Constructorul, aprilie 1967 (Anul 19, nr. 14-17)
1967-04-08 / nr. 14
FOLOSIREA JUDICIOASĂ A METALULUI ÎN CONSTRUCȚII UNDE E RĂSPUNDEREA PROIECTANTULUI? Este oare justificata neîncrederea în capacitatea executantului ? • Ce se economisește printr-o soluțier se pierde prin alta*Pardoselile armate: risipă oficializată • 100 t de oțel pierdute pentru o împrejmuire . Specificul întreprinderii noastre — lucrări de construcții-montaj cu caracter industrial — determină consumarea unor cantități importante de metal (în anul 1966 — peste 7 000 de tone). Analiza posibilităților de reducere a consumului acestui material ne-a dus la concluzia că nu întotdeauna metalul a fost folosit rațional. Introducerea tehnicii noi in construcții, crearea și lărgirea posibilităților de asigurare cu utilaje, materiale de bună calitate și cadre au necesitat o perioadă de aprofundare, cunoaștere și pregătire, astfel că in unele cazuri calitatea lucrărilor de construcții a lăsat de dorit, rezultatele scontate de proiectant prin elaborarea unor soluții avansate nefiind întotdeauna realizate cu ocazia traducerii acestora în practică. Această stare de fapt a putut crea, in institutele de proiectări, o atmosferă de neîncredere în executant. Ca o consecință, pentru a acoperi eventuale erori de execuție, proiec Fundații pe coloane și poluri de beton armat întreprinderea de construcții speciale, pentru transporturi, M.T.A.N.A., a acumulat o experienață de 5 ani în realizarea fundațiilor pe coloane și pe puțuri pentru poduri și diverse lucrări de artă, cu ajutorul mașinii de forat „Benoto“. Aceste soluții au înlocuit executarea incintelor de palplanșe din lemn cu săpătură manuală și epuismente (pentru fundații de 4—6 m adîncime), a chesoanelor deschise din beton armat (6—10 m) și a chesoanelor cu aer comprimat sau a piloților din beton armat (peste 10 m), reducînd considerabil consumul de material lemnos, manoperă și necesarul de utilaje. O coloană de beton armat cu diametrul de 1100 mm, la o adîncime de 12 m, se realizează — în medie — în 6 schimburi de 8 ore (inclusiv instalarea pe amplasament). La un pod de cale ferată pe linia București—Craiova, fundarea fiecăreia din cele două pile pe cîte 12 coloane 0 1000 mm, cu o fișă de 13 m, în loc de 36 piloți forați verticali 0 35 și 8 piloți forați oblici, tip Franki, a adus o economie valorică (la prețul de deviz) de 36 lei pe tonă de capacitate portantă de calcul, consumul de oțel-beton s-a micșorat cu circa 58»C, consumul de manoperă s-a redus la o treime; totodată, se apreciază că durata de execuție — 35 de zile — a reprezentat doar ceva mai mult de un sfert din cea pe care ar fi necesitat-o soluția cu piloți Franki lanții recurg la supradimensionarea elementelor de rezistență și, in mod special, la mărirea cantității de oțelbeton din elementele de beton armat. In prezent, cînd o serie de unități de construcții au la dispoziție stații de betoane moderne — total mecanizate și alimentate cu produse de balastieră spălate și sortate, cind cimenturile fabricate sunt de Cea mai bună calitate, cind cadrele de urmărire a execuției lucrărilor au in spate o bogată experiență, neîncrederea arătată nu-și mai găsește locul. Calitatea lucrărilor de construcții a devenit pentru noi, executanții, o chestiune de onoare. In aceste condiții, consider că institutele de proiectări pot trece — cu ocazia dimensionării elementelor de construcții — la urmarea la limită a elementelor de rezistență, la adoptarea unor mărci superioare de beton, in cazul cind acestea ar conduce la reducerea consumului de armătură — și să renunțe la acele „margini" de siguranță. Dimensionarea cisternelor de beton armat de la Complexul de vinificație Cotnari constituie un caz tipic cînd proiectantul (Institutul de studii și proiectări agricole), pornind probabil de la premiza greșită că pe șantier nu se pot asigura betoane de marcă mare (B 250), a prevăzut betoane ceva mai puțin rezistente, dar cu creșterea consumului de oțel-beton. Redimensionarea cisternelor în cadrul întreprinderii noastre a dus la concluzia că prin creșterea mărcii betonului se asigură economisirea a 13 tone de armătură (cca. 10% din cantitatea totală prevăzută în soluția inițială). Analiza atentă a tehnologiei de execuție, a posibilităților practice de realizare a celor concepute poate conduce la reducerea substanțială a cantităților de oțel, încărin faza de proiectare. Pentru complexul de la Cotnari, tot I.S.P.A. a proiectat și hrubele sub ing. Fabian SHARRISTH șeful serviciului tehnic din întreprinderea nr. 4 construcțiimontaje Iași (Continuare in pag. a 3-a) Instalația „Benoto“, în lucru pe unul din șantierele I.C.S.T. (Foto : Florin STEFANESCU) Activitatea economică pe o treaptă superioară Analizînd stadiul de dezvoltare a țârii noastre pe calea desâvîrșirii construcției socialiste, Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1966 a trasat sarcina ridicării calitative a întregii activități economice: înfăptuirea acestui deziderat, care condiționează mersul nostru înainte, impune orientarea eforturilor spre creșterea eficienței economice în toate ramurile industriale. Printre obiectivele de cea mai mare actualitate se numără realizarea ritmică a planului de investiții, diminuarea cheltuielilor de producție, reducerea substanțială a consumului de metal în construcții, rentabilizarea tuturor produselor, organizarea producției și a muncii pe baze științifice. Materialele publicate în pag. a 3-a a gazetei noastre prezintă diferite aspecte ale preocupării lucrătorilor din construcții și industria materialelor de construcții, pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. GAZETĂ EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURĂ ȘI SISTEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN CONSTRUCȚII ȘI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții. Costul abonamentului : 3 luni — 3,25 lei, 6 luni — 6,50 lei, un an — 13 lei. Redacția și administrația : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin Telefon : 15.19.21 - 15.10.92 Anul aceasta, planul de investiții este cu aproape 8 miliarde mai mare decît în 1966, iar realizarea lui în bune condiții este hotărîtoare pentru întregul cincinal. Aceste elemente ridică răspunderi deosebite in fața tuturor ministerelor, organizațiilor economice și de construcții, activitate intensă. Cifrele operative privind realizările obținute în trimestrul I atestă, in general, executarea unui MNRITM lucrări, restanțele nemaiputînd fi recuperate în tot cursul anului, în prezent situația s-a îmbunătățit, în ciuda condițiilor atmosferice nefavorabile din anotimpul friguros, șantierele care au fost temeinic pregătite au desfășurat o volum sporit de lucrări, față de cele înregistrate în perioadele corespunzătoare din alți ani. Dar cum unele investiții nu s-au bucurat de suficientă atenție din partea beneficiarilor și a proiectanților, iar iarna i-a surprins pe unii constructori nepre gătiți, multe organizații de execuție nu și-au îndeplinit integral prevederile de plan. Necesitatea recuperării rămînerilor în urmă, aducerea obiectivelor în stadiile fizice stabilite prin grafice sporesc sarcinile din noul trimestru, înfăptuirea lor reclamă folosirea cu maximum de eficiență a forțelor și mijloacelor de producție, înlăturarea grabnică a deficiențelor semnalate în primele trei luni ale anului. CU 60% MAI MULT CA IN 1966, DAR NUMAI 17,3% DIN SARCINILE PE 1967 Pe șantierele Ministerului de Construcții pentru Industria Chimică și Rafinării, eforturile orientate spre executarea unui volum cu mai mare de producție în primul trimestru au fost încununate de unele succese meritorii. Cu toate că planul la construcții montaje n-a fost îndeplinit decît în proporție de 85% — ceea ce reprezintă doar 17,3% din sarcinile anuale — realizările dobîndite depășesc cu circa 60% pe cele înregistrate în perioada corespunzătoare din 1966, termenele de punere în funcțiune — pentru fabrica de cartoane de la Brăila și pentru cei 5 500 mp de suprafață locuibilă la Turnu-Măgurele — au fost respectate, întreprinderile de la Brazi, Cluj, orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej și Brăila au raportat îndeplinirea integrală a prevederilor stabilite, iar șantierele Uzinei de aluminiu-Slatina, Fabricii de cartoane II din Brăila, Combinatul de îngrășăminte azotoase de la Tîrgu- Mureș, „Policolor" din București s-au remarcat prin ritmul viu asigurat lucrărilor. Ne putem declara mulțumiți cu acest bilanț ? Judecat prin comparație, acesta marchează ce-i drept o treaptă superioară în activitatea de investit», dar situează realizările sub nivelul sarcinii trasate de partid — în trimestrul I, peste 20% din planul anual — și al posibilităților reale ale întreprinderilor, în condițiile evitării unor lipsuri previzibile, s-ar fi putut executa un volum sporit de producție. Dar, surprinzător, circa 20 de procente din planul trimestrului I au fost acceptate fără corespondent fizic. Altfel spus, se știa de la bun început că vor lipsi o seamă de utilaje, de construcții metalice, că unele documentații (cum ar fi cele pentru grupurile școlare, de exemplu) nu vor putea fi asigurate. încărcarea planului în mod artificial nu putea avea însă un efect mobilizator. Atacarea unor obiective mari (la Govora, Pitești etc.) abia în ultima parte a anului 1966 a făcut ca iarna să-i găsească pe constructori insuficient pregătiți. Deschis în pripă, frontul de lucru n-a putut fi adus în asemenea stadii încît să poată fi neutralizate efectele intemperiilor din lunile de iarnă. Pe multe șantiere s-a făcut simțită lipsa unor materiale de primă necesitate (pavele, calupuri, criblură, traverse de șină, armături sanitare ș.a.), iar pe alocuri (de pildă, șantierul fabricii de poliesteri de la Iași) măsurile preconizate pentru desfășurarea lucrărilor pe timp friguros au întîrziat. Toate acestea, într-o măsură mai mare sau mai mică, au afectat bunul mers al activității. Constatările sînt tardive. Ele nu pot decît să sporească convingerea că, înlăturate la timpul cuvenit, n-ar fi privat constructorii din cadrul M.C.I.C.R. de bucuria îndeplinirii integrale a planului pe trimestrul I. CÎND ANUL ARE 13 LUNI ȘI JUMĂTATE La capătul primelor trei luni de activitate, situațiile încheiate la Direcția generală de construcții-montaje a Sfatului popular al orașului București, pe baza datelor operative, consemnează realizarea prevederilor de plan în proporție de 73%. Adică 15,6% din sarcinile anuale. Nici una din întreprinderi nu și-a îndeplinit volumul de lucrări stabilit, iar în ceea ce privește sarcina de punere în funcțiune se semnalează o restantă de 1 695 de apartamente. Avînd în vedere experiența, capacitatea și dotarea tehnică a ______________ D.G.C.M., bilanțul deficitar din acest început de an trezește surprindere și îngrijorare. Se explică și se „justifică" situația prin dificultățile create de anotimpul friguros. Dar cine se aștepta ca în lunile ianuarie și februarie să fie cald și frumos ? Și apoi, pe șantiere, cînd există spirit de prevedere, se pot găsi suficiente „antidoturi". Deficiențele principale — pe care au fost brodate și altele — se pare însă că-și au originea în activitatea desfășurată în ultimul semestru din 1966. Cel puțin pentru învățătură de minte, se cer cîtuși de puțin analizate. Se știe, bunăoară, că aproape o jumătate din trimestrul I, constructorii de locuințe bucureșteni au lucrat ca să pună la punct circa 1 500 de apartamente care, chipurile, au fost predate în trimestrul IV 1966. Cum s-a ajuns la această anomalie, ce a făcut ca, temporar, o parte din efective să nu-și poată aduce contribuția la realizarea noilor sarcini , în primul rînd, datorită faptului că în luna decembrie au trebuit să fie predate 3 500 de apartamente, adică mai mult de un sfert din sarcina pe întregul an. Unui asemenea vîrf de producție nu i s-a putut face față. Situația a fost generată de defectuoasa eșalonare a lucrărilor, impusă la rîndul ei de lipsa documentațiilor. în planul pe anul 1966 au fost incluse circa 2 500 de apartamente a căror durată normală de execuție expira în... 1967. Așa că, lăsînd la o parte propriile deficiențe, constructorii au fost siliți să „prelungească" anul. S-au semnalat defecțiuni și în mecanismul de recepționare a noilor locuințe. Cu toate că această activitate este reglementată printr-un în Capitală ea se efectuează în trei etape, de către trei comisii de recepție, ale Secțiunii tehnice de investiții, I.R.L. și sectorului I.A.L. respectiv. Fiecare din ele au obiecții, pretind retușări, cer remedieri sau... își pasează răspunderile. Pe de altă parte, lipsa unei judicioase coordonări a activității întreprinderii „Ascensorul" și face ca recepția să întîrzie I.R.E.B. constructorii își isprăvesc sarcinile, dar noile locuințe nu-și pot primi locatarii, fiindcă nu li s-au montat încă ascensoarele și echipamentul electric. Din această cauză, ca și din imposibilitatea executării amenajărilor exterioare în condiții de iarnă, circa 2 000 de apartamente n-au putut fi preluate lunii de-a rîndul. Și iată că apare următoarea situație: D.G.C.M. își realizează planul de construcții-montaje, în timp ce Sfatul popular al orașului București nu-și realizează planul de investiții . Atîta vreme cît aceste deficiențe nu vor fi curmate, pe șantierele de locuințe din Capitală anevoie se va putea asigura un ritm de lucru constant, de-a lungul întregului an. Și acest deziderat se impune. Activitatea desfășurată de unitățile aparținînd M.C.I.C.R. și D.G.C.M. a Sfatului popular al orașului București — cu toate minusurile ei — dovedește că sarcina trasată de partid, de a se executa în trimestrul a peste 20% din planul anual de investiții, este întru totul realizabilă. Și dacă rezultatele înregistrate în primele trei luni au doar meritul de a fi cu mult superioare celor consemnate în alte începuturi de an, situația se datorește exclusiv deficiențelor semnalate în pregătirea fronturilor de lucru, generate de mentalitatea perimată a invincibilității dificultăților din lunile friguroase. Neasigurarea condițiilor specifice activității în condițiile de iarnă, defectuoasa utilizare a mijloacelor și forțelor de muncă au condus la nerespectarea graficelor de execuție. la neîncadrarea în dinamica de plan propusă, în trimestrul II constructorii au intrat cu restanțe, iar necesitatea de a le recupera sporește noile sarcini. Condițiile atmosferice permit acum desfășurarea nestingherită a activității. în cadrul M.C.I.C.R. prevederile de plan au fost reanalizate, iar pentru îndeplinirea lor în condiții optime s-a prevăzut atacarea de urgență a celor circa 50 de obiective încă neîncepute, în următoarele luni, efectivele pe șantiere vor crește cu încă aproape 10 000 de constructori; se va extinde lucrul în două schimburi. S-au întocmit grafice coordonatoare din care să reiasă frontul de lucru pentru subantreprize, deoarece se prevede ca în trimestrul III sarcinile de pian ale întreprinderii de montaje-București, întreprinderii de instalații-București și întreprinderii de lucrări speciale să crească de aproape trei ori. Hotărîți să recupereze rămânerile în urmă, și-au intensificat eforturile și constructorii de locuințe din Capitală. Din păcate, ei nu-și pot însă desfășura munca pe un front corespunzător, din lipsa documentațiilor. Institutul „Proiect București” se creează încă emoții cu privire la perspectivele îndeplinirii planului pe anul în curs. La 26 martie nu erau predate încă 31,1% din proiectele pentru 1967. Ca urmare, circa 1000 de apartamente care urmează să-și primească locatarii pînă la 31 decembrie n-au fost încă atacate. Din frontul pentru 1968 n-au documentații aproape 9 000 de apartamente ! Volumul actualului plan de investiții. Importanța deosebită a realizării în bune condiții impune mobilizarea tuturor forțelor pentru accelerarea cadenței de lucru. Realizările din acest trimestru sunt hotărîtoare pentru evoluția ulterioară a lucrărilor, pentru respectarea termenelor de punere în funcțiune. De aceea, constructorii vor trebui să nu-și cruțe eforturile pentru a dovedi prin fapte că sunt demni de încrederea acordată de partid. Aurel ZELINSCHI Ținînd seama de importanța pe care o are intrarea în funcțiune la timp a noilor capacități de producție, Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1966 a trasat constructorilor sarcina de a desfășura o activitate ritmică, susținută în tot cursul anului. Dacă pînă acum în primele 2—3 luni nu se executa decit un procent redus de RA La startul trimestrului II dormitoarele comune ale constructorilor de la I.C.H. Constanța Pentru constructorii de la I.C.H.Constanța s-au creat nu numai condiții bune de muncă, ci și de trai. Cei in sarcina cărora a stat concepția de ansamblu a procesului tehnologic de modernizare și mărire a portului Constanța s-au gindit temeinic la influența pozitivă a condițiilor bune de trai asupra randamentului in producție. Noul orășel ridicat pe șos. Mangaliei — lingă abator — adăpostește, în apartamente semifinisate și finisate, aproape 2000 de muncitori, maiștri, ingineri și tehnicieni. La dispoziția lor se află și o cantină cu o capacitate de 1000 de locuri pe serie, magazine etc. Această puternică bază materială este gospodărită cu multă pricepere și sirguință de către personalul administrativ al întreprinderii de construcții hidrotehnice-Constanța, de înșiși locatari. Cu ocazia raidului nostru la grupurile sociale ale întreprinderii, am desprins cîteva aspecte interesante ale activității de gospodărire a dormitoarelor, de educare a locatarilor. — Dormitorul din apartament sau din baracă este locul unde muncitorul, maistrul, inginerul sau funcționarul își petrec o bună parte din timpul lor — îmi spune Nicolae Ianovici, șeful serviciului administrativ de la I.C.H. De aceea, ne străduim să înlăturăm provizoratul, atmosfera de cameră de trecere, de hotel, să zicem așa. Chiar de la repartizare, ținem seama de specialitatea în meserie, de prietenii, afinități etc. Să vizităm câteva încăperi! Să stăm de vorbă cu oamenii. Am intrat in primul apartament. Pe masă am zărit un desen artistic. Pe dulap o chitară. Pe pervazul ferestrei un ghiveci cu o floare. — Aici stau doi tineri zugravi Unul dintre ei, Nicolae Dragu, este elev la Școala populară de artă. Vecinii lor sunt mecanici. Se înțeleg bine de ani de zile. E plăcut în apartamentul lor. Am intrat și un al doilea apartament, și un al treilea, și... — Spuneți-mi! Așa curat este întotdeauna ? Pardoseala sclipește. — Deși e din PFL o spălăm, mai bine zis o ștergem zilnic cu clipa umedă. Am privit așternuturile, fețele de pernă, păstrat interioarele dulapurilor de îmbrăcămintea. Curățenie, ordine. — Sunt 8 zile de cind s-au schimbat cearșafurile, încă sunt curate. Și oamenii le păstrează — intervine administratorul. „Aici nu se fumează!“ — o astfel de înștiințare e prinsă azi pe ușile și in încăperile multor apartamente. — în cinematograf, la teatru, cofetărie, în diferite instituții, de cîtva timp și în sălile în care ținem ședințele nu se mai fumează — ne-a relatat Ion Puică, șeful unei brigăzi de asfaltatori, un om intre două vîrste. Iată, deci, că fumatul este din ce in ce mai îngrădit. Și nu e rău. 25 de ani am fumat, și, drept să spun, m-au îndemnat și articolele publicate în presă să las acest nărav. Pe montorul de diguri Dumitru Munteanu l-am găsit dis-de-dimineață pregătit de plecare. Se îmbrăcase cu ce avea mai curat. — Spre șantier 7 — Nu. Hainele de lucru sunt £n cuier. Mă duc la școala profesională. Am un fecior acolo. — Deci vă echipați astfel numai la zile mari ? — Da. Și nu procedăm bine. Să ne gîndim puțin. Noi, constructorii, umblăm îmbrăcați în hainele de lucru, prăfuite sau unse, pe stradă. De ce să-i facem pe alți pasageri de prin mașini și troleibuze să se ferească de noi? De ce nu am lăsa îmbrăcămintea de lucru în vagonul nostru, vestiar? Șeful șantierului, ing. I. Terfeleagă, ne-a cerut acest lucru. Insă noi n-am respectat indicațiile. Prăfuim oamenii pe drum, ca și dormitoarele noastre paturile. Așadar, montorul de diguri Munteanu, venit dintr-o comună din preajma Romanului, ridică o problemă de etică, de comportare a constructorului în societatea de azi. Această concepție corespunde vremurilor noi, igienei colective, ținutei generale. Ar trebui însă ca ideea să fie susținută atît de comitetul sindicatului, cît și de conducerea întreprinderii. Bineînțeles, acolo unde sînt create condiții materiale suficiente. — Caut, dar nu găsesc urme ale neglijenței: obiecte sanitare sparte, întrerupătoare electrice lipsă, uși distruse sau scoase din tocuri. E bine că la dv. nu se mai găsesc urme ale nepăsării față de avutul obștesc. Cum ați reușit să aveți rezultate bune ? — Tabăra de cazare de aici este organizată, din punct de vedere economic, pe baza principiului gospodăririi chibzuite. Avem o evidență precisă a veniturilor și cheltuielilor pe cap de om, familie. Cheltuielile făcute în plus peste prevederile legale le suportă locatarul. Dacă intervin pagube, la noi cine strică — plătește. Dar să intrăm in biroul inspectorilor noștri sociali. Vom avea exemple suficiente în legătură cu ceea ce vreți să aflați. — Scuzați-mă că vă deranjez — spuse noul nosir, betonistul Ion Vieru, responsabil de dormitor. Văd că ne-au fost aduse in dormitoare cuiere-pom. E bine. Dar al nostru are un braț rupt. N-am vrea să se creadă că la noi s-a stricat. — Ați văzut — interveni administratorul N. Ianovici — omului nu i-a fost indiferent că în dormitor a fost adus un obiect defect. Aceasta înseamnă că el are spirit de răspundere. Este rezultatul pe de o parte al educației, dar și al Gheorghe VOICU [Continuare In pag. 4-a) INIȚIATIVE, EXIGENȚE, SATISFACȚII