Convorbiri Literare, 1873-74 (Anul 7, nr. 1-12)
1873-07-01 / nr. 4
No. 4. —Anul VII CONVORBIRI Apare la 1 a fiecărei luni. Abonamentul pe un an pentru România liberă 1 galben; pentru Austria ill; pentru Germania 15 franci; pentru Sviteia, Belgia şi Italia 20 franci; pentru Francia şi Spania 25 franci. Abonamentele se fac numai pe un an întreg, la Iaşi la Tipografia Naţională şi la redacţiune, in Bucureşti la librăria Soccec et Comp., in toate celelalte oraşe din Romănia la biurourile poştale. Iassi, 1 Iulie 1873 MIHAI VEREANU. CAV. XII. (Urmare.) — Ce fel de societate literară este asta, zise Vereanu cătră Victor Melini cu care eşise împreună, am auzit vorbind de paragrafele statutelor toată sala, afară de momentul când sburau injuriile in toate părţile, numai de literatură nu a fost vorba. „De cănd există societatea literară Ulpia- Traiana, ea nu s’a ocupat ăncă niciodată de literatură, respunse Melini. In patru şedinţe s a discutat numele societăţii, douezecişipatru au fost ocupate cu discuţiunea statutelor şi alegerea biuroului şi de atunci încoace nu se tratează decăt despre modificarea parţială a statutelor. Aşa cred că se va urma şi de acum înainte, deşi membrii plătesc regulat contribuţiuni pentru lăţirea gustului ştiinţific literar şi artistic, pentru tipărirea de cărţi didactice şi alte publicaţiuni folositoare. — Şi cu aceasta işi pierd vremea o mulţime de oameni serioşi ? „Oameni serioşi? Se vede că nu-i cunoşti etică. Cazucachi e un bătrân, care are deşertăciunea de a fi proclamat protectorul literelor şi ştiinţelor. O mulţime de barbaţi ăi smulg bani sub feliurite pretexte literare, mălgulindu-i prin căteva pamflete cărora le dau numele de jurnale politice şi literare, cu titlul de „Mecena al Românilor,“ apoi prin alegerea lui ca preşedinte a societăţilor literare şi altele de asemene. Care gândeşti că a fost scopul lui Neculiu introducând pe nătărăul de Covrigiu societate ? Tot acela de a putea smulge contribuţiuni literare şi patriotice. Sunt înţeleşi Calcăniaua şi cu Rareş : ei se folosesc de banii societăţii şi bietul Mecena zice amin la toate. — E cu neputinţă ! Nu pot crede că oameni culţi ca aceştia, profesori la şcoli inalte, să fie atât de meschini. Eşti preferimist in părerile D-tale. Melini zimbi; se vede că ai venit de puţin timp in ţară. Ne vom vorbi peste un an. Vei cunoaşte oamenii mai de aproape şi vei judeca singur. — Dar cum sufăr ceilalţi membri o aşa batjocură—dacă este precum zici ? „Subminiu care este intru câtva oratorul societăţii e un tenor egoist şi ambiţios care doreşte să-şi facă avere şi nume cu orice chip. In lipsă de clientelă, ce ăncă nu pre are, el 18