Constructorul, mai 1972 (Anul 24, nr. 18-21)
1972-05-06 / nr. 18
Redacția și administrația, București 62, str. Grădina cu cai nr. 7 sectorul 6, telefon 15.19.21-1510.92 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, CNIȚI-VA , Gazeta editată de Ministerul Construcțiilor Industriale și de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de Construcții înfăptuind măsurile stabilite de Plenara C. C. al P.C. R. din 18 aprilie 1972, să urmărim consecvent un obiectiv major pentru îmbunătățirea în continuare a activității de investiții-construcții : RITMICITATEA îndeplinirii planului In 1971, primul an al cincinalului, sutele de mii de oameni ai muncii de pe șantierele patriei, acționînd cu energie și abnegație pe linia mărețelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., au asigurat îndeplinirea în proporție de 100,5% a planului de construcții-montaj (volumul lucrărilor realizate fiind cu 10,6% superior celui din anul precedent), punerea în funcțiune a aproape 400 de noi capacități industriale agrozootehnice principale și a nușimeroase alte obiective. Primul trimestru din 1972 a înscris, în continuare, o bogată listă de succese, rod al entuziastei întreceri socialiste închinate zilei de 1 Mai. Activitatea de investiții-construcții, componentă esențială a dezvoltării economico-sociale a României socialiste, a fost inclusă ca un capitol important în profunda analiză a activității economico-financiare, pe care a făcut-o plenara C.C. al P.C.R. din 18 aprilie a.c. Pentru prima dată s-a realizat, într-o plenară a Comitetului Central, o astfel de analiză complexă pe baza datelor bilanțului global al unui an întreg, ceea ce a permis să se tragă concluzii de mare însemnătate practică pentru îmbunătățirea în continuare a muncii. Plenara a cerut oamenilor muncii din construcții ca, împreună cu ceilalți factori angajați în activitatea de investiții, să acționeze cu întreaga răspundere pentru îndeplinirea ritmică a planului, așa iicit în primul semestru să se realizeze cel puțin 47% din sarcinile anuale de investiții — ceea ce presupune, cum e de la sine înțeles, un procentaj și mai mare în construcții ; pentru scurtarea duratelor de execuție și reducerea costului lucrărilor pe șantiere ; pentru grăbirea punerii in funcțiune a noilor capacități de producție, atît a celor prevăzute în acest an, cit și a celor restante din 1971. Asupra importanței realizării ritmice a planului de construcțiimontaj, ca unul din indicatorii de bază ai eficienței investițiilor, nu mai trebuie insistat. Practica a demonstrat că și în activitatea șantierelor care — spre deosebire de cea a industriei — e mai mult supusă influenței unor factori exteriori, cum sunt condițiile climatice din timpul iernii, ritmicitatea producției este posibilă și imperios Adrian RUSU (Continuare în pag. a 4-a) Ti!. Semnarea unui protocol de colaborare și cooperare In cursul săptămînii trecute, o delegație a Ministerului Construcțiilor Industriale, condusă de ing. Răducanu Cioroiu, adjunct al ministrului, a făcut o vizită în R. P. Ungară, la invitația Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Urbane din această țară. Cu acest prilej a fost semnat un protocol de colaborare și cooperare directă între ministerele construcțiilor din cele două țări. A fost pregătit, de asemenea, proiectul unui protocol de colaborare pe o perioadă de cinci ani. Rezultate in aprilie Potrivit datelor operative, în luna aprilie Ministerul Construcțiilor Industriale a realizat 8,4%/6 din planul anual al producției de construcții-montaj în antrepriză. Peste această medie s-au situat trusturile de construcții industriale din Craiova (9,4%), Timișoara (9,2 °/o), Pitești (9%), Brașov (8,8%/o), București (8,8 °/o), Cluj (8,7%), municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (8,7%%/o). Producția cumulată pe 4 luni reprezintă, pe ansamblul ministerului, 30% din planul pe 1972 — nivel pe care l-au depășit trusturile de construcții industriale din Pitești (35,2%), Timișoara (32,2%), Brașov (31,4%), municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (31,3%), Cluj (31%0), Craiova (31%), trustul de instalații și cel de montaje pentru industria chimică din București (31,5%, respectiv 31%). Obiective puse in funcțiune Trustul de construcții industriale-Brașov, care și-a realizat planul pe primele patru luni ale anului în proporție de 105%, a pus în funcțiune în această perioadă : secția de unelte pneumatice de la Uzina „Independența“-Sibiu (care avea termen la finele trimestrului II), Fabrica de mobilă de la Gheorgheni, instalația de acid formic de la U.M.M.N.-Copșa Mică, complexul avicol de reproducție de la Măgurele-Brașov. Mecanizatorii extind acordul global Mecanizatorii de la Stația de utilaje Pitești a T.M.B. au executat în acord global, pe bază de contractangajament, 12 lucrări. Dintre acestea, unele au fost predate înainte de termen cu cîte 45 de zile ; este vorba de estacada de la parcul de rezervoare al instalației de polietilenă de joasă presiune și stația de epurare biologică de la Grupul industrial petrochimic. Merită reținute și următoarele succese : realizarea de economii peste plan la prețul de cost de 500 000 de lei și sporirea productivității muncii cu 11,63%. Produse livrate suplimentar Colectivul Uzinelor ceramice Ploiești obține rezultate de seamă în întrecerea socialistă. Intensificîndu-și eforturile în întîmpinarea zilei de 1 Mai, el a reușit ca încă la 18 aprilie să-și realizeze sarcinile pe 4 luni la producția de bază-----obiecte sanitare din porțelan și la 25 aprilie la producția globală și marfă. Așa că, pe 4 luni, s-a înregistrat în contul angajamentului în întrecerea socialistă o depășire de 4,7% la producția globală, de 4,3% la producția marfă și de 116 tone de obiecte sanitare din porțelan, care au fost livrate atît beneficiarilor externi, cit și celor interni. In această rodnică activitate s-au evidențiat colectivele atelierelor de preparare, ardere, confecționare, precum și cele de la atelierele auxiliare și modelaj. (Mircea SIMIONESCU, corespondent), 60 km de galerii subterane onorîndu-și cartea de vizită pe cunoscutele șantiere de amenajări hidroenergetice de pe cuprinsul țârii, constructorii de la I.C.H. vor executa anul acesta, în zonele Lotru, Someș, Cerna-Motru și Bîlea, excavații în galerii subterane care vor însuma cca. 60 km lungime. Este unul dintre cele mai mari volume anuale la lucrări de acest gen din Europa. Ing. Ion Manea, șeful serviciului producție de la întreprinderea bucureșteană, ne-a declarat că există premise ca printr-o mai bună organizare a muncii și o folosire chibzuită a capacității utilajelor grele, ultimele hidrocentrale de pe Argeș-aval să fie puse în funcțiune cu un devans de 3—6 luni. O parte din lucrătorii fostului șantier de la Porțile de Fier va începe noi lucrări la Cerna- Motru, iar numeroși constructori de la Lotru vor fi prezenți la amenajările de pe riul Sebeș. O reuniune internațională — întîia de acest gen — a redactorilor periodicelor profesionale, ce a avut loc la Brno săptămîna trecută, tn ajunul deschiderii celei de-a III-a ediții a Târgului de bunuri de consum, mi-a prilejuit un prim contact cu preocupările și rezultatele specialiștilor și Industriei din Cehoslovacia în domeniul de mare actualitate și viitor ce a constituit tema reuniunii , rolul esteticii industriale în crearea mediului de viață. Ceea ce englezii numesc „design(termen ce tinde să se încetățenească și în alte limbi, grație expresivității sale concise), sovieticii — „estetică tehnică", francezii — „estetică industrială“ reprezintă o disciplină nouă, adeseori confundata cu însăși crearea mediului tehnico-artistic material, prin faptul că se referă la Investiția artistică în producția de masă a obiectelor de care facem uz în muncă și în viața de toate zilele. Prof. dr. Dușan Șindeiar, prorectorul Școlii superioare pragheze de arte decorative, definea ,design“-ul ca „o nouă calitate a gîndirii creatoare, care concepe expresia obiectelor nu numai din punctul de vedere al posibilității fabricării lor, ci, în același timp, și din punctul de vedere al posibilității exploatării, utilizării și funcționării lor“ , ceea ce echivalează cu „a elibera obiectul de tot ceea ce el are superfluui din punctul de vedere al materialului, utilizat și al energiei de producție, dar, totodată, și din punctul de vedere al exploatării, utilizării și funcționării", de unde rezultă ideea extrem de interesantă că tot ceea ce este în plus, inutil deci, este și inestetic. Iată, deci, un tâmp vast de colaborare între specialiștii in estetică industriala. In tehnologie, în ergonomie, psihologie, igiena si securitatea muncii etc. Rolul arhitectului în această operă de creație se impune de la sine, cu atît mai mult cu cit un domeniu important de aplicare a design-ului 11 constituie spațiul construit in care omul muncește, locuiește sau își desfășoară celelalte activități diurne. 15 semnificativ că in Cehoslovacia, estetica industrială, preocupare cu Îndelungată și bogată tradiție, număra printre pionierii săi de la începutul secolului un arhitect, originar din Brno — Adolf Loos, a cărui poziție fermă față de excesele decorativismului In fabricarea bunurilor de consum a fost călduros apreciata de marele Le Corbusier. Un alt arhitent ceh, Jan Vanek, poate fi considerat ca inventatorul mobilierului din elemente modulare, ce pot fi completate și combinate de către consumatori după nevoile lor și după posibilitățile lor financiare . Dorin CONSTANTINESCU . I însemnări din R. S. Cehoslovaca „Lumea obiectelor" și „cultura locuinței" ( Piese de feronerie sistem „Daplen“, produse de întreprinderea „Rostex“ din Vyșkov. Eforturi pentru menținerea avansului La fabrica „Refractara“ din Aștileu, județul Bihor, se află într-un stadiu avansat lucrările la cele două linii noi de șampt, care au termenul de punere în funcțiune la sfîrșitul anului. Datorită deschiderii la timp a fronturilor de lucru de către constructorii ce la T.C.I.J Cluj, montorii de la șantierul Aleșd al T.M.U.C.R. sunt cu o lună înaintea graficului. Au fost terminate montajele la instalația de pompe și la reductoare și au intrat în faza finală cele de la cuptoarele în greutate de 245 tone fiecare, ale căror tronsoane au fost ridicate cu ajutorul unei macarale PH. Montorii, conduși de inginerul Gheorghe Scurtu, ajutat de maistrul Marin Belteanu, depun eforturi pentru a asigura intrarea în proba a primului cuptor la finele lunii viitoare. 1 COLECTIV TIR IN PREAJMA [HMILUI MATURITĂȚII O zi capricioasă, în tonul celor cu care a început luna mai. Ne aflăm la Buzău, pe teritoriul microraionului 14 — cel mai nou și cel mai mare cartier al orașului, aflat în imediata vecinătate a renumitului „Crîng“, începuse turnarea fundațiilor la o construcție destinată celor mai tineri cetățeni ai municipiului Buzău: un complex format dintr-o creșă (100 de locuri) și o grădiniță (240 de locuri), inginerul Constantin Stănescu își spune că acesta face parte dintre lucrările suplimentare, introduse în planul pe 1972 în luna februarie; înțelegîndu-se importanța și necesitatea lui, toți factorii au conlucrat la crearea condițiilor (proiectare, amplasament, finanțare) pentru a fi realizat. „Acum este rîndul nostru, al constructorilor, să-l facem cit mai repede și mai frumos“. Aici, în microraionul 14 s-au dat deja în folosință 2000 de apartamente , în lucru se mai află peste 800. In final, cartierul va avea peste 4000 de apartamente. Pentru colectivul Întreprinderii de construcții-montaj a județului Buzău, realizarea acestui mare ansamblu înseamnă examenul maturității, începuturile n-au fost deloc ușoare. S-au căutat și încercat soluții diferite ; s-a și greșit — și asta se vede. Dar se vede și o mare diferență între blocurile construite la început și cele care se înalță azi. Volumul mare al lucrărilor impunea trecerea la metode rapide , aplicată defectuos, glisarea n-a dat rezultatele scontate. S-a ajuns la concluzia că cea mai bună soluție este aceea a panourilor mari. Pentru aceasta, a fost construit un poligon, cu capacitatea de 900 de apartamente anual. Aceste căutări, organizări și reorganizări, au măcinat timp și au solicitat suplimentar puținele forțe pe care întreprinderea le are. Cum era normal, toate acestea s-au răsfrînt asupra realizării sarcinilor, întreprinderea buzoiană a rămas sub nivelul planului valoric; încă se lucrează la o serie de obiective restante de anul trecut. Este de admis că la întreprinderea județeană din Buzău s-au concentrat, poate, mai multe greutăți obiective decit la multe alte unități similare din noile județe. Dintre acestea, cea mai greu de rezolvat este aceea a cadrelor tehnice, întreprinderea nu are inginer-șef și nici cadrele necesare pentru serviciile producție, tehnic, organizarea producției și a muncii, etc. Pe unele șantiere, îndeplinesc funcția de maistru oameni care nu au pregătirea necesară. Am subliniat această problemă, întrucît în soluționarea ei se cere mai mult sprijin din partea consiliului popular județean și chiar a C.S.E.A.S. că Dar tot la fel de adevărat este dincolo de cauzele obiective există și unele deficiențe proprii, ce puteau și pot fi înlăturate. Este vorba, în primul rînd, de slaba productivitate a muncii. „E firesc ca productivitatea să fie redusă — ne spunea maistrul montor Victor Roman, de la șantierul nr. 5, — cînd există indisciplină. Se pierde mult din timpul de lucru dimineața și seara, la sosirea și plecarea navetiștilor, precum și cu pauzele de masă prelungite, cu învoirile și uneori chiar cu lipsurile de la program, fie cu orele, fie cu zilele“. Intr-adevăr, lună de lună indicatorul productivității muncii nu se realizează decît în proporție de 94—95 la sută. Numai anul trecut s-au înregistrat circă 250 000 de ore-om lipsă, iar în acest an prea multe lucruri nu s-au îndreptat. O altă cauză subiectivă, pe care ne-a sesizat-o un șef de echipă de la șantierul de instalații, Virgil Mihalcea: defecțiunile în organizarea muncii, în corelarea programului, de lucru intre diverse compartimente —constructorii și instalatori, șantiere și stația de betoane etc. „Și ar mai fi un lucru, spunea Virgil Mihalcea , să se asigure aprovizionarea ritmică. Se pierde uneori mult timp la punctele de lucru, pînă vin materialele.“ Despre toate aceste probleme, Stan VLAD (Continuare în pag. a 4-a) Tir Mureș Zi cu zi, colectivul Grupului de șantiere din Târgu Mureș al T.C.I.-CLuj ămmumsmmgammBmmaeaaammmBmBmmammBmKBsmammaamaameammammmimmmmmmmmmaamMmmmamtassstca BSiBm marchează noi pași spre înfăptuirea unui ambițios angajament: M PRUM SEMESTRU - 50,8% DIN PLANUL ANUAL După greutățile cu care constructorii de la Tîrgu Mureș luptau la începutul anului, cînd lipsa de documentații făcea incertă îndeplinirea planului, bilanțul pe primul trimestru, ca și cel pe 4 luni constituie o plăcută surpriză. In cel dintîi pătrar, Grupul de șantiere al T.C.I.Cluj, a realizat (la F.P.) 25% din planul valoric pe anul 1972, iar la sfîrșitul lunii aprilie — 33%. Prin menținerea unui ritm de lucru susținut, se estimează că bilanțul semestrului I va putea consemna îndeplinirea a 50,8% din sarcinile pe acest an. Dacă stăm bine să ne gîndim, evoluția marcată de Grupul de șantiere condus, cu recunoscuta-i pricepere de ing. PAVEL CHIRILA, nu-i tocmai surpriză. Un colectiv fruntaș, al unui trust fruntaș pe țară în construcții-montaj în întrecerea socialistă pe anul 1971, nu putea să se dezică. O confirmă nu numai realizările valorice, ci și faptul că una din lucrările din plan — noua capacitate de producție de la Combinatul chimic Tîrnăveni, cu scadență in trimestrul II — se află încă de pe acum în probe, urmând să fie pusă în funcțiune în cursul acestei luni. Principalele investiții pe care le execută grupul se află pe platforma chimică a orașului Tîrgu Mureș, iar obiectivul cu scadența cea mai apropiată este „Azot 5“. Aici, fabricile de acid azotic, de azotat și de uree au ieșit din atenția constructorilor, care și-au cam isprăvit treburile. Lucrează la echiparea lor, instalatorii și montorii (de la T.I.I.Ch.-București și, de la T.M.U.C.-București), respectiv, care întîmpină încă serioase greutăți, fie din lipsa unor utilaje și echipamente tehnologice, fie a unor materiale speciale, a căror procurare cade în sarcina beneficiarului. Ce-i drept, de asemenea greutăți nu sînt scutiți, la fabrica de amoniac (și așa atacată destul de tîrziu), nici constructorii, care execută o seamă de fundații, canale tehnologice și rețeaua de conducte subterane. Intrarea în funcțiune a „Azotului 5“ reclamă și aportul noii centrale termice, care urmează să livreze abur la începutul anului viitor. Și aici sunt probleme încă nerezolvate ; bunăoară, o seamă de utilaje nu sunt nici măcar contractate. Clădirea stației electrice se află în stadiu avansat — în luna mai va fi gata de roșu ; la hala cazanelor se montează structura din elemente prefabricate, dar cam încet, ba lipsesc piesele, ba lipsește macaraua, ceea ce explică în parte stadiile fizice necorespunzătoare pentru larga activitate de echipare de către șantierul uzinei „Vulcan“. Lucrările la noua unitate de îngrășăminte N.P.K. trebuiau începute astă-toamnă, dar au „demarat“ mult mai tîrziu, așa încît durata afectată execuției (termen , 1973) s-a diminuat simțitor. Oricum, stadiul actual al investiției este încurajator. De pe acum s-au realizat, printre altele, 90% din rețelele de canalizare, 30% din cele de alimentare cu apă șa., și se prevede ca la sfîrșitul semestrului I volumul lucrărilor să depășească cu cîteva procente sarcina planificată. Departe de a se declara mulțumit de nivelul realizărilor, de stadiile fizice atinse la principalele obiective, ing. Pavel Chirilă, directorul grupului, ni s-a părut totuși optimist: „înainte de toate, ne-a relatat interlocutorul nostru, ne bucură faptul că salarizarea în acord global cîștigă tot mai mult teren, în curînd va fi extinsă la 68% din efective . 4 din loturile de pe platforma Tîrgu Mureș lucrează în întregime în acord global. Concomitent, s-a acționat pentru extinderea schimbului II la turnări de betoane și organizarea de schimburi prelungite la montarea prefabricatelor. O dată cu punerea în funcțiune a unei noi instalații automate de preparare a betoanelor, s-a ajuns la un ritm de turnare de 500—600 mc pe zi. Ritmul rapid în care se cere executată noua unitate de îngrășăminte N.P.K. ne-a făcut să studiem și adoptăm o seamă de tehnologii industrializate. Hala de fabricație, o clădire cu 6 nivele prevăzută inițial cu structură monolită, o vom realiza prin glisare. De altfel, structurile tuturor obiectelor acestei investiții vor fi executate fie din elemente prefabricate, fie prin glisare, împreună cu Facultatea de construcții din Cluj studiem și posibilitatea ca lă noul castel de apă, cu o capacitate de 1000 mc, să turnăm rezervorul la sol și apoi să-l listăm." Pe șantierele industriale din Tîrgu Mureș constructorii nu sunt scutiți de inerentele greutăți generate fie de lipsa unor materiale, fie de lipsa unor utilaje trebuincioase bunului mers al producției. Demnă de laudă este însă rîvna lor de a le depăși, de asigura egalizărilor o dinamică ascendentă și un ritm rapid de evoluție noilor investiții. Aurel ZELINSCHI Fabrica de acid azotic, în curs de echipare '*.*%•*.*'» ■RI'*. I Í î S-a terminat turnarea primului cheson de la Brăila în g Pe șantierul marii termocen gtrale de la Chișcani—Brăila, lu g. gerătorii întreprinderii „Energo- g g construcția“ au terminat, cu trei 44 luni înainte de data prevăzută g g în grafic, primul cheson de bega ton armat — cel mai mare din gțară — cu dimensiunile în plânge de 33,30x27,90 m și înălțimea de 4 4 21,85 m, în care este încorpogrată o cantitate de circa 12 000 g 4 mc de beton. El va adăposti o g g stație de pompare de 75 000 g 4 mc/oră, pentru care structura de 4 $ rezistență a fost terminată. Această stație va alimenta cele 5 4 trei turbogeneratoare prevăzute g g să intre în funcțiune în prima g 4 etapă. g i Stadiul actual al lucrărilor g g permite să se prevadă o degaransare a termenului și la beta- 4 g narea camerelor de lucru ale următoarelor două chesoane, de a- 4 4ceeași mărime. g 11 t Spuza frige... Pînă la birourile șantierului sînt cam trei kilometri. Greu de mers pe jos, prin ploaie. Fac semn unei autobasculante care transportă balast, și șoferul mă invită în cabină, îmi zic, frumos din partea lui. Cît am schimbat două-trei cuvinte, am și ajuns. Dau să cobor, pregătindu-mă să-i mulțumesc binevoitorului, dar acesta mi-o ia înainte : „Vă costă cinci lei". Bag mina în buzunar, plătesc, iar șoferul apasă pe accelerator și dispare... Veți zîmbi. Un fapt banal, nu ? Și, din păcate — pe alocuri — frecvent, nu-i așa ? Șoferul cu pricina putea foarte bine să rămînă insensibil la apelul meu. Evident, putea. Dar a oprit. Nu cu alt gînd, decît cu acela de a mai „scoate" ceva peste cîștigul său, fără să facă nici o investiție suplimentară de efort. Dumnealui s-a încredințat auto- basculanta de către șantier, ca să-l servească, contra unui anumit salariu. Chilipirgiul se folosește însă de acest mandat și pentru a se... autoservi, fiindcă, pe undeva, dumnealui se simte proprietar. Macaragiul bișnițar gîndește la fel: „Cîștig bine, dar mai pot scoate ceva în plus; torilor cîștigul mondepinde în mare măsură de mine, așa că-i am la mină". Principiile moralei noastre nu sînt împotriva cîștigurilor, ci împotriva cîștigurilor neoneste. Sînt împotriva celor — din ce în ce mai puțini la număr — care bagă mina în buzunarul meu, al dumitale, al statului. Obștea, retribuindu-l corespunzător, îi încredințează o misiune, o funcție. Iar dumnealui, în loc să se puie în slujba funcției, pune... funcția în slujba sa. Și chit că-i șef de... utilaj, că-i șef de brigadă, de lot saumai știu eu ce fel de „șef", nu scapă nici un prilej de a trage spuza pe turla lui. Dar, mai devreme sau mai tîrziu, spuza frige mîinile lacome. Emil STERESCU