Constructorul, septembrie 1970 (Anul 22, nr. 36-39)
1970-09-12 / nr. 37
If Realizând planul producției globale și marfă pe primele opt luni ale anului In proporție de 103,2%, secția Doaga a I.P.S.Galați a îndeplinit sarcinile pe actualul cincinal. Tot pînă la septembrie, activitatea colectivului secției s-a soldat cu un plus de 5 milioane de lei la beneficiile planificate. Aceste date vădesc priceperea cu care sunt folosite utilajele și instalațiile ce însumează în prezent o capacitate de producție anuală de 53 mii mc. Atenția colectivului de aici este Îndreptată acum în special, spre realizarea prefabricatelor pentru șase complexe agrozootehnice (2 de porcine, 2 de bovine și 2 avicole), sarcină primită peste plan și cu termene scurte de livrare. In vederea Înfăptuirii s-a amenajat un poligon cu o capacieitate de 70 mc/zi, unde se toarnă panourile, stupii și panele. După ne informează inginerul-șef Virgilium Dimoftache, întreaga cantitate de stilpi pentru toate cele șase complexe fost realizată. Acum se toarnă panourile în trei straturi și panele. Ritmul execuției arată că prefabricatele vor fi fivrate la timp, astfel ca lucrările pe șantier să nu fie stinjenite. In clișeu: aspect de la poligonul unde se toarnă prefabricatele pentru complexele agrozootehnice. Redacția ți administrația : București 46, *tr. Grădina cu catar. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21 -15.10.92 Consfătuire despre acordul global Ieri, din inițiativa Consiliului sindicatelor din construcții București și a D.G.C.M., a avut loc o interesantă și utilă consfătuire. Tema : salarizarea în acord global. Participanți : cadre de conducere, ingineri, economiști, muncitori, tehnicieni, maiștri etc. din întreprinderile de construcții ale D.G.C.M R. Pe baza referatelor prezentate, s-au purtat ample discuții, s-au clarificat numeroase probleme privind metodologia de aplicare și căile de generalizare salarizării în acord global. La consfătuire au luat parte și ing. Simion Pop, vicepreședinte al Consiliului popular al municipiului București, ing. Ion Bratu, secretarul Comitetului Uniunii sindicatelor de ramură, specialiști din Ministerul Muncii, C.S.E.A.L., M.C., Ind. etc. în numărul viitor al gazetei vom publica o largă relatare a lucrărilor consfătuirii. NOILE CAPACITATI—LA TERMEN ÎN CIRCUITUL ECONOMIC ULTIMA TREIME A ANULUI acumulează, în sarcina unităților de execuție ale Ministerului Construcțiilor Industriale, peste 60#/6 din obiectivele cu termen de punere în funcțiune în acest an. Realizarea lor la datele planificate este imperios necesară economiei naționale, pentru ca noile capacități să fie, încă din prima zi a cincinalului viitor, în plină producție. Totodată, orice devansare a termenelor îi permite și constructorului să degajeze forțele și mijloacele necesare pentru intensificarea lucrului la obiectivele în continuare, pentru atacarea investițiilor noi din 1971. Or, la ora actuală o serie de lucrări prezintă încă probleme dificile, fie din cauza stadiilor fizice rămase în urmă, fie datorită necompletării detaliilor de proiect sau, mai cu seamă, întîrzierilor în asigurarea utilajelor tehnologice de către beneficiari, în toate compartimentele și la toate eșaloanele ce colaborează la realizarea investițiilor, se impun măsuri operative și eficace, care să garanteze respectarea termenelor de punere în funcțiune, în raidul-anchetă din pag. a 3-a redactorii noștri A. ZELINSCHI și Dan CONDREA prezintă aspecte legate de pregătirea intrării în circuitul economic a unora din capacitățile scadente în trimestrele III și IV 1970. Pregătiri pentru începerea producției La Începutul acestei luni, la fabrica de țigle și cărămizi „Arieșul“-Cîmpia Turzii s-a aprins focul pentru uscarea cuptorului-tunel, lung de 150 m — ne informează corespondentul nostru Vasile DAVID. O premieră în cadrul lucrărilor de modernizare și extindere a capacității anuale de producție a fabricii cu 30 milioane de cărămizi și 3 milioane de țigle, avînd ca termen de punere în funcțiune trimestrul in 1970. Dacă la Începutul lunii august, la unele puncte de lucru ale noului obiectiv mai erau înregistrate oarecare Intirzieri, în urma unei analize comune amănunțite a stadiului fizic al lucrărilor, de către proiectant (I.P.I.M.C.), constructor (I.C.M.Cluj și subantreprizele de specialitate) și beneficiar, s-au întreprins unele măsuri (introducerea schimbului doi pentru sporirea ritmului de lucru, repartizarea suplimentara de utilaje și mijloace de transport, realizarea de către fabrică a unor confecții metalice) care vor asigura ca graficul de punere în funcțiune să fie respectat. Referitor la pregătirile pentru Începerea producției, directorul fabricii, Gheorghe TARCEA, ne-a declarat : „In scopul asigurării bazei materiale in vederea obținerii primelor produse finite, cadrele necesare exploatării noului obiectiv au fost pregătite la fabrici cu tehnologie asemănătoare. In prezent, echipele noastre de electricieni și lăcătuși depun eforturi intense pentru revizuirea utilajelor, ca să se preintîmpine eventualele defecțiuni care ar putea surveni pe parcursul probelor tehnologice. In cariera se lucrează în schimburi prelungite la descopertare și excavarea argilei. Insistăm, totodată, asupra necesității ca Centrala industrială a ceramicei să urgenteze avizarea proiectului privind sistematizarea exploatării carierei de argilă, lucrare devenită de mare urgență pentru crearea stocului de materii prime“. Punîndu-și ca principal obiectiv în întrecerea socialistă predarea în termen și înainte a obiectivelor industriale, edilitare și socialculturale pe care le execută, lucrătorii din cadrul T.C.L.Maramureș, au repurtat și în acest an succese remarcabile. Printre obiectivele predate se numără i — depozitul alimentar Sighetul Marmației, zece obiective la exploatarea de bentonită din Valea Chioarului, brutăria din Băiuț, depozitul de combustibil de la E. M. Gavnic, Complexul meșteșugăresc de deservire din Baia Mare, Complexul de depozite I.T.A., extinderea rețelei de alimentare cu apă în Baia Mare cu 6,8 km. și cu 7,3 km, cea de canalizare etc.; 601 apartamente în municipiile Baia Mare, Sighetul Marmației și în centrele muncitorești, din care 118 înainte de termen. — hotelul turistic „Gutinul“ executat de Grupul nr. 1, recepționat cu calificativul „FOARTE BINE“. INI III La Cluj. Trustul de construcții locale a dat în folosință spitalul de boli infecțioase, cu o capacitate de 200 paturi (cîte două intr-un salon) și prevăzut cu instalații de tratament moderne. (Foto : Gh. LA ZANU, corespondent.) In noul an școlar CUNOȘTINȚE MAI APROPIATE DE CERINȚELE PRODUCȚIEI Peste citeva zile, școlile profesionale, liceele de specialitate, iar apoi și școlile de specializare postliceală din construcții-montaj și industria de construcții își vor deschide din nou porțile. In ele vor fi școlarizați tinerii care, în cincinalul al cărui prag ne pregătim să-l trecem, vor intra în producție ca muncitori calificați sau cadre cu pregătire medie. Aceste școli vor furniza o bună parte din noile efective ce vor transpune în beton și oțel impunătorul plan de investiții elaborat de Congresul al X-lea al partidului, vor produce în fabrici și combinate cimentul, prefabricatele, cărămizile și alte materiale necesare construcțiilor ce se vor înălța in viitorii cinci ani. Pentru a informa cititorii noștri asupra modului cum se va desfășura invățămintul profesional, liceal de specialitate și postliceal în domeniul construcțiilor și al materialelor de construcții, ne-am adresat inginerului Ștefan POPESCU VIFOR director general adjunct în Ministerul Invățămintului, care ne-a dat următoarele amănunte privind aceste forme de pregătire a cadrelor: „Mai întii, unele date de ordin statistic. In acest an școlar vor funcționa 52 de școli profesionale (in afară de cele cu profil complex), 11 licee de specialitate și 13 școli de specializare postliceală, in care se vor pregăti cadre pentru șantierele de construcții pentru unitățile de mecanizare in construcții și întreprinderile producătoare de materiale de construcții. Pentru noul an școlar au fost îmbunătățite și nomenclatoarele de meserii și specialități. Astfel, vor fi calificate cadre și în meseriile complexe de finisor și montator de materiale plastice și parchete, electrician pentru instalații automate din industria materialelor de construcții sau in construcții-montaj, zidar-betonist etc. In anul școlar 1970—1971 vor intra in sistemul invățămintului prof. T. MUSTACESCU (Continuare în pag. a 2-a) I I I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI TA ! Gazetă editată de Ministerul Construcțiilor Industriale și de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții Pe șantierul rutier Giurgeni-Vadul Oii Lansarea unui nou tronson al tablierului metalic Operația a fost, într-adevăr, spectaculoasă. Așa se face că, în aceste zile, pe șantierul podului transdanubian de la Giurgeni-Vadul Oii s-au perindat sute de vizitatori. Mulți, oaspeți ocazionali — de dragul spectacolului în sine, palpitant și inedit, pe care l-au savurat cu justificată voluptate. Și mai mulți au fost însă vizitatorii-constructori din diverse unități de execuție, proiectare, cercetare, minați aici de interesul pe care l-a stîrnit operația din punct de vedere tehnic. Nici unii, nici alții n-au avut ce regreta... Atmosfera de lucru, calmă. Emoționant de calmă. Prezenți: circa 200 de constructori și marinari. Prin instalațiile telefonice, prin aparatele de radio portative, comenzile scurte, codificate, declanșează mișcări sigure, precise, calculate in milimetri și secunde. Scrîșnesc vinciurile, troliile, pe apă forfotesc fel de fel de ambarcațiuni, dar deplasarea mastodontului metalic este aproape imperceptibilă. Aidoma primului tablier, de aceleași dimensiuni, „eroul“ principal al operației este un colos metalic (dintr-un oțel special cu structură fină, livrat de uzina Bocșa Română) lung de 218 m și care întărește circa 1 500 de tone. Asamblarea a fost realizată pe șantier, în sistem de cheson cu placă ortotropă. Sudurile, în regim special cu preîncălzire, supravegheate de specialiști de la I.F.A. cu ajutorul gamma defectoscoapelor, sunt realizate de lucrări cu înaltă calificare, mobilizați aici de la A. CIMPEANU (Continuare în pag. a 3-a) Un semnal, și colosul de metal a plecat in „voiaj", părăsind pentru totdeauna uscatul. Peste citeva ore va fi pe pile, deasupra bătrînului fluviu. „LACUL CU REZERVE“ AL CONSTRUCTORILOR -PREA PUTIN INVESTIGATSE CERE VALORIFICAT INTEGRAL! in cadrul problemei de cea mai mare actualitate — creșterea eficienței producției sociale, mai mult ca oricând, în fiecare ramură de activitate se desfășoară o intensă activitate pentru realizarea unei producții suplimentare și sporirea economiilor, în vederea îndeplinirii și depășirii planului economic pe acest an. Această neobișnuită concentrare de reforturi se cere a fi însoțită de o organizare cât mai judicioasă a procesului de producție la fiecare loc de muncă, de folosirea cât mai rațională a capacităților de producție II existente. In acest uriaș efort se înscrie și activitatea întreprinderilor și șantierelor de construcții, care au un rol important în materializarea volumului de investiții planificat pe 1970, prin realizarea cit mai rapidă a capacităților și obiectivelor cu termen de punere în funcțiune în acest an, de calitate ireproșabilă și la un cost de mai redus. În această pri- Pentru creșterea eficienței economice vintă se cer mobilizarea tuturor rezervelor interne, aplicarea unui sever regim de economii în toate compartimentele, o preocupare permanentă a tuturor factorilor de răspundere din întreprinderi și șantiere, până la ultimul muncitor, pentru folosirea integrală a timpului de lucru, economisirea materialelor de construcții, exploatarea rațională a utilajelor. În prima parte a acestui an s-au înregistrat rezultate pozitive acolo unde au existat preocupare și Inițiativă atît în ce privește ritmul de execuție a lucrărilor, cit și folosirea mai judicioasă a mijloacelor materiale pe șantiere, care reprezintă un izvor principal de creștere a eficienței întregii activități a Întreprinderilor de construcții. In acest sens putem da ca exemplu întreprinderile Valerian VLADESCU director in Banca de investiții (Continuare in pag. a 3-a) ing. Nicolae BTLCU, directorul Centrului de calcul pentru proiectare și construcții Un important instrument de optimizare — Înființarea, in decembrie 1989, a Centrului de calcul pentru proiectare și construcții se înscrie Intre masurile luate de conducerea de partid și de stat pentru perfecționarea activității de pregătire și realizare a investițiilor, pentru modernizarea ei prin introducerea pe scară largă a progreselor științei și tehnicii, in scopul de a asigura o eficiență economică ridicată atît in proiectare, cit și in executarea construcțiilor. Cum ați definit: In acest context, sarcinile specifice ale centrului ? — Ele sunt conturate clar chiar prin Hotărârea Consiliului de Miniștri cu privire la înființarea centrului : 1) rezolvarea de probleme programate, cu ajutorul calculatorului, pentru activitatea de proiectare-construcții și de conducere operativă a execuției lucrărilor de construcții-montaj ; 2) elaborarea de programe, Inclusiv modelul matematic pentru rezolvarea problemelor importante din specificul centrului de calcul. Aș menționa de la început și unul din parametrii esențiali în care se realizează aceste sarcini: centrul de calcul, aflat în subordinea Ministerului Construcțiilor Industriale, este o unitate economică cu caracter republican, el se autofinanțează, evidențiindu-se deci și prin aceasta faptul că activitatea sa este menită să ofere utilizatorilor — proiectarea, execuția, cercetarea din ramura de construcții-montaj — posibilitatea stabilirii unor soluții de maximă eficiență pentru economia națională. Nu este cazul să repet aici lucruri pe care le presupun cunoscute, despre rolul nu numai necesar, dar de-a dreptul indispensabil ce revine calculului și metodelor matematice în știința și producția modernă. Trebuie să subliniez Insă că, ramura de construcții-montaj fiind una din primele ce beneficiază de programul național de dotare cu calculatoare, putem deduce de aici justa înțelegere a faptului că sarcinile ce-i sînt stabilite pentru viitorul cincinal vor putea fi îndeplinite numai recurgînd și la acest Instrument, integralorganic atît în sistemul de planificare și conducere a producției, cit și în arsenalul contemporan al mijloacelor de producție. — In ce va consta echipamentul centrului de calcul ? — Urmează să primim în curînd și să punem în funcțiune în prima parte a anului viitor, un calculator IRIS-ct. Situîndu-se la nivelul tehnicii mondiale, acesta se numără printre calculatoarele cele mai avansate ca tehnologie (generația a 3-a) și cu mare capacitate a memoriei Interne (128 K). — După cite știm insă, centrul n-a a așteptat Instalarea calculatorului, pentru a pregăti utilizarea lui. Mai mult, făcind apel la calculatoare de alte tipuri, din dotarea altor instituții, au putut chiar contribui la rezolvarea unor probleme concrete, printre beneficiari numărându-se Trustul de construcții-Bacău, Intreprinderea șantier de lucrări speciale in construct 11-București, proiectanții rețelelor de alimentare cu apă și ai rețelelor stradale din diferite orașe. Această activitate ține de al doi- Interviu consemnat de Dorin CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a 2-a) LA COMBINATUL CHIMIC ȘI RAFiNĂRIA DIN PITEȘTI Au început lucrările etapei a ll-a Constructorii de la I.C.M.Pitești au început lucrările de construcție la primele obiective din cea de-a doua etapă de dezvoltare a combinatului petrochimic și a rafinăriei din localitate. Noile construcții vor transforma zona sudică a Piteștiului într-un gigant al petrochimiei. Vor fi construite aici un nou complex de piroliză, cu o capacitate de două ori mai mare față de cea a complexului actual, o nouă fabrică de acrilonitril, o fabrică de polietilenă de joasă presiune, o instalație de clorură de cianuri, secții de polimeri, de polipropilenă și altele. Pe aceeași platformă petrochimică au început lucrările de construcții și la cea de-a doua etapă a rafinăriei, care va prelucra anual, în faza finală, o cantitate de țiței dublă decît în prezent. In noile instalații se vor realiza — între altele — bitum, gudron gaze desulfurate. Profil de constructor înainte și după concediu Pe maistrul Emeric Barta, șeful de lot de la alimentarea cu apă a orașului Zalău, l-am întîlnit tocmai în momentul cînd — luîndu-și rămas bun de la tovarășii săi de muncă — se pregătea să pornească, de pe aeroportul din Cluj, împreună cu soția, spre însoritul litoral.O binemeritată atenție, din partea întreprinderii nr. 16 de Instalații-montaj Brașov, care i-a asigurat un bilet de odihnă la Eforie-Sud. Cel mai recent record al său și al instalatorilor îndrumați de el este încheierea cu peste două luni înainte de termen a montajului celor a 21,5 km de conductă de oțel (0 419 mm) și a stației de pompare de la Jibou. Apa a ajuns deja în cele două rezervoare de cite 2 500 mc, sus, pe vîrful dealului Ortelec. „Pentru ca apa să poată ajunge în inima Sălajului, zile și nopți, pe ploaie, arșiță și vînt, oamenii din brigada de instalatori și sudorii aproape că nu au cunoscut odihna. Alături de ei au muncit peste o mie de uteciști din brigăzile de muncă patriotică“ —■ ne spune cu mîndrie comunistul Barta. Iar dacă ii vei întreba pe brigadierul Gheorghe Popa sau pe sudorul Gavrilă Cîmpeanu despre realizările acestui lot, îți vor vorbi întotdeauna cu stimă despre conducătorul lor, omul prezent în tot locul unde este mai greu, omul cu o vastă experiență, de la care mulți au învățat meserie. Merită să consemnăm aici și aprecierea directorului Direcției tehnice a Consiliului popular județean Sălaj, ing. Roman Dine, care-l consideră pe maistrul Barta „talentat în munca cu oamenii”. Intr-adevăr, Șeful de lot Barta, de 22 de ani prezent pe șantiere — la Baia Mare, unde a pus umărul la construcția a zece mii de apartamente, la Turda, unde a fost terminată cu peste 200 de zile mai devreme secția de tuburi precomprimate, la construcția aeroporturilor din Arad, Oradea și Timișoara, la „Industria sîrmei” din Câmpia Turzii, pretutindeni unde a lucrat a cules aprecieri unanime. La despărțire, l-am întrebat pe maistrul Barta ce planuri are după concediu. Zîmbind, inimosul instalator ne-a răspuns : — In planul de stat, nici eu nu sunt neglijat. Vreo doi ani voi sta la Zalău, să particip la modernizarea acestui oraș din inima Sălajului — după care cred că voi pleca la Cluj, orașul meu natal, unde sunt încă multe de construit. Viorel LUPU • Trustul nr. 5 de construcții-montaj din Brașov și subantreprizele de specialitate raportează punerea parțială în funcțiune a fabricii de șuruburi de la Tîrgu Secuiesc (termen: trimestrul IV 1970), începerea probelor tehnologice la fabrica de amidon din aceeași localitate, predarea halei de premontaj-montaj-vopsitorie de la uzina „Balanța“ — Sibiu. „CĂLĂTORIE DIN INTERES"? Am avut fericirea să cunosc una din marile personalități ale științei românești și mondiale. Deși la o vîrstă la care alții se plimbă în parc, cu bastonul pe mină sau stau comod în fotoliu, gustînd din plin binemeritata odihnă a pensionarului, el încă muncea cu pasiune. Pe nopți senine sau înnourate, era prezent lingă telescopul de observații. Cînd apărea un petic de cer senin, nu-și mai dezlipea ochii din vizorul telescopului. Era fericit atunci cînd vremea îl lăsa să-și facă meseria de astronom. Recent am cunoscut un tînăr absolvent de facultate Băiat simpatic, serviabil și descurcăreț. M-a șocat însă faptul că ne vizita cam des la redacție, la ore cînd, de fapt, ar fi trebuit să fie la slujbă — și că de fiecare dată povestea tot felul de lucruri din viața personală, despre tot felul de aranjamente. Sigur că omul nu trăiește doar pentru meserie, mai are și probleme personale. Dar parcă și meseria ocupă, dacă nu mai mult, măcar o treime din viața fiecărui zi cînd este individ, vorba de un om care abia a pășit pe drumul pentru care s-a pregătit cinci ani, aștepți parcă ceva mai mult, aștepți să-l auzi vorbind despre meserie, despre primele impresii ale contactului cu acest drum. într-o zi l-am întrebat așa, prietenește — De ce nu ești la slujbă la această , oră ? — Păi, toți șefii sînt plecați și... am întins-o și eu. Răspunsul m-a uimit, pur și simplu. Lăsînd la o parte conștiința socială, mă întrebam : unde este dragostea față de meseria aleasă ? În acele momente mi-am adus amime de bătrînul savant, care aștepta ore în șir în cupola observatorului, lîngă telescop, ca să apară un peter, de cer senin. Pentru el profesia însemne pasiune dusă pînă la totală dăruire. Pentru tînărul nostru absolvent, meseria — putea fi oricare alta — înseamnă un mijloc de a se aranja mai bine in viață, iar diploma — un fel de fidură de liberă trecere prin birouri mai greu accesibile. Poate că n-ar rău dacă la admitefi rea în facultăți, în afară de examenul dat la diferite materii, s-ar face și o testare a pasiunii tînărului față de meseria pe care și-o alege. EMIL STERESCU