Constructorul, iulie 1967 (Anul 19, nr. 27-30)

1967-07-22 / nr. 29

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAI ZIUA CONSTRUCTORULUI DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA anul XXX Sâmbăta 7% iulie 1961 4 pagini 25 bani GAZETĂ EDITATĂ DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURĂ ȘI SIS­TEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDI­CATELOR DIN CONSTRUCȚII ȘI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și difuzor­i voluntari din Întreprinderi și instituții. Costul abonamentului: 3 luni — 3,25 lei, 6 luni — 6,50 lei, un an — 13 lei. Redacția și administrația: București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin Telefon: 15.19.21 - 15.10.92 • Luna trecută, pe șan­tierul complexului hidroe­nergetic Porțile de Fier s-au turnat 52 000 mc de beton — cifră record. Pe linia dezvoltării frontului de betonare, recent a fost pusă în funcțiune și cea de a II-a linie a funicularu­­lui, folosit la transportul agregatelor din ostrovul Golu, la fabrica de be­toane. • Activitate susținută și pe șantierele hidrocentralei de pe Lotru. La galeria de fugă și accesul principal în centrală se înaintează nor­mal — 60—80 m pe lună, iar la accesuil secundar în centrală s-au betonat 70% din puțul orb, ceea ce va permite atacarea galeriei forțate cu circa 4 luni îna­inte de termenul planifi­cat , au început lucrările subterane pentru accesul la castelul de echilibru. După străpungerea galeriei de deviere, constructorii au trecut la betonarea și pre­gătirea lucrărilor în vede­rea devierii Lotrului din incinta barajului. • Hala monobloc a uzi­nei de autoturisme din Pi­tești (I.C.I.M.­Braș­ov) ca­pătă contururi tot mai pre­cise. In zona etapei I-a au fost ridicați stîlpii prefa­bricați, au fost montate fermele și 60% din chesoa­­ne. In ritm susținut se lu­crează la centrala termică, drumuri, căi ferate. • La sfîrșitul lunii tre­cute I.C.S.I.M.­București a isprăvit lucrările la Fabrica de elemente de automati­zare din Capitală. Flota de eboșare a uzinei „23 Au­gust“ a fost închisă și i-au fost montate geamurile la fațada de vest ; au înce­put finisajele. In finisaje se află acum și hala de ar­mare din cadrul Șantiere­lor navale-Galați. • Constructorii de la I.C.I.M.-Brașov au dat în folosință noua hală de me­canică grea a Uzinei de strunguri de la Arad ; hala de prelucrări mecanice, deși atacată la sfîrșitul lunii fe­bruarie, are acum structura de rezistență ridicată și este aproape complet aco­perită , se execută închide­rile laterale. • Printr-o judicioasă or­ganizare a muncii, șanti­erul întreprinderii de pre­fabricate de la Călărași (I.C.M. nr. 8-București) a realizat în semestrul I 67% din planul anual de cons­­trucții-montaje. S-au creat astfel condițiile punerii în funcțiune a noilor obiective cu 1—5 luni înainte de ter­men (ing. Georgian SPI­­NOCFIE, corespondent) . Respectîndu-și angaja­mentul luat, colectivul șan­tierului Fabricii de mobilă din Constanța, al între­prinderii nr. 12 de construc­­ții-montaje — din rîn­­durile căruia se remarcă în mod deosebit zidarii din e­­chipele lui Dumitru Sandu și Gheorghe Brezoianu, fie­rar-betoniștii lui Avram Bota, betoniștii lui Ion C. Dinu, maistrul Ion Mar­­tinescu și ing. Doina Dadu­­rian, au predat pentru montaj secția de placaje, depozitul de bușteni și in­stalațiile de tratare, cu peste 20 de zile mai de­vreme. Acest succes deose­bit în întrecerea socialistă creează condiții prielnice ca întreaga fabrică să fie predată beneficiarului cu mult înainte de termenul planificat . Pe baza proiectului elaborat de D.S.A.P.C., Grupul de șantiere nr. 3 (al T.R.C.) Brașov a atacat lu­crările la noul stadion cu 30 000 de locuri. Amplasat în zona gării Bartolomeu, el urmează să fie gata în toamna anului viitor. (Iu­lian IONAȘCU, corespon­dent)­­ în orașul Năsăud, Grupul de șantiere nr. 3 și șantierul de instalații nr. 403 (T.R.C.-Cluj) au dat în folosință o casă de cul­tură cu 400 locuri, un bloc și o centrală termică­­ la Bistrița — atelierul S.M.T. și un bloc. Lucră­rile fabricii de brînzeturi fermentate de la Bistrița au ajuns într-un stadiu a­­vansat. (Gheorghe LĂZA­­NU, corespondent) CRONICĂ DE ȘANTIER ÎNALTA RĂSPUNDERE A LUCRĂTORILOR DIN CONSTRUCȚII Ing. Vasile BUMBÄCEA vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Construcții, Arhitec­tură și Sistematizare ! Mîine, 23 Iulie, pe șantierele pa­triei o jumătate de milion de oa­meni ai muncii vor sărbători ZIUA CONSTRUCTORULUI DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA. Instituită de partid și guvern ca semn de deosebită prețuire a oame­nilor muncii din construcții - deta­șament important al clasei noastre muncitoare, al poporului român - această sărbătoare constituie un prilej de trecere în revistă a reali­zărilor definite de aceștia, de a-i stimula în activitatea lor viitoare, întregul nostru popor urmărește cu un legitim interes, cu o înaltă exi­gență activitatea de construcții, parte componentă esențială a operei de edificare a socialismului în țara noastră. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a apreciat că la înfăptuirea vastului program de investiții, lucrătorii din construcții contribuie printr-o partici­pare „intensă, de multe ori cu ade­vărat eroică, sporindu-și de la o lu­crare la alta priceperea și îndemî­­narea, acumulînd tot mai multă ex­periență, îmbunătățind continuu cali­tatea muncii lor". An de an, constructorii îndeplinesc sarcini tot mai mari, tot mai com­plexe, legate de înfăptuirea progra­mului partidului de industrializare socialistă, de dezvoltare a agricul­turii, de îmbunătâțire a condițiilor de viață ale poporului. Numeroase exemple dovedesc capacitatea lu­crătorilor din organizațiile de pro­iectare și de construcții, de a re­zolva cu succes multiplele probleme legate de construirea unor obiective mari, de înaltă tehnicitate, realizate pentru prima oară în tara noastră. Este suficient sa amintim ca numai pe șantierele Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Ga­lați se execută în 1967 lucrări a căror valoare reprezintă mai mult de o cincime din totalul producției de construcții-montaj a tării, de a­­cum 15 ani. Lucrări cum sînt cele ale Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier, ale podului de peste Dunăre de la Giurgeni-Vadul Oii,­­ reprezentative pentru nivelul de tehnicitate atins de industria construcțiilor din România socialista, ridică prestigiul oamenilor muncii din acest sector­ , înalta prețuire pe care partidul, guvernul o acordă lucrătorilor din construcții își găsește expresia în stimulentele morale și materiale, condițiile de munca și de trai tot mai bune care li se asigură. Pe baza investițiilor alocate sectorului nostru, a progreselor în industrializarea lu­crărilor, munca în construcții capătă treptat un înalt grad de organizare și mecanizare, transformîndu-se în procese de montaj al elementelor produse în fabrici și mărindu-și, prin aceasta, productivitatea. Un mare număr de muncitori, maiștri, tehnicieni, ingineri, arhitecți de pe șantiere, din proiectare poartă cu cinste ordine, medalii și distincții în­­ întrecerea socialistă. Alături de ceilalți oameni ai muncii, construc­torii beneficiază de efectele măsuri­lor luate de partid și de stat privind îmbunătățirea salarizării, noua re­glementare a pensiilor, majorarea salariilor mici. De Ziua Constructorului, lucrăto­rii din proiectare și din execuție ra­portează­­ partidului însemnate suc­cese obținute în realizarea planului de stat, a indicațiilor Consfătuirii pe țară a lucrătorilor din construcții și ale Consfătuirii consacrate acti­vității de proiectare în domeniul con­strucțiilor Rezultatele cu care s-a încheiat primul semestru din al doilea an al cincinalului constituie premise pentru respectarea angajamentelor socialiste pe care colectivele întreprinderilor, șantierelor, institutelor de proiectări și le-au luat în întîmpinarea celei de-a XX-a aniversări a Republicii. Volumul global al lucrărilor construcții-montaj executate pînă de la 30 iunie echivalează cu peste 46 la sută din sarcina anuală si cu pro­ducția realizată în circa 8 luni din 1966. O serie de șantiere, cum sînt cele de la uzina „Policolor"-Bucu­­rești, uzina de aluminiu Slatina, „Electroputere" - Craiova, fabrica de zahăr-Buzau, fabrica de prefabricate din beton - Călărași, devierea li­niei de cale ferată Turnu-Severin- Topleț,­ extinderea spre sud a por­tului Constanța etc.­­ au depășit considerabil această cifră medie. Printre cele 180 de capacități și o­­biective puse în funcțiune, unele înainte de termen, se numără cele de la C.E.T.-Luduș, uzinele „Electro­­nica"-București, rafinăria Ploiești, fa­brica de ciment Bîrsești - Tg. Jiu, Complexul pentru industrializarea lemnului - Rm Vîlcea uzinele tex­tile „Oltul" - Sf. Gheorghe, fabrica de conserve Caracal s.a. O bună dinamică a dării în folosință a lo­cuințelor s-a înregistrat în regiunile Banat, Bacău, Hunedoara, ș. a. Tre­buie menționată contribuția pe care au adus-o la aceste realizări titula­rii de investiții, prin pre­gătirea din vreme­a condițiilor de execuție, ca și proiectanții, prin elaborarea la timp și de bună calitate a documentațiilor tehnico-economice. Se remarcă progrese, atît în pro­iectare cît și în execuție, în ce pri­vește ridicarea eficienței economice a investițiilor — sarcină centrală în domeniul construcțiilor. Măsurile luate de către partid cu privire la stabili­rea din timp a amplasării obiecti­velor pe regiuni, raioane și locali­tăți, la defalcarea sarcinilor de in­vestiții pe anii cincinalului, ca și simplificarea elaborării și avizării documentațiilor au creat condiții pentru aprofundarea soluțiilor de proiect, pentru o desfășurare mai rit­mică a activității pe șantiere. In ur­ma revizuirii unor proiecte s-au ob­ținut însemnate­ economii de teren, de suprafețe construite, de metal, creș­teri ale capacităților de producție printr-o organizare mai judicioasă a fluxului tehnologic, prin echiparea lui cu instalații, agregate, utilaje la nivelul tehnicii mondiale, în perioada care s-a scurs de la Consfătuirea pe țară a lucrătorilor din construcții, sectorul nostru a pri­mit din partea statului un prețios sprijin în extinderea procedeelor in­dustriale de execuție. A crescut gra­dul de dotare cu utilaje, au intrat în funcțiune o serie de capacități în industria prefabricatelor din beton. Inițiativa cadrelor din cercetare, pro­iectare și execuție s-a materializat în introducerea unor sisteme și me­tode de mare eficiență, cum sînt noile tipuri de elemente (grinzi­­canal, grinzi T) pentru hale indus­triale, panourile din beton cu zgura expandată pentru locuințe, folosirea cofrajelor metalice încălzitoare, elementelor spațiale, gata echipate a pentru băi etc. O serie de unități au primit fonduri pentru amenaja­rea unor baze de construcții cores­punzător organizate și dotate, pen­tru lărgirea capacităților de cazare a muncitorilor în condiții de confort ridicat. La baza succeselor obținute de oamenii muncii din construcții stă hotărîrea lor fermă de a valorifica întreaga lor capacitate creatoare, toate resursele materiale ce le stau la dispoziție, pentru a îndeplini sar­cina trasată de partid cu privire la creșterea eficienței întregii activi­tăți economice. În fiecare întreprin­dere de construcții, în fiecare insti­tut de proiectare s-au făcut, în ca­drul acțiunii de organizare științifică a Producției și a muncii, valoroase studii, stabilindu-se măsuri, dintre care unele au și început să fie apoi­ (Continuare in pag a 3-a) PORTRETE ÎN CROCHIURI Șantierul combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Galați. Prin­ gropile de fundații sau cățărați la înălțimi amețitoare, fixind pe am­plasamente utilajele tehnologice sau aplecați deasupra „cusăturilor’’ de sudură, la zidării sau la betoane — muncesc vreo douăzeci de mii de oa­meni, li afli mai cu seamă cind vin sau pleacă de la lucru, și te miri de pe unde ies atiila. Altfel, nu-i vezi. Li se simte insă pretutindeni prezen­ta. Sînt prinși intr-un tor mare. Pînă la sfîrșitul anului au de­pus in func­țiune furnalul de 1700 mc, fabrica de aglomerare, fabrica de oxigen, tur­nătoria mixtă și alte citeva obiective importante. Otelăria, laminorul sle­­bing, lucrările de dezvoltare a lami­norului de tablă groasă, a sectorului de refractare au și ele scadență a­­propiată — semestru­l 1968. Zăduf mare. Nici o adiere, nici un petec de nor. Jeratecul lunii lui Cup­tor dogorește. Ți-e fierbinte răsufla­rea și-ți sub­tie in gură praful stîrnit de goana autobasculantelor. Oamenii își văd de-ale lor. Ce, parcă-i mai bine iarna — cu ger și zăpadă, sau toamna — cu ploi reci și noroi ? Șan­tier înseamnă activitate în aer liber, viață aspră, muncă grea, bărbătească. Acesta este prețul satisfacțiilor pro­fesionale. Se spune că meseria de­­ constructor nu-i pentru oricine. Ea cere, cit de cit, o scânteie de pasiune, un dram din nobila putință de dăruire. — Lucrai la uzinele „23 August" din Capitală, tovarășe Udroiu ?... Interlocutorul — un bărbat la 33 de ani împliniți. Este lăcătuș, șef de brigadă, muncește la calea de rulare de la hala de suflante a furnalului. Își desface centura de siguranță, im­pinge casca pe ceafă. — E mult de-atunci. Prima escală a fost Reșița; am plecat așa, intr-o doară. Acum, iată-mă constructor cu... vechime : Hunedoara, C.E.T.-Gro­­zăvești din Capitală, iar de doi ani, aici la Galați. Ar ciștiga la fel de bine și intr-o uzină — unde, oricum, condițiile de muncă sunt mai bune — dar l-a „prins“ șantierul. — La noi e greu — recunoaște des­chis Gheorghe Udroiu — dar poate că tocmai de aceea ne place așa de mult munca asta. Eu, unul, nu mă simt în apele mele dacă nu mă urc­­ intr-o zi pe sus. Și mai este încă ceva : dacă ați ști cum iți mai zvîcnește inima cind treci pe lingă o clădire, pe lingă o instalație la care ai bătut și tu cel puțin un cui... Aducem vorba despre furnal. Creș­te văzind cu ochii. Deunăzi, echipa lui Traian Voicu a isprăvit montajul grinzilor principale ale schipului de 84 tone, care condiționează lucrul la lonjeroane și platforme. Atmosferă de lucru intens : miros, de acetilenă, zgo­mot de ciocane, comenzi și semnale pentru macarale ; „Derrick”-ul își oferă brațul său puternic cinci unei echipe, cinci alteia. Cuvintul de ordi­ne — graficul. Constructorii sunt, în general, tă­cuți. Vorbesc puțin, și totdeauna pe „itinerar” profesional. De cele mai multe ori biografiile lor se confundă cu „biografiile“ marilor obiective in­dustriale ale țării. — Pe „timpul blumingului” de la Hunedoara eram tinerel — se lasă prins de amintiri montorul Matei Popa. Acum are 38 de ani, conduce bri­gada care montează luminatorul de­ Adrian CTMPEANU (Continuare in pag. a 3-a) La furnalul de 700 mc. se lucrează in ritm susținut Foto . loan GHEJIU corespondent Cîntare omului (fragmente) Pînă-n sfîrșit, să nu uiți măreața sărbătoare. Cînd te-ai sculat din pulberi deodată în picioare. Privirea ta tîrîșă și-mpiedicată-n tină Primi din depărtare întîia ei lumină. Și-O dată dezlegată de mir și de țărînă, Ajunse scrutătoare, senină și stăpînă. Ai născocit pe-nceful uneltele, cu care Ți s-a făcut mai dîrză voința și mai tare. Cînd te crezuse și tocmai mai șubred și mai mic. Atunci ți-ajunse brațul molatec mai voinic. Și meșterul Manole visa o mînastire. Dar cine-a scos-o vie din moarta-nchipuire ? Cinci degete­ ale dreptei cu cinci din mina stingă Putuseră s-o-nalfe și­ ursitele să-nfrîngă. Un om fusese-o frunză și numai om cu om Au izbutit să crească și să se facă pom. Că moare frunza-n ramuri,­­ puiandra și ușure, Copacul viețuiește și s-a-nmulțit pădure. * I­5 S­i Í E timpul, slugă veche și robul celui rău, Tu, omule și frate, să-ți fii stăpînul tău. (21 mai 1880 — 14 iulie 1967)

Next