Convorbiri Literare, 1892-93 (Anul 26, nr. 1-12)
1892-05-01 / nr. 1
CONSTITUŢIE ŞI ADMINISTRAŢIE3 să fie ostilă stărei de lucruri consacrată in acest stat, şi să fie înstrăinată de acest soiu de stat precum era cel francez. Punctul de plecare al reformelor cerute, ar fi trebuit să fie recunoaşterea necesităţii desfiinţării la timp a privilegiilor, a supunerii tuturor la implinirea datoriilor deopotrivă către stat, a admiterii cooperării la stabilirea şi la executarea voinţei statului, precum şi la regularea intereselor locale. In loc de aceasta, clasă inaltă şi a literaţilor din secolul trecut, fără să fi participat la necesităţile guvernului şi ale administraţiei şi fără prin urmare să le cunoască de aproape, discutau şi filosofau in mod diletantic asupra originei statului, deduceau in mod abstract statul din eul sau din natura omului, proclamau drepturile naturale ale cetăţenilor şi a puterii publice şi stabileau regule după care administraţia ar avea a se conduce. Predomniţi de un spirit democratic revoluţionar, ei cereau desfiinţarea a tot, pentru ca apoi statul să se organiseze după concepţiile lor.—ncă alţii credeau că libertatea politică putea să se înfiinţeze in mijlocul unor instituţii cu cari ei erau deprinşi, fără a-şi da seamă, că acestea erau cu totul contrare.— Resultatul acestor concepţii a fost consacrarea sau infiltrarea la urmă in capetele multora de noţiuni nesănătoase, sau vătămătoare pentru stat şi viitorul lui.—Alţii insă in dorinţa de-a găsi mijloacele pentru asigurarea libertăţii politice căutare a studia instituţiile Engliterei, singura ţară, in care desigur absolutismul fusese invins de timpuriu şi in care atăt libertatea politică, căt şi cea civilă şi socială erau garantate. E meritul in deosebi al lui Montesquieu, a fi comunicat nu numai Franţei dar şi continentului, in renumitul seu tratat «Esprit des lois» cele dintăi noţiuni asupra organismului politic al Engliterii, a fi dat impulsiunea pentru introducerea instituţiilor parlamentare şi pentru intemeerea unui nou drept public supranumit constituţional. Iar influenţa lui Montesquieu se resimte apoi la confecţionarea diferitelor constituţii atât in Franţa căt şi in alte ţări ale Europei, in decursul şi in urma erei revoluţionare, întemeiate toate aceste constituții pe fai-