Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 424-503)
1969-09-19 / No. 494
< CRONICA SATMAREANA ......................... iara ■Т [UNK]Й IMim §£. '/(Ш ‘J-%- *£*?v &Йм) Norocul se numește „Dacia-1100“ Petru Tiberiu Palincaș (șofer la Autobază, domiciliat în strada A. Vlaicu, nr. 8) a preferat mai zilele trecute în loc de două halbe de bere un loz în plic, un loz care i-a procurat o mare satisfacție: cîștigarea unei mașini „Dacia 1100“. Norocul i l-a „oferit“ Petru Lucaci (vînzător ambulant al Lotopronosport), care, de altfel, mai fericise încă alți doi norocoși cu mașini, în acest an. De fapt această mașină este a zecea mașină cîștigată la loz în plic, în acest an, în Satu Deci ... curaj la tragere, Mare, un pic de noroc și iată-vă zîmbind fericiți la volanul mașinii. Răzbunarea SpoftOSULUi Vasile Tarța, șofer pe autocamionul. 21—SM—386 aparținînd Autobazei Satu transportat vreo 4.000 de Mare, sticle de vin spumos. Ajungînd în Piața libertății s-a gîndit să oprească și să tragă și el un ... spumos. Du apă ce a ieșit de la Restaurantul Miorița s-a urcat la volan cu spumosul în__cap și a încercat să transporte spumosul din mașină la destinație. Se vede treaba că cele două spumoase nu s-au împăcat pentru că la prima curbă spumosul din mașină a tras spre ... gard. Mașina s-a răsturnat, iar spumosul a curs valuri-valuri pe Someș în jos. Vasile Tarța se uita cu jind, iar în gură simțea o acreală de ... spumos. Urmează numărătoarea ... cioburilor. 0 combinație bine gîndită și... un cîștig Direcția de propagandă a Administrației de stat Loto pronosport ne-a anunțat că la concursul interredacțional județean pronosport pe luna iulie redacția ziarului „Cronica sătmăreană" — care publică săptămînal „Pronosticul nostru" — a cîștigat locul I cu 33 p. la egalitate cu ziarele Vörös Lobogo — Arad și Igazság — Cluj. Premiul constă în obiecte în valoare de 434 lei. „Să nu ne despărțim...“ Se numesc Lina Trandafir și Maria Comanciuc. S-au cunoscut în parc și și-au jurat prietenie veșnică. Erau văzute împreună la plimbări prin oraș și prin diferite localuri. Și tot împreună au fost „găsite" în locuința lui Maria Kovács, în timp ce-și făceau „bagajele" adunînd din casă ce le pica în mînă. — Am greșit adresa, căutam o rudenie — spuse Lina Trandafir celor ce le-au găsit în casă.Dar cu hainele și celelalte obiecte ce vroiaui să faceți? — Ne uitam la ele, că-s frumoase. „Conduse" la miliție, s-a aflat că nu de mult au părăsit — tot împreună — penitenciarul. Și acum stau din nou nedespărțite. ARGUS în curînd la Satu Mare și Tășnad Ansamblul „Ciocîrlia“ cu un nou spectacol folcloric De mai bine de 20 de ani, Ansamblul „Ciocîrlia" a devenit un simbol de măiestrie artistică, de punere în valoare a artei noastre populare ce reprezintă o zonă de mare însemnătate în universul spiritual al Sîmbătă, 20 septembrie, fiecăruia, orele 19, stadionul municipal va găzdui de data asta o adevărată competiție artistică a celor mai valoroși cîntăreți, dansatori și soliști instrumentiști de muzică populară dintre cei mai cunoscuți. Amintim pe soliștii vocali: artista emerită Aurelia Fătu Răduțiu, Ion Cristoreanu, Maria Butaciu, Maria Ciobanu, Maria Păunescu, Simion Pop și Ion Dolănescu, într-un frumos „Spectacol folcloric", cu conducerea lui Constantin Arvinte, director și prim-dirijor, cu concursul soliștilor instrumentiști Tudor Pană — vioară, Toni Iordache — țambal, Ilie Udilă — acordeon, Ion Milu — taragot, Simion Stanciu — nai și al soliștilor dansatori: artistul emerit Ilie Ion, Magda Popescu, Ileana Tîrcolea, Corina Alecu și Mircea Papastate. Spectacolul va face o incursiune în unele zone folclorice ale noastre. Măiestria artiștilor Ansamblului „Ciocîrlia" a fost apreciată și elogiată de presa străină și de spectatorii pe care i-a purtat în lumea plină de farmec a artei autentice a vigurosului nostru folclor. Acest spectacol va putea fi vizionat și de spectatorii din Tășnad. ALECU DIMBU SPORT Echipele nu prea s-au văzut la „lucru“ „■ NOTAȚII PE MARGINEA MECIULUI AMICAL DE FOTBAL OLIMPIA SATU MARE — CRIȘUL ORADEA * Prezența unei echipe de categoria A a stîrnit interes în rîndul spectatorilor sătmăreni. Deși se știa că meciurile amicale, deci fără miză, seamănă cu o promenadă a jucătorilor la centrul terenului, că se joacă „relație", cu toate acestea, spectacolul sportiv eliberat de tirania celor două puncte, poate oferi faze cursive, dinamice. Nu este mai puțin adevărat că și în meciurile oficiale sunt la fel de necesare pasele cu adresă, intercepțiile, dirijarea balonului rotund spre buturile adverse — aceste elemente care nu trebuie să lipsească nici măcar la meciurile de acest fel. Spre deziluzia iubitorilor de fotbal, nu s-au văzut echipele la lucru, jocul a fost atît de fragmentat, nicit loviturile de la margine, ca și cele de colț, lăsau impresia că terenul se cîștigă ca la rugbi. Ce s-a întîmplat, totuși, pe parcursul celor 90 de minute (85 după cronometrul arbitrului)? Olimpia și-a „rulat" întregul lot, a operat schimbări utile, păstrînd scheletul echipei. Au fost momente cînd fotbaliștii Olimpiei au construit faze frumoase, gîndite, dar toate parcă se opreau în careul de 16 m nu din cauza intervenției apărării orădene, ci din cauza propriilor atacanți, care au căutat exasperant de mult poziția ideală de șut. De asemenea, pasa decisivă, neașteptată și derutantă a fost marea absenta a întîlnirii. Oaspeții au avut un mai bun al balonului și control jucînd cu trei oameni la mijlocul terenului, au acoperit mai bine această zonă, de unde au lansat atacuri, uneori destul de periculoase prin Suciu. Crișul printr-o „pasă neagră", așa trece că replica ei și așa amicală, a fost mai mult decît modestă. A cîștigat totuși, printr-un gol marcat în min. 83 de Balogh, la o fază anodină, cînd portarul nostru și-a avut „partea lui de vină". Cineva din tribună, spunea că dacă ar fi antrenor (sînt grozavi acești microbiști!) l-ar obliga pe Nagy să tragă două mii de lovituri de la distanță. Chiar dacă nu două mii, și o sută de încercări spre poartă s-ar dovedi utile, fiindcă extremul stingă are un șut năpraznic și ar fi păcat să nu devină bombardierul echipei (Fănuș Neagu, spunea că Prati, extrema stingă a lui Milan, a rupt pur și simplu bara verticală pe un teren italian!). G. S PRODUSE CARE STOCHEAZĂ (Urmare din pag. 1) Cum era și firesc, Intre diverse organe, la diferite nivele, au început discuții și — ca unic rezultat — un ... voluminos dosar cu tot felul de adrese, telegrame, referate, memorii, cereri cative, convorbiri telefonice justițietc. Nici Consiliul popular, C.C.L., ministerele tutelare, U.J.C.C., D.J.I.L., sau oricare alte organe nu puteau reglementa o situație care devenise artificială. I.I. „Sătmăreana" refuza să se supună rigorilor unei producții utile și rentabile. Pentru că în structura cererii populației au intervenit schimbări simțitoare, determinate de apariția pe piață a unor produse cu proprietăți utilitare mai ridicate. „Dînșii гуд vor să înțeleagă modificările inerente în structura fondului de marfă — a explicat Nicolae Man, director adjunct D.C.J. Satu Mare. Se știe că dealtergenții înlocuiesc tot mai mult săpunul de rufe, lacul de parchet concurează ceara de parchet etc. Spre exemplu, dacă în 1968 s-au vîndut în județul nostru doar 100 tone detergenți, anul acesta cantitatea a crescut la 150 tone, urmînd să ajungă în 1970 la 340 tone. Concludent, nu? Dacă în anii precedenți procurarea detergenților constituia o problemă, acum se produc cantități suficiente pentru consumul intern. Referitor la crema de ghete,, este adevărat că O.C.L. se aprovizionează cu o anumită cantitate din Timișoara și București. Dar, pe lângă faptul că trebuie respectat planul sortimental, produsele „Guban", deși relativ mai scumpe, sunt foarte solicitate de consumatori. Deci cheltuielile de transport în plus au numai aparent un caracter neeconomicos. Pe de altă parte, este de neînțeles de ce industria locală se cramponează, la producția luminărilor, de două sau trei forme convenționale. Luminări colorate, atrăgătoare, închipuind diverse figurine, pot fi întîlnite numai la „Consignația". De ce? In nici un caz ele nu pot constitui o problemă" tehnologică". Cu alte cuvinte, sub masca valorificării superioare a deșeurilor din producție sunt oferite comerțului produse depășite, în cantități care nu mai pot fi absorbite de piață. Așadar, caracterul industrial al întreprinderii e frînat limitat nu în detrimentul econoșimiei — cum afirma tovarășul director I. Oșan, ci în interesul ei. Legea cererii și ofertei, a progresului tehnic își pune amprenta pe orice acțiune novatoare din economie. Abaterile sunt falimentare Chiar dacă produsele sale au calități superioare, un sector de producție poate deveni nerentabil Dar el nu trebuie închis și abandonat, cum opina cineva, ci reprofilat. Se vădește deci cu pregnanță că viabilitatea economică a unei întreprinderi industriale este confirmată de comerț și nu invers. Exemplul celor două secții ale „Sătmărenei" arată că inițiativele în producție nu pot fi luate oricum și în orice condiții, că derularea actului productiv reprezintă un mecanism sensibil, care trebuie supravegheat continuu, altfel se atentează la însăși eficiența sa economică. mb' y/'tâÂя ЯЛМ [UNK] [UNK]ЯЛИ шия / ш Г"4 mernem . . . mi. ' CINEMATOGRAFE SATU MARE — Victoria: Un glonte pentru general (film italian, color); Popular: Sîngeroasa nuntă macedoneană (film iugoslav); CĂREI — Popular: Comisarul X și banda „Trei cîini verzi" (coproducție franco-libaneză, color); 23 August: Alo! ați greșit numărul (film TĂȘNAD: Feldmareșala românesc); (coproducție italo-franceză, color); BERVENI: Tarzan, omul junglei (film amercan); HALMEU: Profesioniș- TURNURILE ORAȘULUI (Urmare din pag. 1) De undeva se zărește turnul Fabricii de ulei, denumită aici I.I.S. „Ardealul" Cărei, aici unde se produce ulei de cea mai bună calitate pentru piața internă și externă. Exportatoare în multe țări ale lumii, fabrica din cîmpia careiană a început mai mult decît modest, într-o vreme cînd ideea de industrie întrega țară au cuprinse suflul ei înnoitor. Aliniate parcă, turnurile agriculturii socialiste se înalță ca o certitudine a zilelor de azi, purtînd în „intimitatea" lor bogățiile nesecate ale solului, zonele de grîu, porumb, secară etc. Aici în cîmpia careiană ele au devenit simbolul fertilității pămîntului, puncte semețe ce se înalță spre azur. Cu puțin timp în urmă, vedeam la Cărei, pe străzile îmbrăcate de sărbătoare, care alegorice care parcă au „purces" din înălțimea turnurilor, venind din întinderile din jur. La Carei, într-o vreme, o cișmea alimenta cu apă întrega populație a orașului. Probabil că existau și sacagii, de vreme ce apa se ascundea la zeci de metri adîncime. Astăzi, la Carei, castelul de apă alimentează un oraș cu apă potabilă, înlăturînd efortul diurn al oamenilor, care cărau în găleți apă de la distanțe mari. In arhitectura urbană și modernă a Careiului, noaptea mai ales, se pot distinge luminile caselor înalte, ale blocurilor cu etaje, revărsîndu-se în fascicole. Urmașii meșterului Manale au ridicat pe verticală construcții care pretutindeni înseamnă prezentul socialist, le-au transmis ceva din demnitatea și suplețea pietrei țîșnind în sus. Aceste turnuri ale orașului și altele ce se vor ridica în viitor, pot contura istoria prezentă a lui, ancorată în tumultul și efervescența cotidiană, înălțimile avînd întotdeauna valoare de certitudini, de aspirații spre care ne îndreptăm cu tot ce realizăm, înfăptuim, se înscriu ca niște stele de primă mărime în universul nostru socialist. tii (film american, color, cinemascop); SANISLĂU: Tolba cu amintiri (film sovietic); NEGREȘTIOAS: Neîmblînzita Angelică (coproducție franco-germană-italiană, color, cinemascop). BOX Azi, după-amiază, pe stadionul din Cărei, va avea loc întîlnirea internațională amicală de box, între echipele Voința Satu Mare — Miskolci Epitek (R.P.U). Partida se anunță deosebit de atractivă și interesantă, deoarece în ambele formații vor evolua boxeri juniori din loturile republicane ale R.S. România și respectiv R.P. Ungară. Vineri 19 septembrie 1969 10.00 Limba rusă. 10.25 Limba spaniolă. 17.00 Campionatele europene de atletism. 19.15 Tineri interpreți de muzică populară. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.45 Ediție specială — actualitatea în agricultură. 20.00 Film artistic „Ape limpezi". 21.25 Dialog muzical. 21.45 Reflector. 22.00 Mult e dulce și frumoasă. 22.25 Telejurnalul de noapte. 22.45 Cîntă sextetul vocal polonez „Ali Babki", Elevi și eleve! ÎN NICI O ZI SA NU UITAȚI CA: In magazinele O.C.L. Alimentara din Satu Mare vă așteaptă delicioșii biscuiți TISMANA, MIRELA, DELICIA. Sunt aromați, gustoși, hrănitori și contribuie la fortificarea și dezvoltarea voastră fizică. LA 25 SEPTEMBRIE 1969 Examen de admitere sesiune extraordinară — Centrul școlar agricol Livada organizează o sesiune de examen de admitere pentru LICEUL AGRICOL, care va funcționa cu următoarele specialități: îmbunătățiri funciare (36 locuri); cadastru și organizarea teritoriului (36 locuri). Condiții de admitere: absolvenți ai școlii generale, se vor susține examene la limba română și matematică, scris și oral din materiile claselor V—VIII. înscrierile se fac la secretariatul Centrului școlar agricol Livada, cu depunerea actelor pînă în preziua examenului. Informații suplimentare la sediul Centrului școlar. ÎNTRE 24—30 SEPTEMBRIE 1969 Examen de admitere ȘCOALA DE SPECIALIZARE POST-LICEALA DIN LIVADA Centrul școlar agricol din Livada organizează sesiune de examen de admitere pentru Școala de specializare post-liceală, cu durata de 2 ani, PENTRU SUBINGINERI ÎN SPECIALITATEA CADASTRU ȘI ORGANIZAREA TERITORIULUI (80 locuri). Se primesc absolvenți de liceu, cu sau fără diplomă de maturitate, indiferent de vîrstă. Examenul va fi susținut din materiile: Cadastru, — matematică scris — oral (programa claselor IX—XII) și desen, probă grafică. înscrierile se fac la secretariatul Centrului școlar agricol Livada, pînă în preziua examenului. B.R.J. B și autobazele aparținătoare recrutează tineri pentru școala de șoferi profesioniști, născuți în anii 1949—1950. Solicitanții se vor adresa la resortul personal al autobazelor din apropiere. raSOAȚI STICLELE $1 BORDANUS COAKS LA MADAZMEIS AUMENTARS SAU LA cmmis !ВУЛ RECOLTAREA ȘI INSĂMINȚĂRILE (Urmare din pag. 1) depășirea producției planificate. Se recoltează intens cu 4 combine și cultura lupinului. Se impune în schimb intensificat în următoarele zile plantatul căpșunilor. CE SE HOTĂRĂȘTE SEARA, ZIUA SE UITA La C.A.P. Livada întreaga sămință necesară este asigurată, selectată, fiind primit și buletinul de analiză. Semănatul secarei masă verde s-a terminat, iar a orzului e pe sfîrșite. A început semănatul griului și se desfășoară cu intensitate avînd 500 ha teren pregătit. Lucrările sînt îngreunate însă de faptul că din cele 19 tractoare lucrează doar 12 în timp ce 4 sunt defecte la I.M.A. Apa, iar 3 tractoriști sunt în concediu. Cu toate că sunt de recoltat 120 ha lupin, în prezent se lucrează aici doar cu 5 combine. Cu toate intervențiile consiliului de conducere, I.M.A. Apa nu a trimis mai multe mașini pentru a impulsiona această lucrare. Recomandăm conducerii de aici să facă un calcul spre a constata pierderile mari înregistrate din propria nepăsare. La C.A.P. Livada ce se hotărăște seara, ziua... se uită. Așa, de exemplu, în seara zilei de 15 septembrie s-a hotărît să se înceapă însilozarea. In ziua următoare 6 cooperatori au stat pînă la ora 14 la marginea tarlalei așteptînd zadarnic tractorul. (Menționăm că șeful secției semnat ordinul de lucru stabilit a în seara anterioară). E cazul să se pună capăt, amneziei sau mai precis nerespectării programării făcute. PESTE 200.000 LEI LA UN PAS ПЕ... IROSIRE String eți, ce risipiți voi ! Consiliul de conducere C.A.P. Grosu-Nou s-a înțeles conducerea secției I.M.A., care-i deservește, ca treieratul trifolienelor să se facă cu combina direct din căpițe pe tarla. Dar pentru că se tărăgănează instalarea dispozitivului de treierat pe combină, căpițele de pe 130 ha sunt amenințate de degradarea pe care ar putea-o provoca ploile. Paguba posibilă? Peste 200.000 lei. Conducerea I.M.A. Negrești- Oaș să tragă concluziile. PINA CÎND DESPĂGUBIRILE DE PE URMA NEPĂSĂRII VOR FI PLĂTITE DIN BUZUNARUL STATULUI? și Anul trecut, în C.A.P. Vama Negrești-Oaș, însămînțarea griului s-a făcut în condițiuni agrotehnice necorespunzâtoare. Rezultatul a fost că in acest an s-a obținut o producție medie de grîu la hala C.A.P. Vama de 510 kg, iar la C.A.P. Negrești-Oaș cu ceva mai mult decit sămînța încorporată. Această tristă experiență o cunosc atît conducerile celor două cooperative, specialiștii din aceste unități cit și tovarășii de la Uniunea județeană a C.A.P. și Direcția agricolă județeană. Cu toate acestea, măsurile ce s-au luat pentru însămînțările din această toamnă nu sunt de natură să elimine cauzele ce au dus la producțiile scăzute din acest an. Amplasarea culturii griului nu s-a făcut în terenuri care au fost îngrășate, iar în această toamnă se spune că nu se va fertiliza nici o suprafață din lipsă de îngrășăminte. Suprafețele îngrășate în primăvară și însămînțate cu porumb nu vor putea fi însămînțate cu grîu pentru că porumbul nu se va coace în perioada optimă de însămînțare a griului— sînt de părere inginerii din cele două C.A.P.. Cooperativa agricolă din Negrești- Oaș încă nu are asigurată nici sămînța necesară. Inginerul Octavian Gligan, este de părere că și în anul viitor producția de grîu va fi compromisă pe cea mai mare suprafață, deoarece cooperativa nu dispune de nici o posibilitate de fertilizare. Oare pînă cînd organele agricole județene vor permite o asemenea situație ca an de an după ce mașinile statului efectuează lucrări, iar terenurile unor cooperative sînt însămînțate cu sămînță de împrumut, primăvara să se facă acte de calamitate, suportate tot pe buzunarul statului?! Atîta timp, cu organele agricole județene vor urmări în mod unilateral doar realizarea planului de însămînțări și nu și a planului de producție, pagubele se vor înmulți. Este cazul să se știe că atunci cînd se hotărăște acordarea unui împrumut din bugetul statului să fie și modul cum acesta este urmărit folosit și recuperat. al cu PvWl Redacția și administrația Satu Mare, strada Arțarilor nr. 2, etaj L Telefon 1 2367. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții. Tiparul, întreprinderea Poligrafică Maramureș. 40026