive cu elemente prefabricate trebuie să fie rezultatul unei analize tehnico-economice în care să se ia in considerare volumul lucrărilor, distanța de transport și mijloacele de montaj, este indicat să se dea precădere elementelor confecționate în fabrici sau ateliere specializate. In ceea ce privește instalațiile aferente întreprinderilor industriale, și anume: instalații de alimentare cu energie electrică, combustibil, căldură, apă, instalații de canalizare a apelor reziduale și evacuarea deșeurilor etc., directivele prevăd necesitatea încadrării acestora în proiectele de sistematizare ale localității și ale zonei industriale respective. In detaliu se dau indicații asupra unificării agenților termici la instalațiile termice, fie ventilații și gaze și a parametrilor lor, recuperării căldurii reziduale rezultate din procesele tehnologice sau instalații centrale de încălzire, adoptarea sistemului de încălzire optim in halele industriale și altele. In proiectarea instalațiilor electrice se indică folosirea cit mai largă a subansamblelor mari (posturi prefabricate, celule de 6 și 10 kW prefabricate etc.), reducindu-se și prin aceasta volumul lucrărilor de montaj pe șantier, în privința instalațiilor de apă și canalizare se arată obligativitatea recirculării și refolosirii apei, necesitatea utilizării tehnicii noi în tehnologia tratării apei potabile și epurării apelor uzate etc. Atît la instalațiile electrice, cit și la cele de apă și canalizare se recomandă utilizarea cit mai largă a materialelor plastice (polimerice). Proiectarea ansamblurilor agricole este indicată a se face pe baza profilelor economice și în concordanță cu organizarea teritoriului. Reducerea investițiilor specifice ale ansamblelor zootehnice se va putea realiza prin concentrarea și specializarea producției, prin gruparea animalelor și păsărilor la densitatea și efectivele optime în adăposturi și padocuri, prin introducerea sistemelor mecanizate la operațiile de colectare a produselor și de curățire etc. Se recomandă folosirea cu precădere a proiectelor directive, elaborate în vederea aplicării unei tehnologii avansate și a mecanizării lucrărilor de construcții. In privința alegerii materialelor de con (continuare în pag. 3-a) După prima lună . Prima lună a noului an de muncă a fost deosebit de rodnică la Fabrica „Horia, Gloșca și Crișan“ din Turda. Aprovizionarea ritmică cu materii prime, o mai bună organizare a locurilor de muncă, au creat bazele unei însuflețite întreceri socialiste, care a dus la însemnate depășiri ale sarcinilor de producție. Secția de mase plastice, fruntașă pe întreprindere, a dobîndit importante succese, prin sporirea capacității de producție a utilejelor, prin aplicarea de noi metode de muncă. Cele mai frumoase rezultate le-au obținut muncitorii Zoltán Ostrowski, Sofia Neca, Vasile Becan și alții. Succese au înregistrat și muncitorii de la secțiile unde se produc pînză și turte asfaltate. în aceste secții s-au evidențiat tovarășii: Andrei Serepi, Alexandru Komorony, Ion Boldi și Vasile Rotaru. • Chiar din primele zile ale lunii ianuarie, inovatorii din fabrica noastră au început să lucreze, depunînd la cabinetul tehnic, la sîrșitul lunei, interesante propuneri. Pînă in prezent s-au înregistrat 5 dosare, care conțin : propunerea maistrului Ion Wolf pentru confecționarea unui dispozitiv de introducere și scoatere automată a plăcilor dlim etrie, a tehnicianului Zoltán Ostrowski pentru realizarea unui vibrator cu ajutorul căruia se vor putea elimina bulele de aer din pasta PALC. Ing. Vasile Andrica și lăcătușul Gligor Bordeanu au propus prelungirea carcaselor la mașinile de carton asfaltat, ceea ce va contribui la îmbunătățirea condițiilor de muncă. Pentru reducerea deșeurilor, tehnicianul Leon Feldeham a conceput un dispozitiv de încălzire a valțurilor de la băile de impregnare, inovatorii sunt sprijiniți in activitatea lor de cercul A.S.I.T. din fabrică, prin consfătuiri periodice. De asemenea, de mult folos le este inovatorilor biblioteca tehnică, recent dotată cu încă 100 de cărți de specialitate . Ridicarea calificării profesionale este o altă latură a activității legată de producție a multor muncitori din fabrica noastră. Comitetul sindicatului a sprijinit îndeaproape organizarea a trei cursuri la care participă peste 120 de muncitori. Secțiile sunt axate pe specificul locului de muncă. Cursanților de la secția mase plastice li se predă cunoștințe teoretice despre materiile prime care intră în fabricarea materialelor plastice, precum și despre tehnologia covorului P.V.C., a tapetelor lavabile pe suport de carton și textil ; lucrătorii de la secțiile moară, carton și turte asfaltate sunt pregătiți pentru cunoașterea materiilor prime necesare confecționării acestor produse, iar muncitorii din cadrul atelierului mecanic urmează cursul pentru întreținerea utilajelor și prelucrarea metalelor. RADU GLIGOR din subredacția noastră voluntară de la Turda Anul XIV nr. 1314 spi 25 nani Sîmbătă 3 februarie 1962 PRODUCȚIE DI CĂRĂMIZI ÎN PLINĂ IARNĂ La întreprinderea de materiale de construcții „7 Noiembrie“ din Capitală S-au asigurat condiții de lucru și pe timp de iarnă, la unitățile nr. 2 și 4. Cărămidarii din aceste unități au putut astfel începe activitatea chiar din primele zile ale anului. Desfășurînd întrecerea socialistă cu o deosebită însuflețire, harnicele colective au reușit să producă, pînă la 20 ianuarie, 200.000 de cărămizi, de bună calitate. Succesul de mai sus se datorește și depășirilor de norme, între 10—15%, realizate de fruntașii în producție: Petre Daicev, Sabina Rădulescu, Petre Chirtoacă, Ioan Stan, Ana Covete și alții. Cărămidarii de la „7 Noiembrie“ au dovedit practic că se pot produce cărămizi pe timp friguros și la fabricile de cărămizi sezoniere, chiar dacă n-au uscătoriei tunel, luîndu-se însă pentru aceasta anumite măsuri speciale. ION VASILESCU corespondent REȘIȚA FIBIALIS nr. 2 PRIBICG Ziarele de joi au vestit o nouă victorie a sesenalului: în seara ultimei zile a lui ianuarie, al doilea furnal de 700 mc de la Combinatul metalurgic Rețița a dat prima șarjă de fontă. Alături de jurnaliști, au sărbătorit acest eveniment constructorii de la I.C.M.M.R., care, cu concursul uzinelor furnizoare, au redus durata de execuție cu 7 luni — adică aproape la jumătate — față de primul furnal, intrat în funcțiune în 1961. Proiectanții de la IPROMET au introdus la noile furnale soluții de execuție și tehnologice avansate, neaplicate pină acum bara noastră, care vor asigura indici înalți de utilizare și un preț de cost redus. Cele două noi furnale de 700 mc de la Reșia vor da anual de 4 ori mai multă fontă decit s-a produs în Romînia în 1938. 2.560 apartamente din panouri mari vor fi montate pe șoseaua Giurgiului. Elementele prefabricate pentru aceste locuințe vor fi produse de întreprinderea „Progresul“ din Capitală. Zilnic se expediază către șantier 11—12 apartamente, îmbunătățirea calității elementelor, mărirea gradului de finisare a panourilor sunt preocupări principale cele colectivului de la „Progresul“. In acest scop s-a modificat tehnologia, utilizindu-se sistemul de tratare termică cu tipare încălzitoare pentru betoane, tipare fixe căptușite cu tablă etc. Fotografia înfățișează plecarea unui nou transport de panouri mari din depozitul de produse al fabricii către șantier. Construcții noi pe întinsul patriei Complex studențesc la Baia Mare La Baia Mare se află în plină construcție complexul studențesc destinat Institutului pedagogic de trei ani. El va fi compus dintr-un pavilion cu 24 săli de cursuri, un cămin cu 312 locuri, o cantină, săli de sport și alte spații necesare desfășurării în bune condiții a procesului de învățămînt. Pînă în prezent, constructorii de la T.B.C.Maramureș au terminat lucrările la pavilionul central și au ridicat de roșu centrala termică. A început turnarea fundațiilor la cantină și cămin, se montează aparantajul in sala centralei termice. Pe șantier se lucrează in trei schimburi. Complexul urmează să fie terminat pînă la deschiderea viitorului an de învățămînt. ing. ALEX. BĂLAN corespondent Anul acesta în regiunea Cluj— 1868 apartamente Bilanțul realizărilor din anul trecut al T.R.C.-Cluj este bogat. Constructorii clujeni au predat 1142 apartamente, 8 cămine studențești cu 2500 locuri, școli, cinematografe, ateierul mecanic al Uzinei „Unirea Cluj“. Fabrica de produse lactate din Turda ș.a. Pentru anul în curs, sarcinile încredințate constructorilor marchează o Însemnată creștere. Oamenii muncii din regiune vor primi 1868 apartamente (din care 947 apartamente în orașul Cluj). Dintre acestea peste 500 — blocurile din piața Gării, cartierele Jaszai și Donath ș.a. — vor fi predate chiar în cursul primului semestru. In plus, în trimestrul IV vor fi atacate alte 516 apartamente ce vor servi drept front de lucru pentru primele luni din 1963. O mare parte din volumul de investiții pe anul 1962 o constituie construcțiile social-culturale. T.R.C.L.Cluj va executa 4 școli cu un număr total de 48 săli de clasă, o școală profesională de construcții cu 30 săli de clasă etc. Sume importante au fost alocate lucrărilor de alimentare cu apă a orașelor Cîmpia Turzii și Gherla, construcțiilor agricole, spațiilor și depozitelor comerciale etc. Pentru realizarea în bune condiții a acestor sarcini se va pune un accent deosebit pe folosirea metodelor de" lucru" avansate, a materialelor noi, eficiente, pe temeinica organizare a șantierelor. AUREL MUNTEANU corespondent Orașul minier Vulcan se dezvoltă Vulcan — unul din orășelele minerilor din Valea Jiului — este azi de nerecunoscut. In locul maghernițelor de altă dată s-au construit 1i blocuri cu peste 550 de apartamente confortabile (din care 4 blocuri cu încălzire centrală), 3 cămine pentru nefamiliști cu 850 de locuri, 27 case in șir cu 200 de apartamente, 6 case individuale, o cantină centrală și un pavilion spitalicesc cu 70 de paturi. In cursul anului trecut, constructorii de la T.B.C.Hunedoara au mai dat în folosință minerilor din Vulcan 5 blocuri cu peste 140 de apartamente, cu încălzire centrală. De curînd a început construcția unei noi școli cu 16 săli de clasă, 2 laboratoare, 2 ateliere, sală de sport și bibliotecă. Lucrările sînt conduse de maistrul Otto Corciani; printre brigăzile fruntașe de aici se numără cele de săpători, dulgheri și betoniști conduse de șefii de echipă Constantin Tutunaru, Nicolae Căplescu și Ioan Chitu. Constructorii de la șantierul nr. 10 Vulcan vor începe lucrările la încă 520 apartamente, din care 200 vor fi date în folosință pînă la sfirșitul anului. De asemenea, încep lucrările de introducere a iluminatului fluorescent pe str. Republicii. I. ARAMA corespondent Pentru pregătirea cadrelor de muncitori și tehnicieni necesare noilor combinate ale industriei chimice, la Onești s-a construit un modern complex școlar. Aici funcționează o școală profesională o școală tehnică și o școală de maiștri chimiști. Cele 16 săli de clasă, laboratoare, biblioteca, dormitoarele, cantina (cu 100 locuri într-o serie) oferă elevilor condiții optime de studiu și de trai. Lucrările au fost executate de I.S.C.M.Onești. Proiectanții de la I.S.C.A.S. vor îndeplini cu succes sarcinile de plan pe 1962 Recent, la Institutul central de studii,... cercetări Științifice Și proiectare în construcții, arhitectură și sistematizare (I.S.C.A.S.) a avut loc, în cadrul unei ședințe de lucru inițiate de Prezidiul C.C. al Uniunii noastre sindicale și de conducerea C.S.C.A.S., analiza activității desfășurate de lucrătorii acestui institut în 1961 și a stadiului documentațiilor pentru asigurarea investițiilor din 1962. In afară de conducerea institutului, biroul organizației de partid, membri ai comitetului sindicatului, șefi de atelier, șefi de proiect, proiectanți fruntași, la ședință au luat parte și delegați de la C.S.P., D.C.M.C., ÎNCERC, reprezentanți ai diferiților beneficiari. A participat iov. arh. Gustav Gusti, vicepreședinte al C.S.C.A.S. Lucrările ședinței de lucru au fost conduse de tov. Andrei I Iorvath, președintele C.C. al Uniunii noastre sindicale. Atît din referatul înîntocmit de brigada comună a Prezidiului C.C. al Uniunii noastre sindicale și a C.S.C.A.S. care a studiat la fața locului situația din institut, cit și din discuțiile purtate de numeroși participanți s-au desprins o serie de învățăminte și propuneri valoroase care, puse în practică, pot contribui efectiv la îmbunătățirea activității de viitor. Fără a intra în întreaga complexitate a problemelor legate de activitatea desfășurată de I.S.C.A.S. i vom încerca să redăm succint, în articolul de față, principalele aspecte ale muncii din 1961, insistind în special asupra problemelor ce se impun a fi rezolvte cit mai grabnic pentru asigurarea unei munci rodnice in 1962. Anul 1961 s-a încheiat la I.S.C.A.S. cu realizări de seamă. Acest lucru oglindesc și rezultatele obținute la principalii indicatori de plan : capacitatea de proiectare — 103%, producția globală — 103,8%, producțiamarfă - 101,1%, beneficii - 113% (1.371.697 lei). Prețul de cost al proiectării a fost redus cu 4,3% față de cel planificat. De asemenea, productivitatea muncii a crescut în anul trecut cu 8%. Dintre proiectele întocmite de I.S.C.A.S. în 1961 pentru construirea unor importante obiective, pot fi menționate : ansamblul turistic Mamaia, locuințe la Galați, Onești, Hunedoara, spitalele de la Onești și Hunedoara. Institutul oncologic din Cluj, proiecte tip pentru spitale, policlinici, cluburi, cinematografe cu 500 locuri, hale industriale, sistematizarea orașului Brașov, sistematizarea zonei preorășenești București, sistematizarea Deltei Dunării etc. Mobilizat de comitetul sindicatului, sub conducerea organizației de bază P.M.R., colectivul de proiectanți de la I.S.C.A.S. a obținut în anul trecut și, o îmbunătățire a calității proiectelor. Atit comisia tehnică interioară (care a fost mai bine organizată și încadrată cu cadre corespunzătoare), cât și consiliile tehnico-științifice ale beneficiarilor și celelalte foruri de avizare - C.S.C.A.S. și C.S.P. - au constatat că față de anul precedent, în 1961 calitatea proiectelor elaborate de I.S.C.A.S. s-a îmbunătățit. Așa, de exemplu, la un număr de 150 de proiecte avizate de C.T.S. și C.T.S. au fost obținute calificativele : „bine“-10, „foarte bine“-130, „excepțional“-10 (C.T.S.) și respectiv 9,138, 3 (C.T.S.beneficiar). La 115 proiecte avizate de C.T.I. și CS.C.A.S.,calificativele obținute au fost: „bine“-10, „foarte bine“-88,„excepțional”-17 (C.T.S.) și respectiv 17, 89, 9 (C.S.C.A.S.). Demn de relevat este și faptul că îmbunătățirea calității proiectelor, nu s-a făcut pe seama creșterii, prețului de cost1 sau al creșterii consumurilor specifice de materiale. Prin străduința lor, proiectanții de la I.S.C.A.S. au reușit să realizeze o serie de proiecte superioare calitativ, reducînd, totodată prin proiectare cu circa 7,12% , prețul de cost al investiției față de lucrările similare executate anterior și ■ micșorînd cu 16,8% consumul de oțel-beton, cu 6% cel de ciment și cu 15,7% cel de material lemnos față de indicii plafon și limită existenți. Toate aceste frumoase rezultate obținute în 1961 ,la care trebuie să adăugăm și scurtarea cu 1,666 zile calendaristice a termenului de proiectare la un număr de 377 proiecte, arată că lucrătorii de la I.S.C.A.S., luptînd hotărît pentru — " ■ [UNK]că •" 1 • lichidarea lipsurilor ce mai dăinuie încă în activitatea lor, vor putea obține pe viitor realizări și mai de seamă. In desfășurarea activității sale, I.S.C.A.S. a avut și o serie de greutăți ale căror cauze sunt în afara lui și care au influențat negativ desfășurarea normală a muncii de proiectare. Așa, de exemplu, s-a putut remarca slaba preocupare a unor beneficiari de a lansa comenzile la timp, de a perfecta contractele pentru proiectele investițiilor respective. De asemenea, au apărut evidente unele greutăți cauzate de lipsa precizării unor poziții, în planul de proiectare, de tergiversarea avizării unor proiecte de către C.S.C.A.S. și C.S.P. La acestea se adaugă și slabul sprijin pe care I.S.C.A.S. îl primește din partea INCERC. Deși ambele institute sunt tutelate de același form» C.S.C.A.S., coordonarea muncii lor e defectuoasă. Iată și un exemplu : conform indicației C.S.C.A.S. de a se efectua de către ÎNCERC unele încercări pe prototip pentru folosirea fermelor longitudinale la halele cu celulă mărită, I.S.C.A.S. a predat proiectul la 8 august 1961, dar nici pină in prezent încercările n-au fost făcute. Justificări — așa cum a încercat să aducă în ședință și tov. ing. Dan Dumitrescu, din conducerea ÎNCERC — se pot găsi oricînd. Ele nu duc insă la soluționarea cu operativitate a problemelor ce le au de rezolvat în comun cele două institute. Era bine ca la ședință să fi participat și unii reprezentanți ai organelor de avizare a proiectelor din C.S.C.A.S. Nu însă aceste cauze exterioare institutului — asupra cărora au insistat mulți vorbitori, unii chiar cu lux de amănunte și exagerări — sunt factorul prim care a determinat elaborarea „unor proiecte de slabă calitate și care au necesitat refaceri, care au dus la nerespectarea termenelor și chiar la nerealizarea unor poziții înscrise în planul de proiectare. Aceste lipsuri, la care se adaugă și situația nesatisfăcătoare a asigurării documentației pentru Unele investiții din 1962, se datoresc, în cea mai mare măsură, cauzelor interne existente în institut. Lipsa contactului direct și personal al proiectanților cu diferiții beneficiari* înlocuirea acestui mod operativ de rezolvare a problemelor pendinte, de C.S.C.A.S., C.S.P. sau alte foruri* printr-o puzderie de adrese, reveniri* memorii etc. arată că la I.S.C.A.S. birocratismul e ca la el acasă. Pentru asemenea „lucrări“ institutul are o evidență bine pusă la punct. In schimb, pentru volumul de muncă cheltuit cu diferitele refaceri cauzate din vina sa proprie, evidența lipsește - așa cum lipsește și evidență precisă a proiectelor pentru investițiile prevăzute în planul pe 1962 și care au fost predate beneficiarilor pînă la 31 decembrie 1961. Tendința unor șefi de ateliere, șefi, de proiect etc. de a amplifica cauzele exterioare ale lipsurilor și a le diminua pe cele proprii institutului, deci și ale lor, demonstrează slaba activitate de îndrumare și control dusă de către conducerea Institutului (director arh. Gh. Pavlu), un scăzut spirit de răspundere personală al acestora față de sarcinile ce le revin. Ocolirea cauzelor subiective ce rezidă în lipsa de control și în slaba exigență a șefilor de atelier în ce privește calitatea muncii desfășurate, lipsa de colaborare a diferitelor sectoare din institut, tendințele de individualism și chiar de vedetism, manifestate cînd și cînd de unii proiectanți, au efecte negative în buna desfășurare a activității institutului. Așa cum a reieșit din referatul prezentat de brigadă și din discuțiile purtate de către unii tovarăși, care au făcut și o serie de propuneri constructive, un institut se simte necesitatea acută a reorganizării muncii, a ALEX. GHERITE (Continuare în pag. a 3-a)