Constructorul, septembrie 1967 (Anul 19, nr. 35-39)
1967-09-02 / nr. 35
(921) amit KIK Stmnhäiä % sepieinfori« fv *967 4 pagini 25 bani PROLETÁRT bill TOATE TABILE, VNITI-VA ' OPORTUNITATEA PREGĂTIRII FRONTURILOR DE LUCRU Pregătirea activității de construcții pe timp friguros constituie o problemă majoră a etapei actuale. Ea implică necesitatea determinării, pentru fiecare obiectiv în parte, a stadiilor fizice ce se cer atinse la începutul și sfîrșitul lunilor cu ger și zăpadă, a volumelor de lucrări ce trebuie executate în cadrul valorilor planificate, ca și stabilirea, in detaliu, a măsurilor ce se impun pentru realizarea în condiții optime a tuturor proceselor tehnologice. Cerințele unei activități ritmice pe șantiere — sarcină de mare importanță trasată de partid — reclamă pregătiri în stare să permită executarea lucrărilor la un preț de cost redus, folosirea integrală a mijloacelor și forței de muncă. Urmărind aceste deziderate, în cadrul șantierelor de construcții ale Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini s-au stabilit o Seamă de măsuri care vizează, îndeosebi, buna organizare a execuției lucrărilor pe timp friguros, menținerea ritmului de execuție la un nivel corespunzător. Mijloacele de producție și forțele de muncă au fost concentrate mai cu seamă la obiectivele industriale începute în trimestrele I și II, încît prin reducerea duratei de execuție halele să fie închise pe soluție definitivă, iar instalațiile de lumină și încălzire să fie în cea mai mare parte isprăvite pînă la începutul perioadei cu timp friguros. In aceste condiții, lucrările interioare — la fundații de utilaje, pardoseli, instalații tehnologice, montaje de utilaje, finisaje — se vor putea desfășura nestînjenit, și la un nivel de productivitate normală, încă de pe acum se întrevede perspectiva depășirii prevederilor anuale de plan la mai multe obiective. Etapa I-a de la hala monobloc a fabricii de autoturisme din Pitești (cca. 50 000 mp) se va realiza în numai 8 luni , structura de rezistență și închiderea halei pentru cutii de viteză de la Uzina de piese auto Colibași, în numai două luni. Un ritm susținut de muncă se înregistrează și în execuția halelor de la turnătoria nouă de fontă și secția de tratamente termice ale Uzinei de autocamioane-Brașov, halelor de la Uzina de reparat locomotive Diesel electrice-Craiova, halelor de la secția nouă de cabluri a Fabricii de cabluri și materiale electroizolante-București și altele. In vederea unei judicioase programări s-au luat măsuri ca institutele de proiectare să predea în trimestrul III și la începutul trimestrului IV documentația pentru noile obiective industriale. Intenționăm ca în acest an să executăm cea mai mare parte a lucrărilor de organizare, fundații, minimum de rețele (apă, forță, agent termic) și să comandăm la furnizori construcțiile metalice și prefabricatele din beton armat. In perioada ce urmează vor fi atacate hala de turboagregate de la Uzina de mașini grele București, hala de transformatori de înaltă putere de la uzina „Electroputere“-Craiova și altele. Importanță mare acordăm lucrărilor de terasamente, drumuri uzinale și căi ferate. în marea lor majoritate acestea vor fi executate în trimestrul III, încît activitatea de transporturi pe șantiere să se desfășoare în condiții bune. înfăptuirea prevederilor noastre reclamă o preocupare permanentă din partea constructorilor, care au datoria să realizeze întocmai stadiile fizice stabilite prin grafice ; se cere, de asemenea, insistență din partea sectoarelor de aprovizionare pentru a asigura șantierelor din timp baza economico-materială. In Paralel cu programarea activităpe timp friguros, pe fiecare șantier și secție de producție au fost analizate, condițiile și posibilitățile locale. In funcție de acestea, pe lângă graficele privind realizarea stadiilor fizice propuse, au fost alcătuite și planuri de măsuri prin care au fost concretizate lucrările pregătitoare ce trebuie executate de șantier, întocmindu-se pentru ele teme de proiectare, încredințate spre rezolvare secțiilor de proiectare ale întreprinderilor. S-au stabilit, de asemenea, condițiile :materiale necesare respectării cerințelor tehnologice pe timp friguros : asigurarea acceleratorilor de priză, materialelor de protecție, iluminatului suplimentar, încălzirii etc. Ne-am propus, apoi, ca în acest an, pe baza unor proiecte interne, să executăm centralizat și să uniformizăm în șantierele noastre unele confecții, cum ar fi : — panouri pentru închideri din folie și rogojini — cu posibilitatea de a putea fi montate pe eșafodajele de lemn ale cofrajelor, pe eșafodaje metalice de inventar și pe schele metalice ; — elemente de susținere și panouri, cu posibilitatea de asamblare în tronsoane, pentru închideri (necesare preturnării elementelor din beton armat, lucrului la fundații izolate, cămine, canalizări etc.); — elemente de închidere a spațiilor aferente Instalațiilor de glisare la coșuri de fum și castele de apă, asigurînd pe lîngă condiții ing. Mihail ANDREI director tehnic al Direcției generale de lucrări capitale-montaje din M.I.C.M. (Continuare in pag. a 3-a) Față de confrații lor din alte sectoare, constructorii ți montorii din cadrul Ministerului Energiei Electrice beneficiază, în sensul cel mai larg, de avantajele specializării. Executînd ani de-a rîndul acalași gen de lucrări, șantierele întreprinderilor „Energoconstrucțiou și „Energomontaj de pildă, au ajuns la un asemenea grad de perfecționare, în ceea ce privește pregătirea și organizarea muncii, încît odată începută, activitatea lor se desfășoară într-o cadență pe care o pot invidia și unele unități industriale. Atuul experienței și specializării își spune cuvîntul și pe șantierul termocentralei București-Sud. Nevoile sporirii surselor de energie electrică ale țării, nevoile termoficării zonei industriale Dudești-Cioplea aflată în plină dezvoltare și a noilor cartiere Balta Albă și Berceni-Sud constituie elementele ce justifică prezența centrală electrice de termoficare aflată în această zonă a Capitalei. Etapa a II-a a construcției prevede încă două grupuri de cîte 100 MW cu termene contractuale in trimestrele IV 1967 și, respectiv, 1968. Stadiile fizice ale lucrărilor sunt însă atît de avansate, încît punerea în funcțiune a noilor capacități cu circa un trimestru înaintea datelor stabilite a devenit aproape certă. Cu toate că a avut un rol important, obținerea acestui iminent succes nv poate fi pusă exclusiv pe seama specializării. Elementele de tehnică nouă în concepția de organizare, și execuție au găsit pe șantierul bucureștean un climat deosebit de fertil. Zidarii conduși de Ion Soare, fierar-betoniștii lui George Tudora, dulgherii lui Dumitru Dumitru și Nicolae Țînțaru, sudorii Tudor Bonomarenco și Mișu Oancea — oameni de bază ai colectivului — s-au dovedit receptivi la tehnologiile moderne de lucru. Elementele inedite legate de executarea scheletului de rezistență la clădirile de bază din elemente prefabricate (în mare parte preturnate pe șantier), folosirea sudurilor în baie, montarea fermelor perechi concomitent cu panele și contravîntuirile preasamblate la sol au fost cu ușurință însușite; în plus, „hormonograma“ (graficul coordonator pentru construcți-montaje) s-a dovedit fără cusur. Ca urmare lucrul s-a desfășurat nestingherit, iar duratele de execuție preconizate au fost simțitor diminuate față de etapa s-a. Alături de un partener-constructor harnic și priceput, montorii n-au fost cu nimic mai prejos. Au devansat și ei termenele. Primului grup de 100 MVZ i s-au făcut probele, cazanului i s-a isprăvit spălarea acidă, iar în jurul datei de 20 septembrie, cu peste trei luni mai devreme, se prevede intrarea în funcțiune. Celuilalt grup i se pregătește premiera pentru 31 decembrie; de altfel, în primele 8 luni, șantierul a realizat circa 70 ° 1o din sarcinile pe anul 1967. La fiecare dintre obiective, eficiența specializării a urccut cîte o trmptă. Tamburul cazanului nr. 3, bunăoară, a fost ridicat cu o lună de zile mai repede decît la cazanul nr. 2 (din etapa I-a), iar cel de la cazanul nr. 4 o lună și jumătate mai devreme decit la cel precedent. Inginerul Grigore Irăschescu, cu 22 de cazane în biografia profesională, făcea o comparație care merită a fi consemnată: „Să nu mai amintim — zicea el — de cum s-au lucrat termocentralele de la Doicești, Fiptînele sau Hunedoara. Iau ca exemplu lucrările de la Borzești, din anii 1953— 1962; montarea unui cazan de abur cu o capacitate de 420 de tone de aburi pe oră reclamă 16 luni, acum încheiem operația în numai 10“. Acest salt reprezintă sinteza experienței, a tehnicității care și-a pus amprenta pe mai toate fazele de montaj. Extinderea preasamblării la sol, folosirea macaralelor de mare capacitate au permis echipelor conduse de Nicolae Mache, Mihai Stafie, Costel Pîrvulescu și altor formații să obțină adevărate performanțe. O dovadă: utilizarea la traseele de cabluri a stîlpilor tip mecano a îngăduit reducerea duratei de execuție cu circa 25 ° Io, fără a mai pune la socoteală diminuarea consumului de metal. Și exemplul acesta nu este singular. Dacă lucrătorii de la „Energomontaj” au înregistrat în primul semestru 129 000 lei economii suplimentare, la prețul de cost, Grupul de șantiere nr. al întreprinderii „Energoconstrucțiae” lucrează încă cu pierderi. îmbucurător este, totuși, faptul că dinamica lor este în continuă descreștere. Ultima etapă pe calea rentabilizării activității — ne spunea Atanasie Genescu, contabilul șef — va fi anul 1967, cînd la capitolul pierderi se vor obține „economii” de 1 123 000 lei. Ele vor izvorî din măsurile, privind mai buna gospodărire și folosire a cimentului, oțelului-beton, azbocimentului, parcului de utilaje, timpului de lucru. Adrian CÎMPEANU LA C.E.T. BUCUREȘTI-SUD UN AVANS DE TREI LUNI Unele construcții și instalații ale viitoarea rafinării din Pitești încep să prindă contururi tot mai precise. Grăitoare in această privință este imaginea de mai sus care reprezintă platforma de pompe și aparate ale instalației și reformare catartică cu separarea aromatelor. Constructorii din cadrul întreprinderii de construcții speciale pentru transporturi lucrează la modernizarea drumului din defileul Jiului. In fotografie: Iuliu Minu cu doi din membrii brigăzii pe care o conduce: Teodor Cristea și Iuliu Teodorovici. Foto : Florin STEFANESCU Maistrul Iancu Cosma este unul dintre lucrătorii încercați ai întreprinderii „Energ «montaj“. Aici, la C.E.T. București- Sud, a participat la montarea celui de al X-lea cazan de 420 tuburi/h din cariera sa. O „aniversare“ care-i face cinste. Unele agregate sunt în probe, altora li se execută finisajele Cum apreciem nivelul w •• organizam muncii opinii la formații și brigăzi ? în aprecierea nivelului organizării muncii pe șantierele de construcții, după părerea noastră, intervin două componente, care trebuie luate în considerare : concordanța gradului de organizare a muncii cu nivelul dotării tehnicomateriale și cu tendința progresului tehnic contemporan și modul cum organizarea adoptată asigură folosirea muncitorilor corespunzător calificării lor, a fondului timpului de lucru și a gradului normal de intensitate a muncii. Prima componentă cuprinde ansamblul problemelor perfecționării diviziunii și cooperării muncii, a organizării formațiilor de lucru, a elaborării metodelor și procedeelor înaintate de muncă și este de competența cercetării științifice s-o rezolve. Concluziile cercetării concretizate sub forma soluțiilor tehniceorganizatorice ar trebui să se reflecte în mod distinct în proiectele de execuție a lucrărilor de construcții montaj. A doua componentă este de competența conducerii fiecărui șantier și întreprindere de construcții. Asupra acesteia din urmă vom insista în cele ce urmează. După cum se știe, rezultatele finale ale activității, oricărei unități productive se exprimă în modul cel mai sintetic în asemenea indicatori economici ca : productivitatea muncii, prețul de cost al producției și rentabilitatea întreprinderii. Fără îndoială, de la ei trebuie să se pornească în analiza oricărei activități economice pentru că aceștia caracterizează in modul cel mai obiectiv eficiența producției însă indicatorii amintiți, datorită caracterului lor sintetic exprimă influența întregului complex de factori, care concură la obținerea producției (naturali, tehnici, organizatorici, economici, sociali etc.) și deci nu pot arăta în mod distinct nici aportul organizării muncii în obținerea rezultatului economic final și nici nivelul la care se găsește organizarea muncii. Oricine știe că se pot lua, pe un șantier sau altul, măsuri care nu au legătură directă cu organizarea muncii ca : introducerea de noi tehnologii, îmbunătățirea aprovizionării cu materiale și altele, datorită cărora productivitatea muncii poate crește. Deci, pentru a putea aprecia starea organizării muncii și efectul ei direct asupra rezultatelor generale ale activității șantierului este nevoie, pe lîngă indicatorul productivității muncii și de alți indicatori care să caracterizeze gradul de perfecționare a elementelor ei componente, esențiale. Ideal ar fi găsirea unui indicator global care să exprime efectul totalității factorilor constitutivi ai organizării muncii la care ne-am referit. Stabilirea unui atare indicator este o problemă îndeajuns de complicată în stadiul actual în care se află organizarea muncii pe șantierele noastre, îndeosebi dacă se are în vedere că pentru a fi pe deplin util ar trebui să permită compararea nivelurilor de organizare a muncii între diferitele șantiere și întreprinderi de construcții. Găsirea lui se impune însă cu necesitate sporită pe măsură ce organizarea științifică a muncii își face drum pe șantiere. La indicatorul global s-ar putea ajunge pe caleta determinării unor indicatori particulari care să reflecte gradul de utilizare a fondului timpului de lucru, modul de folosire a calificării muncitorilor și gradul de intensitate a muncii, elemente esențiale ce condiționează atît eficiența muncii cit și conservarea forței de muncă. Indicatorul folosirii timpului de lucru ar putea fi stabilit în cîteva variante : ca raport al timpului efectiv față de fondul timpului planificat ; ca raport al sumei pierderilor de timp independente plus cele dependente de muncitori față prof. ing. Miron BELEA (Continuare in pag. a 3-a) GAZETA EDITATĂ DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN CONSTRUCȚII ȘI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și difizorii voluntar) din întreprinderi și Instituții. Costul abonamentului: 3 luni — 3,25 lei, • luni — 6,50 lei, un an — 13 lei. Redacția și administrația: București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin. Telefon: 15.19.21 - 15.10.92 îndrumarea în cercetare încă din anii studenției în studiul publicat de Ministerul Invățămîntului nu se vorbește nimic despre arhitectură. Deși unele din principiile precizate ca necesare de aplicat în domeniul învățămîntului tehnic se potrivesc, și urmează să fie aplicate și în învățămîntul superior de arhitectură, totuși unele observații și propuneri, care ar putea duce la o îmbunătățire în modul și locul de pregătire a specialiștilor chemați să schimbe fața orașelor noastre de azi și de mîine, mai sînt de făcut, și e bine ca ele să fie cunoscute. Pentru îmbunătățirea conținutului învățămîntului arhitecturii este necesar să se restructureze atît planul de învățămînt de specialitate, cit și programele de studii. — Prin restructurarea planului de învățămînt trebuie să se stabilească o pondere justă a disciplinelor fundamentale ; să se suprime, contopindu-le după necesități în alte cursuri, disciplinele de specialitate îngustă ; să se reducă numărul orelor obligatorii de curs, precum și numărul proiectelor de an, astfel ca, asigurîndu-le o bună pregătire de specialitate, să se lase studenților timpul necesar studiului individual și îmbogățirii propriei culturi generale. — Cursurile să fie astfel predate încît să nu tindă spre o îmbrățișare integrală a materiei disciplinei respective — lucru de altfel imposibil —, ci să constituie un îndrumar, o oglindă sintetică a progreselor obținute în domeniul disciplinei, precum și un indicator de probleme ce se cer cercetate; pe scurt este vorba de un curs care să îmbie și să orienteze studiul personal al fiecărui student, în legătură cu cercetarea științi- Propuneri in legătură cu dezvoltarea invățămintului superior fică, este cazul să precizăm cele două nuanțe pe care această noțiune le îmbracă atunci cînd este vorba de arhitectură și urbanism. în primul rînd, întocmirea unui proiect de arhitectură sau de urbanism necesită o prealabilă și atentă cercetare în legătură, pe de o parte cu specificul temei, pe de alta cu locul destinat clădirii — adică cu terenul, cu cadrul natural și cel construit, cu condițiile economice și sociale, cu necesitățile dezvoltării într-o anume direcție a localității sau regiunii etc. Un bun proiect — și deci și o bună lucrare realizată după un astfel de proiect — este rezultatul cuprinderii, într-o sinteză bine gîndită, a tuturor acestor date ale problemei. Cercetarea necesară întocmirii și realizării unei lucrări de arhitectură sau de urbanism este cercetare științifică. Ea presupune deprinderea unei metode de largă investigație, pricepere și putere de analiză și de concretizare a concluziilor, dar și talent, adică darul de inspirație artistică, fără de care o operă menită să răspundă atributelor de bază, specifice arhitecturii, nu poate fi realizată. In al doilea rînd, și pentru a nu confunda practica arhitecturii și a urbanismului cu cercetarea științifică, propriu-zisă, trebuie să precizăm că aceasta din urmă, în domeniul considerat, reprezintă studii teoretice întreprinse în vederea strîngerii și analizei unui material documentar privind dezvoltarea istorică a arhitecturii și a urbanismului, precum și critica diverselor teorii care au stat la baza dezvoltării acestor două discipline, astfel de studii avînd drept scop să descopere legile care acționează în acest domeniu de activitate ,și să generalizeze experiențele seculare în vederea stabilirii unei baze teoretice menite să îndrumeze practica pe drumul progresului. Pentru dezvoltarea acestor două feluri de cercetare științifică în cadrul învățămîntului superior de arhitectură , (in cadrul Facultății de arhitectură și urbanism) este nevoie — să se formeze, sub conducerea cadrelor didactice cu o înaltă calificare, elaborarea, pe bază de comenzi din producție, a unor proiecte de mare importanță, cu caracter de cercetare și experiență, dar și de imediată aplicare, proiecte la întocmirea cărora, pe lîngă personalul didactc de specialitate al catedrelor să fie antrenați și studenții cu deosebite aptitudini. — se se formeze, pe măsura posibilităților de încadrare cu personal de specialitate calificat, centre de cercetare pe lângă unele catedre teoretice (teoria și istoria arhitecturii, urbanism). Pentru îndrumarea pe aceeași cale a studenților în vederea recrutării din sînul lor a unor viitori cercetători de specialitate, dar și pentru mai buna lor pregătire profesională: — să se acorde o deosebită atenție documentării necesare întocmirii proiectelor de an și în special a celor de diplomă, pentru care documentarea cerută în mod obligatoriu și consemnată în fișe, să se extindă și adîncească asupra tuturor laturilor problemei ce se cere rezolvată prin tema proiectului ; — să se schimbe radical actualele forme școlărești de seminarii, înlocuindu-se cu lucrări și studii teoretice menite să dezvolte deprinderea și capacitatea de cercetare științifică și de exprimare a studenților, acest fel de lucrări urmînd să fie prezentate și dezbătute în cadrul ședințelor de seminar programate. prof. arh. Grigore IONESCU din cadrul institutului de arhitectură .,Ion Mincu" A. In probe tehnologice In ziua de 15 august a intrat în probe tehnologice, cu 4 luni și jumătate Înainte de termenul de punere în funcțiune, secția de furnire estetice din cadrul Combinatului de industrializare a lemnului de la Rîmnicu-Vîlcea. Cu acest succes au întîmpinat constructorii de pe șantierul 855, condus de arh. C. Bîrnescu (I.C.M. nr. »), ziua de 23 August.