Cotidianul, octombrie-noiembrie 2008 (Anul 18, nr. 216-236)

2008-11-14 / nr. 226

Cotidianul. Detalii despre rozeta din cutii de aluminiu semnată de Mircea­ Cantor, pe www.cotidianul.ro/select Knorr publică o nouă „Carte de artist“ Artistul Daniel Knorr pregătește încă o carte, de 200 de pagini cu obiecte fără valoare găsite în spațiul public chinez. Obiectele sunt apoi presate, metodă folosită și pentru *• cartea publicată în România, la editura revistei „IDEA Artă+Societate“. Noul volum va avea un tiraj de 350 de exemplare și va fi publicat la Editura Borges Libreria din Guangzhou. WEEKEND -14 -16 NOIEMBRIE 2008 Artiștii români reciclează pisoare, cutii de suc și kitschuri . • Dacă în anii regimului comunist nu puțini artiști români foloseau tehnica făcută celebră de Marcel Duchamp pentru a nu fi cenzurați, în ultimii cinci ani aceasta a devenit aproape un trend lucia.popa@cotidianul.ro UNII ARTIȘTI contemporani ro­mâni sunt ecologiști convinși, alții păstrează o atitudine ceva mai neu­tră, dar cei mai mulți au făcut cel puțin o lucrare, dacă nu o serie în­treagă axată pe ideea reciclării. De­­clarându-se ecologist și totodată postmodernist înrudit cu Andy Warhol, pictorul clujean Mircea Su­­ciu crede că „reciclarea este o tehni­că artistică foarte des întâlnită în ul­timii ani la nivel internațional“. Ar­tistul a realizat o serie de tablouri în cerneală și acrii pe pânză, „Re­cycle“, inspirată de perioada în care lucrat în publicitate. în această rie figurativă, Lucru ia în răspăr­țele consumerismului promovate publicitate: „reciclarea“ tenului , cosmetică sau chirurgie plus­­obsesia avansării ierarhice, în­­vierea iluziei că viața poate de­­i eternă, hedonismul etc. Privito­­este șocat, în fața seriei „Re­cycle“, de imaginea realist-figurativă a unei tinere machiaje în stilul anilor ’50-’60, dar șiroind de sânge, în urma unei intervenții chirurgicale ce ar trebui să o facă mai atrăgătoare, de un făt avortat la fel de însângerat, de personaje deziluzionate, cu priviri grele, mohorâte­­ toate victime ale societății consumeriste. Tablourile lui Suciu sunt anga­jate social, „pentru că nu cred în ar­ta fără mesaj“, mărturisește el, și pe atât de zguduitoare din pricina ima­ginilor sângeroase, ca de thriller, pe câtă seninătate emană instalația „Rosace“ semnată de Mircea Can­tor. Aflată în portofoliul galeriei Yvon Lambert Paris, instalația ce datează din 2007 s-a bucurat de ar­ticole elogioase în presa americană și reprezintă o rozetă în stilul vitralii­­lor medievale, realizată din cutii de suc goale din aluminiu. Forma geo­metrică desăvârșită, dimensiunile copleșitoare - are diametrul de 400 de centimetri - sunt în contrast cu obiectele din care este alcătuită lu­crarea, cutiile fiind simboluri ale efe­­merității. Cantor arată cum poate fi tratată cu seriozitate și chiar cu gra­vitate aproape religioasă o instalație compusă din produse banale în serie. „I shot this image because it is highly suggestive within a specific circle“ (2006) este o altă lucrare în care Cantor schimbă înțelesul unor obiecte în serie: el fotografiază câteva pisoare ciobite și aruncate pe o stra­dă pustie, punctând modul în care inspirația artistului poate transfor­ma realitatea după coduri aproape insesizabile pentru ochiul profan. Artista Ana Bănică a folosit un suport la fel de neconvențional pen­tru o expoziție vernisată în 2005 la H’art Gallery, „Sărumâna pentru masă“: readymade-urile sale sunt bucăți de mușama imprimată indus­trial cu diferite imagini - flori, ani­male, vederi, pe care a scris simplu „Pictură“. Ana Bănică ironizează kitschurile care ticsesc diferite locuințe românești, făcând aluzie, discret, la personajele feminine care își impun adesea, crede ea, gusturile vulgare. Graficianul Sorin Tara co­lecționează de câțiva ani bucăți de carton adunate de peste tot. „Deși nu mă consider la acest capitol un artist angajat, eu nu sunt un «trendist», fac lucrări din cartoane aruncate pentru că cele mai multe sunt imprimate cu tot „felul de logouri sau de nume de firme. Eu desenez direct pe ele, mă gândesc la imagini în care aș putea integra denumirile respective și mă intere­sează cum le pot modifica în ceva nou, original, cu valoare artistică“, detaliază Tara. Foarte cunoscută este „Cartea de artist“, concepută de Daniel Knorr și editată de editura revistei „IDEA Artă+Societate“ în 2007. Cartea are pagini goale, albe, între care sunt strecurate diferite obiecte reciclate și presate. Ion Bîrlădeanu se exprimă prin reciclare de trei decenii Sorin Tara recreează ambalaje din carton Colajele care au sfidat comunismul Avangardista Geta Brătescu, astăzi cunoscută în mai multe zone ale lumii, a început să recicleze diferite material din anii ’60, de la cartoarle la bucăți de material textil, pentru a se eschiva de cenzura comunistă: cola­jele ei abstracte, în nuanțe terne, aveau toate șansele să “evadeze din sistem”, cum explica aceasta în inter­viuri. Lucrările sale nonfigurative nu trezeau bănuieli Securității, oricât s-ar fi chinuit, iar artista lucra liniștită. Complet obscur, lipsit de orice glorie, muncind ca hamal sau ca gropar, artistul Ion Bîrlădeanu a făcut colaje din ziare și reviste de-a lungul a trei decenii, în speranța că va fi descope­rit cândva, așa cum s-a și întâmplat iarna trecută, cînd managerul Heart Gallery, Dan Popescu, i-a văzut lucrările. La umbra anonimatului, Bîrlădeanu a făcut sute de colaje figurative valoroase, în care înfățișa cuplul Ceaușescu în cele mai trăsnite și mai amuzante posturi, învârtind în oale imense în care clocoteau câteva cranii, în secvențe pornografice etc. De la roata lui Duchamp la conservele lui Andy Warhol Reciclarea, dadaiștii au in­format-o în artă, iar rentele pop britanice și ericane au considerat-o pt sursă excelentă de pirație. a.popa@cotidianul.ro ’SCLAREA este folosită de câteva de ani în istoria mondială a artei, mult mai riguros în ultimul se­ En a devenit un trend mai ales în suprarealismului și al dadais­­ui, fiind încurajată în mod spe­­cie Marcel Duchamp. Primul său symade, o roată de bicicletă pe • a prezentat-o ca obiect de artă în 3, este unul dintre evenimentele ■ au făcut revoluție în istoria av- După această dată, Duchamp a tinuat să recomande astfel de lymade-uri drept artă, cel mai ascut obiect fiind un pisoar. Ceva­­ târziu, neodadaistul Robert Rau­henberg începe să facă o serie de colaje, inspirat de Duchamp: el inven­tează așa-zisele „combined paintings“, un amestec tridimensional de obiec­te, sticle, cutii, fotografii, ziare etc. Rauschenberg va influența puternic apariția artei pop britanice, al cărei început este marcat de artistul Ri­chard Hamilton. „Just What is it that Makes Today’s Homes so Different, so Appealing?“ este unul dintre cola­jele sale care au atras atenția critici­lor timpului: artistul înfățișează o pe­­reche-șablon, un culturist care poar­tă o acadea uriașă pe care se poate citi cuvântul „pop“ și o stripteuză. Din aceeași grupare artistică bri­­­­tanică a făcut parte și Eduardo Pao­lozzi, care a realizat o serie de colaje din „obiecte găsite“, adică reclame decupate din ziare, coperte de reviste și desene din publicații populare. Ce­lebrul artist Andy Warhol este aso­ciat cu operele sale inspirate de cul­tura de masă și care propun un soi de reciclare simbolică: au rămas puncte de reper în artă tablourile sale cu câ­teva sute de sticle de Coca-Cola sau cutiile de supă Campbell’s. La fel de notorii sunt tablourile sale realizate după postere cu vedete, cum este, de exemplu, seria dedicată actriței Marilyn Monroe. Astăzi, printre cei mai recunoscuți ar­tiști pasionați de reciclare se numără diferiți francezi laureați ai Premiului „Marcel Duchamp“. De exemplu, Philippe Mayaux, care a obținut dis­tincția respectivă în 2006, unul dintre cei mai bine cotați artiști ai lumii, și-a cucerit criticii mai ales prin instalațiile sale, în care amestecă sculpturi și diferite obiecte reciclate, cum ar fi becuri, ustensile de bucătărie. Ceea ce particularizează stilul său este dozajul de eleganță și delicatețe formală, în contrast cu sugestiile de reprezentare, ca de exemplu invitația la canibalism, unele instalații includ tăvi de bucătă­rie pe care sunt așezate organe umane modelate din plastic. Culturistul și stripteuza, personajele lui Richard Hamilton

Next