Cotidianul, aprilie 2002 (Anul 12, nr. 76-101)

2002-04-16 / nr. 89

It 2 Cotidianul ni TÎ3j ImT m mpmíím^hhémmméMiMéméííém EMIGRANT!.................................. Cinci români - spărgători de bănci în Grecia Poliția elenă a anihilat ieri o bandă de hoți români. Ei au spart mai multe bănci, iar anchetatorii susțin că paguba este mai mare de 2 milioane de euro. Polițiștii au arestat 5 membri ai bandei, alți doi fiind dați în urmărire generală. Cei cinci sunt Maxim Vasile (30 de ani), Doboș Sebastian (23 de ani), Vasile Huțanu (22 de ani), Gheorghe Javerdeanu (20 de ani) și Alin Racolta. Polițiștii au găsit la domiciliul românilor mai multe pistoale, muniție și 700.000 de euro. Poliția română a fost contactată de autoritățile elene, ACCIDENI.................................. Copii călcați de mașină în fața casei Un băiețel de patru ani a murit, iar două fetițe de 10 și 11 ani au fost grav rănite în comuna băcăuană Dofteana, după ce un autoturism a intrat în banca pe care stăteau cei trei. Accidentul s-a produs duminică seară, în jurul orei 21.00. Un autoturism marca Mercedes care circula cu viteză excesivă dinspre Dărmănești spre Onești a derapat, a lovit banca pe care stăteau copiii, apoi a intrat într-un gard. Micuțul Valentin Maftei a murit pe loc, iar cele două fetițe au suferit multiple fracturi și leziuni, fiind transportate la Spitalul Județean din Bacău. în autoturism se aflau doi bărbați și, inițial, nici unul dintre ei nu a recunoscut că s-ar fi aflat la volan în momentul producerii accidentului. Cei doi se întorceau de la o petrecere, unde au consumat băuturi alcoolice. Valentin Postolache a declarat că a apelat la prietenul său Laurențiu Dobre pentru a-i conduce mașina deoarece lui îi fusese suspendat permisul auto. (M. B.) DAUNE MORALE Cristoiu plătește rate până la sfârșitul anului Ziaristul Ion Cristoiu va plăti rate în sumă de 400 de milioane de lei pe care o datorează redactorului-șef al revistei „22“, Gabriela Adameșteanu. Magistrații Judecătoriei sectorului 1 București au decis ieri că banii vor fi plătiți în șase rate lunare egale, până în data de 22 septembrie 2002. Decizia magistraților este irevocabilă. Ziaristul Ion Cristoiu a fost obligat să-i plătească Gabrielei Adameșteanu 400 de milioane de lei, reprezentând daune morale, ca urmare a hotărârii din 11 februarie a completului de nouă judecători al Curții Supreme de Justiție. BANCARĂ................................... Decizia privind soarta BTR, mai așteaptă Banca Națională a României nu a luat încă o decizie privind soarta Băncii Turce Române. „Când s-a vorbit de data de 15 aprilie s-a spus­­­­ că cel mai devreme va fi luată o decizie la această dată“, susține Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. La ultima AGA, acționarul majoritar al BTR, grupul turcesc Bayiidir se angajase să salveze banca de la faliment. BTR are în prezent datorii către principalii creditori în sumă de 42,2 milioane de dolari. La sfârșitul anului trecut activele băncii erau de 563,7 miliarde de lei, iar fondurile proprii înregistrau un deficit de 740,6 miliarde de lei. BNR a cerut autorităților turce încă de anul trecut să găsească surse de finanțare pentru ca BTR să nu fie lichidată. Turcii au adus bani­ în­ BTR, dar nu P13ű­ l3 ® fi penib­foft echilibra banca. (V.B.)­­ODOB Unifor Vi anA . " V­iui s-vj­t CONTROL Haos în piețele bucureștene Prefectura Capitalei a inițiat în ultimele săptămâni controale în mai multe unități din sectoarele 1,2, 3 și 6. în urma acestor acțiuni, prefectul Gabriel Oprea a cerut schimbarea din funcție a șefului Pieței 1 Mai și sancționarea directorului Administrației Piețelor din sectorul 1. De asemenea, prefectul a precizat că în piețele sectorului 2 transportul produselor de origine animală se face fără controlul autorizațiilor, iar salubrizarea, desfacerea și depozitarea produselor alimentare nu respectă nici una dintre regulile în vigoare, în urma controalelor au fost aplicate amenzi în valoare de 126 de milioane de lei și au fost confiscate 108 kg de produse de origine animală. Prefectul a cerut sancționarea directorului Administrației Piețelor sector 2 și a celor de la piețele Obor, Delfinului, Colentina. (Adrian POPESCU) JUDECATĂ A fost reluat procesul Revoluției de la Cluj Un complet de judecată al Curții Supreme de Justiție, condus de magistratul Aron Mircea, a început, ieri, la Cluj-Napoca, audierea celor aproape 300 de martori în procesul Revoluției, după cele 32 de ședințe , care au avut loc la București, în procesul Revoluției de la Cluj, deschis în luna noiembrie 1998, există 28 de părți vătămate, constituite în 55 de părți­­ civile care au ridicat pretenții materiale și morale, acestea variind între unul­­ și o sută de milioane de lei. în dosar sunt acuzați de instigare la omor și omor deosebit de grav fostul prim secretar al județului, Ioachim Moga,­­ fostul comandant al Armatei a IV-a Transilvania, generalul în rezervă Iulian­­ Topliceanu, colonelul (r) Valeriu Burtea, lt. col (r) Laurențiu Ioan Cocan, fruntașul (r) Marian Augustin Bolboș și căpitanul (I) Ilie Dicu, în timpul­­ evenimentelor din decembrie 1989 în județul Cluj au murit 26 de persoane și au fost rănite alte 65. TRANSPLANT Apel pentru donarea de organe Bolnavii a căror viață a fost salvată prin transplant hepatic au lansat, ieri, un­ apel pentru promovarea ideii de transplant și de donare de organe. Doctorul Irinel Popescu, șeful Clinii de Chirurgie și Transplant Hepatic din cadrul Institutului Fundeni, autorul primului trasplant de ficat, a declarat că foarte mulți oameni mor fără să spere că vor primi organul de care ar avea nevoie, în timp ce multe organe se pierd pentru că unii nu acceptă ideea de donare. în România au loc aproape 30 de transplanturi, în fiecare an, țara noastră fiind însă considerată la început de drum în acest sens, după cum a spus doctorul Egidio De Luca, președintele Asociației persoanelor transplantate „Trio Italia". (A.S.) ALIAJ!............................................................................................ Cooperarea NATO - Rusia va fi oficializată în Italia Premierul italian Silvio Berusconi a anunțat că țara sa va găzdui summit-ul NATO-Rusia din luna mai, când va fi semnat acordul de cooperare ce va fi întocmit la reuniunea miniștrilor de Externe aliați și al Rusiei, prevăzută să aibă loc în zilele de 14-15 ale aceleiași luni, la Reykjavik. Șeful Guvernului de la Roma a făcut acest anunț după o serie de convorbiri telefonice cu președintele rus, Vladimir Putin, cu liderul de la Casa Albă, George W. Bush, și cu secretarul general NATO, George Robertson. „Natura istorică a acestui eveniment este că el reprezintă primul pas spre integrarea totală a Rusiei în Alianța Atlantică”, a declarat Berlusconi, opinie împărtășită de Washington, unde purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Ari Fleischer, a precizat că „în opinia președintelui Bush, un summit NATO-Rusia ar aduce în prim plan noile relații dintre Rusia și Occident, dintre Rusia și NATO și, bineînțeles, dintre Rusia și Statele Unite”. (C.l.) ■ m JL marti, 16 a, evenimente m top_______ C­el puțin o dată pe an, Codul penal și Codul de procedură penală suferă modificări importante. Așa se întâmplă de mai bine de șapte, opt ani. La intervale mai mari de timp se produc adevărate „ revoluții “ în ceea ce privește textul celor două importante legi. Fostul ministru de Justiție Valeriu Stoica a încercat, fără să reușească, pe la sfârșitul mandatului său, o reformă radicală a codurilor penale. Actualul ministru, Rodica Stănoiu, continuă campania și se află deja în pragul celei de a doua modificări a codurilor penale. Modificările modificărilor se fac de data aceasta sub semnul armonizării legislației românești cu cea europeană, dar se anunță deja ca un seism pentru sistemul judiciar românesc, pentru că, dacă propunerile Ministerului de Justiție vor fi aprobate, acestea vor modifica radical procedurile legate de urmărirea penală, în condițiile în care instanțele noastre nu sunt nici pe departe pregătite pentru așa ceva... Proiectul de modificare a Codului de procedură - teorie europeană, practică românescă Coadă la tribunal în doar trei zile instanța trebu­ie convinsă să emită mandatul de arest preventiv Proiectul de lege aprobat săptămâna trecută de Guvern implică modificarea și completarea Codului de procedură pe­nală, ca și a unor texte speciale de lege. Vor fi pentru prima dată introduse în legislația românească prevederi referitoa­re la protecția martorilor, la investigatori sub acoperire. Modificarea esențială se referă însă la trecerea aproape în întregime a măsurilor privative de libertate sub controlul judecătoresc. Conform proiectului de lege, mandatul de arest preventiv care poate fi emis de procuror se reduce de la 30 la trei zile. Conform dispozițiilor în vigoare, pentru fapte care prezintă un anume grad de pericol social, procurorul poate emite un mandat de arest preventiv pe o durată de 30 de zile. Prelungirea perioadei de arest preventiv după trecerea acestor 30 de zile poate fi făcută doar cu acordul instanței. Proiectul de lege îi acordă procurorului posi­bilitatea de a reține o persoană, în stare de arest preventiv, doar trei zile, după care eventuala prelungire a acestei mă­suri se face exclusiv în baza unei hotărâri judecătorești. La cele trei zile se adaugă în plus 24 de ore în care Poliția poate reține o persoană, timp în care cel reținut trebuie prezentat procurorului, dacă există motive pentru emiterea unui mandat de arest preventiv. Practic, acestea sunt și prevederile jurisprudenței nscioirii. .."Sd ml eh io eiite al Curții Europene de la Strasbourg, preve­deri pe care România trebuie să și le însușească. Problema pe care instanțele din România vor trebui să o rezolve este cea practică, în sensul că, în decursul a doar trei zile în care o persoană este reținută în stare de arest preventiv ex­clusiv în baza mandatului emis de procuror, instanța competentă va trebui să dispună fie anularea măsurii, caz în care Parchetul va putea formula recurs, fie prelungirea acesteia, situație în care împricinatul va putea folosi calea de atac prevăzută de lege. Deci, în intervalul celor trei zile, cel pe numele căruia a fost emis un mandat de arest preventiv va fi prezentat în fața a două instanțe care să judece prelungirea de mandat și even­tualul recursul. Nu mai este nevoie de argumente care să susțină faptul că prac­tic așa ceva este aproape imposibil de realizat în condițiile în care instanțele sunt supraaglomerate. La aceasta mai trebuie adăugată obligativitatea asigurării apără­rii, fapt care poate face ca cele trei zile să fie absolut insuficiente pentru obținerea unei prelungiri de mandat. O soluție ar fi judecătorul de instrucție Situația este cu atât­ mai complicată dacă este vorba despre infracțiuni cu grad ridicat de pericol social, sau de infracțiuni unde măsura arestului pre­ventiv este esențială cercetării penale. Conform proiectului, procurorul are ca măsură alternativă aceea de a interzice părăsirea teritoriului României pe o peri­oadă de maxim 30 de zile, ca o garanție care să excludă sustragerea de la cerce­tarea penală. O soluție ar fi crearea unor instanțe specializate sau a judecătorului de instrucție, care să supravegheze procedurile legate de faza cercetării penale. Dar despre instituția judecătorului de instrucție în textul proiectului de lege propus de Ministerul de Justiție și aprobat de Guvern nu se pomenește nimic. Reformă fără susținere financiară „Soluția este în acord cu dispozițiile europene, este în principiu binevenită, dar nu va putea fi aplicată eficient fără o reală creștere a numărului de judecători. Dar creșterea numărului de judecători și de instanțe nu este posibil de realizat fără un suport finaciar real. Bugetul pe anul în curs a luat în calcul pentru Ministerul de Justiție un număr de aproximativ 11.000 de posturi, în condițiile în care numărul celor care lucrează efectiv este mai mare de 12.000. Să mai adăugăm faptul că de la 1 ianuarie 2003 taxele de timbru trec din bugetul ministerului în bugetul primăriilor și că, de exemplu, din taxe de timbru, Curtea de Apel București a trimis la bugetul Ministerului de Justiție, luna trecută, aproape 14 miliarde de lei. Con­cluzia este că reforma nu se poate realiza fără o susținere financiară reală, or, aceasta, din păcate, nu există“, ne-a de­clarat Viorica Costiniu, președinta Aso­ciației Magistraților din România. O altă prevedere a proiectului privind modificarea Codului de procedură pe­nală se referă la introducerea explicită a •=’° Ml? r wr.+ . M-prezumției de nevinovăție. Precizarea există și este prevăzută de Constituție, în articolul 22, alineatul 8. O noutate ar pu­tea fi instituția Poliției Judiciare, care va funcționa sub autoritatea procurorului general, în cadrul Parchetului Național Anticorupție. Pentru o mai mare eficiență a acțiunilor de urmărire penală, polițiști specializați din cadrul Ministerului de Interne vor fi trecuți în subordinea Mi­nisterului de Justiție și a procurorului ge­neral. în ceea ce privește capitolul „protecția martorilor“, proiectul rămâne la nivelul prevederilor din proiectele similare ale ex-ministrului Stoica. în ansamblul său, proiectul de modificare a Codului de procedură penală în forma aprobată de Guvern este din păcate necunoscut tocmai celor care sunt chemați să aplice legea, respectiv procurori și judecători. Opinia generală este aceea că dezbaterea din Parlament va fi cel puțin paralelă unei dezbateri publice, astfel încât forma finală a proiectului să respecte prevederile im­puse de legislația europeană, dar să fie în același timp și în acord cu realitatea românească și cu necesitățile ei. Mai trebuie spus că în conformitate cu acțiunile prioritare în vederea aderării României la NATO, în capitolul referitor la combaterea corupției, România trebuie să rezolve din punct de vedere legislativ revizuirea Codului penal și a Codului de procedură penală, până în noiembrie, anul acesta. Voci ale magistraților susțin că există puține șanse ca acest proiect, care atinge cel puțin 130 dintre articolele din Codul de procedură penală să ajungă într-o formă finală până în luna­ noiembrie. jiá Jói .U’iJBCj fâ'.' - .IUO<i.U:'îî Silvana PĂTRĂȘQANU Deși proiectul de lege este în spirit european, tribunalele vor fi neîncăpătoare O fundație de caritate și o firmă de transport, implicate în mafia de frontieră Liga Națională a Femeilor din Revoluția din 1989 făcea trafic cu persoane Pe motiv de boală inculpații nu au primit mandate de arestare Iuliana Starcz, președintele Ligii Naționale a Femeilor din Revoluția din Decembrie 1989 și a unei societăți de caritate, „Carrom“, este cercetată penal pentru trafic cu ființe umane. Polițiștii bu­­cureșteni de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog (BCCOA) au reușit să pro­beze că, „revoluționara“, în complicitate cu Fani Savastre, patronul unei firme de transport inter­național, „ Ro-Car“, treceau ilegal în Italia diverse grupuri de persoane care plecau să muncească la negru. Cei doi declarau la ieșirea din țară că pleacă pentru diverse manifestări culturale. h acest fel, ei reușeau să evite condițiile obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească cetățenii obișnuiți, pentru a părăsi țara. Cu toate că Poliția a strâns suficiente probe, Parchetul nu a emis man­date de arestare pe numele lui Starcz și Savastre. Pe lângă zecile de călăuze din zonele de graniță, care cad, de obicei, în plasa Poliției de Frontieră, polițiștii de la BCCOR au reușit să prindă, la jumătatea săptămânii trecute, doi infractori de clasă care își construiseră cea mai elaborată afacere de acest gen. în 1996, Iuliana Starcz, în vârstă de 57 de ani, din București, punea bazele unei afaceri care avea să se dovedească extrem de profitabilă. Fe­meia a pus, într-o primă fază, bazele a două fundații-paravan, Societatea de caritate „Carrom“ și Liga Națională a Femeilor din Revoluția din Decembrie 1989. Două fundații pe spatele cărora se putea justifica fără probleme scoaterea peste graniță a unor grupuri de artiști sau angajați ai acestor societăți. Terenul era făcut. Mai trebuia un asociat care să aibă o firmă de transport inter­național. Așa l-a cunoscut Iuliana Starcz pe Fani Stavastre, un gălățean în vârstă de 47 de ani, pa­tronul firmei de turism „Ro-Car", care a pus la bă­taie un autocar și un microbuz. Imediat ce au definitivat și ultimele amănunte, cei doi au demarat afacerea și au pornit o căutare de șomeri sau ne­mulțumiți dispuși să plătească sume serioase pentru a ajunge la muncă în spațiul Schengen, cu destinația Italia, orașul Milano. Acte de handicapat, paravan pentru munca la negru Imediat ce stabilea un lot complet, format din circa 30 de persoane, Starcz le reținea actele necesare obținerii de vize Schengen, pe care le depunea la ambasade, după ce, în prealabil, le falsifica adeverințele de angajare și carnetele de muncă, pentru a dovedi că cei în cauză sunt an­gajați cu acte în regulă la diferite societăți comerciale și fundații de caritate, cum ar fi, spre exemplu, Fundația „Sfântul Anton“, organizație fictivă, în actele căreia Starcz figura cu funcția de președinte. Anchetatorii au stabilit că, pentru a masca natura afacerii, cei doi „scoteau la diversiune“ diverse coruri, grupări sportive sau handicapați, pe care îi amestecau printre transfugi. Pentru un serviciu complet clienții plăteau între 1400 și 1700 de dolari de persoană. Din datele polițiștilor de la BCCOR, numai pe parcursul anului 2001, pe filiera Starcz-Savastre, au fost scoși din țară, în medie, câte 30 de oameni pe lună. O dată ajunși în Italia, transfugii erau preluați de alți complici - tot cetățeni români­­, după care rămâneau să muncească la negru. Pe data de 4 ianuarie 2002 cei doi indivizi s-au înființat, la punctul de frontieră Nădlac, în fruntea unui grup de 50 de persoane. Escrocii au arătat un set de invitații și au declarat că alcătuiesc un cor care merge în Italia pentru niște cântări. Din primele verificări, polițiștii de frontieră au des­coperit însă că, dintre toți cei 50 de „cântăreți“, numai 17 făceau parte, într-adevăr, din corul bucureștean „Divina Armonie“, în timp ce restul nu aveau nici o legătură cu muzica. Cercetările ulterioare, efectuate cu ajutorul polițiștilor de frontieră arădeni, au stabilit că cei 17 coriști s-au întors de fapt la București, în timp ce restul, s-au dus până la Vama Vărșand, pe unde au reușit să fugă din țară cu microbuzul lui Savastre și un alt autocar închiriat de la Arad. în același timp, autoritățile au descoperit că cei în cauză au declarat la Nădlac că merg în străinătate pentru câteva manifestări culturale, cu intenția de a fi păsuiți de noile condiții, impuse de la 1 ianuarie 2002, pe care trebuie să le îndeplinească toți românii care doresc să călătorească în spațiul Schengen. Iuliana Starcz a fost arestată joia trecută. O zi mai târziu ea a fost prezentată, împreună cu Fani Savastre, Parchetului de pe lângă Tribunalul Muni­cipiului București. Din unele considerente de natură medicală, procurorii nu au emis însă mandate de arestare pe numele celor doi. Singura măsură luată de autorități în acest caz a fost doar aceea de a le interzice inculpaților părăsirea localității. Andrei DUMITRESCU Influentul săptămânal ucrainean „Zerkalo Nedeli“ își dă cu părerea NATO trebuie să ia aminte la „pretențiile teritoriale ale României“ MAE român califică informațiile prezentate drept depășite moral și inexacte Alianța Nord-Atlantică ar trebui să facă presiuni asupra României pentru a o determina să pună capăt încălcărilor Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina, comentează într-un număr recent influentul săptă­mânal ucrainean „Zerkalo Nedeli”, potrivit căruia „reticența" României în delimitarea frontierelor comu­ne ar avea la origine disputa privind Insula Șerpilor, în articolul cu pricina, autoarea Tetiana Silvia sus­ține că „pretențiile teritoriale ale României" nu sunt compatibile cu statutul de membru al NATO, Alianță care, în timp ce solicită Ucrainei sistarea livrărilor de armament către Macedonia, în numele stabilității regionale, ar trebui să-și aducă aminte că aceste „pretenții teritoriale“ ar constitui o amenințare similară. „Pasiunile electorale au angajat într-atât spațiul mediatic ucrainean încât unii pot avea impresia că țara nu mai are alte probleme”, scrie în articolul cu pri­cina, ce subliniază că politica externă a Ucrainei s-a limitat, în ochii alegătorilor, la echilibristica autorităților de la Kiev între „partenerii strategici“ SUA și Rusia. Astfel, susține Silvia, politicienii ucraineni și organi­zațiile internaționale care și-au exprimat sprijinul față de integritatea țării au uitat de pretențiile teritoriale ridi­cate de un alt „partener strategic" - România. „Există toate motivele să afirmăm că, din cauza atitudinii neconstructive a părții române și a tenta­tivelor constante ale acesteia de a ieși din procesul de negociere. Tratatul asupra frontierei comune, semnat în 1999, nu este încă finalizat, și nici un articol din tratat nu întrunește acordul bilateral. Mai mult, în Ro­mânia se fac auzite, tot mai tare și mai des, declarații (inclusiv la cel mai înalt nivel) în care se vorbește despre „greșeala“ semnării Tratatului de bază cu Ucraina, document despre care oficialități române afirmă că ar fi fost semnat în grabă și în mod forțat”, pretinde săptămânalul citat: în opinia acestuia, românii s-ar simți trădați, fiindu-le promisă aderarea la NATO în cazul semnării unui tratat cu Ucraina și rămânând, în schimb, pe banca de așteptare. Românii­­ cu gândul numai la Ucraina .Acum, se pare că românii vor să recâștige ceea ce au pierdut. Prelungesc la nesfârșit procesul de negociere asupra Tratatului de frontieră și evită cum pot să ajungă la o definiție precisă a punctelor de trecere a graniței, oferind în schimb propuneri ce implică modificări ale liniei de frontieră. De exemplu, partea română propune includerea în tratat a unui articol referitor la crearea unui sot de comisii la nivel înalt, care să poarte ulterior discuții pe tema punctelor de trecere a frontierei. Dar, Ucraina nu poartă nego­cieri pe tema liniei de graniță, a cărei inviolabilitate a fost consfințită prin documente bilaterale“, continuă „Zerkalo Nedeli“, cu precizarea că autoritățile de la Kiev poartă doar negocieri procedurale asupra grani­ței de stat existente, a delimitării platformei continen­tale și a zonelor de exclusivitate economică pentru ce­le două țări, la Marea Neagră. Săptămânalul mai scrie despre „ultima rundă de negocieri, de la București”, unde, au aflat jurnaliștii ucraineni, autoritățile române ar fi căzut de acord asupra liniei de frontieră existente în schimbul re­nunțării, de către Ucraina, la Insula Șerpilor, „încer­când în mod insistent să ignore dreptul Ucrainei de proprietate“ asupra acestui teritoriu. Și aceasta, în condițiile în care poziția Kievului în privința granițelor este simplă: „Nu avem pretenții teritoriale la adresa nici unui stat și nu recunoaștem nici o astfel de pretenție la adresa noastră“. „Zerkalo Nedeli“ nu se lasă și afirmă că România are probleme teritoriale nu numai cu Ucraina, dar și cu Bulgaria, fapt pentru care NATO ar trebui să-și pună următoarele întrebări: „în baza căror argumente se face excepție de la regulă pentru România și ce are de gând Alianța să facă în privința pretențiilor teritoriale ale acestui stat? Dacă vecinul nostru este admis în Alianță înaintea semnării documentelor men­ționate și dacă el continuă să insiste asupra propunerilor privind modific­area frontierei de stat cu Ucraina, ar trebui, oare, ca autoritățile de la Kiev să aprecieze această situație drept un amestec al NATO la adresa integrității teritoriale ucrainene?“ Bucureștiul: informații­l­e departe de adevăr Ministerul român de Externe exclude însă ideea vreunor pretenții teritoriale din partea României, apreciind că informațiile prezentate în articol sunt depășite din punct de vedere moral și în același timp inexacte și precizând că negocierile se desfășoară în cadrul juridic al Tratatului de bază semnat în 1997. MAE român afirmă că ceea ce se spune în articolul din „Zerkalo Nedeli“ și anume că s-a discutat la București este departe de ceea ce s-a dezbătut în realitate. La ultima rundă ce s-a desfășurat chiar la un rang mai înalt, de secretari de stat, s-au înregistrat chiar unele progrese; în cadrul acelei runde, România și Ucraina au semnat două protocoale. Primul se referă la stabi­lirea textelor consolidate ale celor două documente aflate în negociere (ce cuprind toate propunerile înain­tate de cele două părți, în cursul negocierilor, pentru acele articole aflate încă în discuție), iar al doilea la efectuarea unui schimb de hărți ale părții de vest a Mării Negre (activități realizate la nivelul grupelor de experți ale celor două părți. Gabriela MANEA Costin IONESCU Vi

Next