Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 424-503)

1969-09-19 / No. 494

<­ CRONICA­ SATMAREANA ......................... iara ■Т [UNK]Й IMim §£. '/(Ш ‘J-%- *£*?v &Йм) Norocul se numește „Dacia-1100“ Petru Tiberiu Palincaș (șofer la Autobază, domiciliat în stra­da A. Vlaicu, nr. 8) a prefe­­rat mai zilele trecute în loc de două halbe de bere un loz în plic, un loz care i-a procurat o mare satisfacție: cîștigarea u­­nei mașini „Dacia 1100“. Noro­cul i l-a „oferit“ Petru Lucaci (vînzător ambulant al Loto­pro­­nosport), care, de altfel, mai fericise încă alți doi norocoși cu mașini, în acest an. De fapt această mașină este a zecea mașină cîștigată la loz în plic, în acest an, în Satu Deci ... curaj la tragere, Mare, un pic de noroc și iată-vă zîm­­bind fericiți la volanul mași­nii. Răzbunarea Spoft­OSULUi Vasile Tarța, șofer pe auto­camionul. 21—SM—386 aparți­­nînd Au­to­bazei Satu transportat vreo 4.000 de Mare, sti­cle de vin spumos. Ajungînd în Piața libertății s-a gîndit să o­­prească și să tragă și el un ... spumos. Du apă­­ ce a ieșit de la Restaurantul­ Miorița s-a urcat la volan cu spumosul în__cap și a încercat să transporte spu­mosul din m­așină la destinație. Se vede treaba că cele două spumoase nu­ s-au împăcat pen­tru că la prima curbă spumo­sul din mași­nă a tras spre ... gard. Mașina s-a răsturnat, iar spumosul a curs valuri-valuri pe Someș în jos. Vasile Tarța se uita cu jind, iar în gură sim­țea o acreală de ... spumos. Ur­mează numărătoarea ... cio­burilor. 0 combinație bine gîndită și... un cîștig Direcția de propagandă a Ad­ministrației de stat Loto­ prono­­sport ne-a anunțat că la con­cursul interredacțional jude­țean pronosport pe luna iulie redacția ziarului „Cronica săt­­măreană" — care publică săp­­tămînal „Pronosticul nostru" — a cîștigat locul I cu 33 p. la egalitate cu ziarele Vörös Lo­­bogo — Arad și Igazság — Cluj. Premiul constă în obiecte în valoare de 434 lei. „Să nu ne despărțim...“ Se numesc Lina Trandafir și Maria Comanciuc. S-au cunos­cut în parc și și-au jurat prie­tenie veșnică. Erau văzute îm­preună la plimbări prin oraș și prin diferite localuri. Și tot îm­preună au fost „găsite" în lo­cuința lui Maria Kovács, în timp ce-și făceau „bagajele" a­­dunînd din casă ce le pica în mînă. — Am greșit adresa, căutam o rudenie — spuse Lina Tran­dafir celor ce le-au găsit în casă.Dar cu hainele și celelalte obiecte ce vroiaui să­ faceți? — Ne uitam la ele, că-s fru­moase. „Conduse" la miliție, s-a a­­flat că nu­ de mult au părăsit — tot împreună — penitencia­rul. Și acum stau din nou ne­despărțite. ARGUS în curînd la Satu Mare și Tășnad Ansamblul „Ciocîrlia“ cu un nou spectacol folcloric De mai bine de 20 de ani, An­samblul „Ciocîrlia" a devenit un simbol de măiestrie artistică, de punere în valoare a artei noas­tre populare ce reprezintă o zo­nă de mare însemnătate în uni­versul spiritual al Sîmbătă, 20 septembrie, fiecăruia, orele 19, stadionul municipal va găz­dui de data asta o adevărată competiție artistică a celor mai valoroși cîntăreți, dansatori și soliști instrumentiști de muzică populară dintre cei mai cunoscuți. Amintim pe soliștii vocali: artis­ta eme­rită Aurelia Fătu Răduțiu, Ion Cristoreanu, Maria Butaciu, Maria Ciobanu, Maria Păunescu, Simion Pop și Ion Dolănescu, în­­tr-un frumos „Spectacol folclo­ric", cu conducerea lui Constan­tin Arvinte, director și prim-di­rijor, cu concursul soliștilor ins­trumentiști Tudor Pană — vioa­ră, Toni Iordache — țambal, Ilie Udilă — acordeon, Ion Milu — taragot, Simion Stanciu — nai și al soliștilor dansatori: artistul e­­merit Ilie Ion, Magda Popescu, Ileana Tîrcolea, Corina Alecu și Mircea Papastate. Spectacolul va face o incursiune în unele zone folclorice ale noastre. Măiestria artiștilor Ansamblu­lui „Ciocîrlia" a fost apreciată și elogiată de presa străină și de spectatorii pe care i-a purtat în lumea plină de farmec a artei autentice a vigurosului nostru folclor. Acest spectacol va putea fi vizionat și de spectatorii din Tășnad. ALECU DIMBU SPORT Echipele nu prea s-au văzut la „lucru“ „■ NOTAȚII PE MARGINEA MECIULUI AMICAL DE FOTBAL OLIMPIA SATU MARE — CRIȘ­UL ORADEA * Prezența unei echipe de cate­goria A a stîrnit interes în rîn­­dul spectatorilor sătmăreni. Deși se știa că meciurile amicale, deci fără miză, seamănă cu o pro­menadă a jucătorilor la centrul terenului, că­ se joacă „relație", cu toate acestea, spectacolul sportiv eliberat de tirania celor două puncte, poate oferi faze cursive, dinamice. Nu este mai puțin adevărat că și în meciurile oficiale sunt la fel de necesare pasele cu adresă, intercepțiile, dirijarea balonului rotund spre buturile adverse — aceste ele­mente care nu trebuie să lip­sească nici măcar la meciurile de acest fel. Spre deziluzia iubitori­lor de fotbal, nu s-au văzut echi­pele la lucru, jocul a fost atît de fragmentat, nicit loviturile de la margine, ca și cele de colț, lăsau impresia că terenul se cîș­­tigă ca la rugbi. Ce s-a întîmplat, totuși, pe parcursul celor 90 de minute (85 după cronometrul arbitrului)? Olimpia și-a „rulat" întregul lot, a operat schimbări utile, păstrînd scheletul echipei. Au fost mo­mente cînd fotbaliștii Olimpiei au construit faze frumoase, gîn­­dite, dar toate parcă se opreau în careul de 16 m nu din cauza intervenției apărării orădene, ci din cauza propriilor atacanți, ca­re au căutat exasperant de mult poziția ideală de șut. De aseme­nea, pasa decisivă, neașteptată și derutantă a fost marea absenta a întîlnirii. Oaspeții au avut un mai bun al balonului și control jucînd cu trei oameni la mijlocul tere­nului, au acoperit mai bine a­­ceastă zonă, de unde au lansat atacuri, uneori destul de pericu­loase prin Suciu. Crișul printr-o „pasă neagră", așa trece că replica ei și așa amicală, a fost mai mult decît modestă. A cîști­­gat totuși, printr-un gol marcat în min. 83 de Balogh, la o fază anodină, cînd portarul nostru și-a avut „partea lui de vină". Cineva din tribună­, spunea că dacă ar fi antrenor (sînt gro­zavi acești microbiști!) l-ar obli­ga pe Nagy să tragă două mii de lovituri de la distanță. Chiar dacă nu două mii, și o sută de încercări spre poartă s-ar dovedi utile, fiindcă extremul stingă are un șut năpraznic și ar fi păcat să nu devină bombardierul echi­pei (Fănuș Neagu, spunea că Prati, extrema stingă a lui Milan, a rupt pur și simplu bara verti­cală pe un teren italian!). G. S PRODUSE CARE STOCHEAZĂ (Urmare din pag. 1) Cum era și firesc, Intre diverse organe, la diferite nivele, au în­ceput discuții și — ca unic re­zultat — un ... voluminos dosar cu tot felul de adrese, telegrame, referate, memorii, cereri cative, convorbiri telefonice justiți­etc. Nici Consiliul popular, C.C.L., mi­nisterele tutelare, U.J.C.C., D.J.I.L., sau oricare alte organe nu puteau reglementa o situație care deve­nise artificială. I.I. „Sătmăreana" refuza să se supună rigorilor unei­ producții utile și rentabile. Pen­tru că în structura cererii popu­lației au intervenit schimbări simțitoare, determinate de apariția pe piață a unor produse cu pro­prietăți utilitare mai ridicate. „Dînșii гуд vor să înțeleagă modi­ficările inerente în structura fon­dului de marfă — a explicat Nico­­lae Man, director adjunct D.C.J. Satu Mare. Se știe că de­al­tergenții înlocuiesc tot mai mult săpunul de rufe, lacul de parchet concurează ceara de parchet etc. Spre exemplu, dacă în 1968 s-au vîndut în județul nostru doar 100 tone detergenți, anul acesta can­titatea a crescut la 150 tone, ur­­mînd să ajungă în 1970 la 340 to­ne. Concludent, nu? Dacă în anii precedenți procurarea detergenți­lor constituia o problemă, acum se produc cantități suficiente pentru consumul intern. Referitor la cre­ma de ghete,, este adevărat că O.C.L. se aprovizionează cu o a­­numită cantitate din Timișoara și București. Dar, pe lângă faptul că trebuie respectat planul sortimen­tal, produsele „Guban", deși rela­tiv mai scumpe, sunt foarte solici­tate de consumatori. Deci cheltu­ielile de transport în plus au nu­mai aparent un caracter neecono­­micos. Pe de altă parte, este de neînțeles de ce industria locală se cramponează, la producția lu­minărilor, de două sau trei for­me convenționale. Luminări colo­rate, atrăgătoare, închipuind di­verse figurine, pot fi întîlnite nu­mai la „Consignația". De ce? In nici un caz ele nu pot constitui o problemă" tehnologică". Cu alte cuvinte, sub masca va­lorificării superioare a deșeurilor din producție sunt oferite comer­țului produse depășite, în cantități care nu mai pot fi absorbite de piață. Așadar, caracterul indus­trial al întreprinderii e frînat limitat nu în detrimentul econo­și­miei — cum afirma tovarășul di­rector I. Oșan, ci în interesul ei. Legea cererii și ofertei, a progre­sului tehnic își pune amprenta pe orice acțiune novatoare din eco­nomie. Abaterile sunt falimentare Chiar dacă produsele sale au cali­tăți superioare, un sector de pro­ducție poate deveni nerentabil Dar el nu trebuie închis și aban­donat, cum opina cineva, ci repro­filat. Se vădește deci cu pregnanță că viabilitatea economică a unei întreprinderi industriale este con­firmată de comerț și nu invers. E­­xemplul celor două secții ale „Săt­­mărenei" arată că inițiativele în producție nu pot fi luate oricum și în orice condiții, că derularea actului productiv reprezintă un mecanism sensibil, care trebuie supravegheat continuu, altfel se atentează la însăși eficiența sa e­­conomică. mb' y/'tâÂя ЯЛМ [UNK] [UNK]ЯЛ­И ш­и­я / ш Г"4 mernem . . . mi. ' CINEMATOGRAFE SATU MARE — Victoria: Un glonte pentru general (film ita­lian, color); Popular: Sîngeroasa nuntă macedoneană (film iugo­slav); CĂREI — Popular: Comisa­rul X și banda „Trei cîini ver­zi" (coproducție franco-libaneză, color); 23 August: Alo! ați gre­șit numărul (film TĂȘNAD: Feldmareșala românesc); (copro­ducție italo-franceză, color); BER­­VENI: Tarzan, omul junglei (film amercan); HALMEU: Profesioniș- TURNURILE ORAȘULUI (Urmare din pag. 1) D­e undeva se zăreș­te turnul Fabricii de u­­lei, denumită aici I.I.S. „Ardealul" Cărei, aici unde se produce ulei de cea mai bună calitate pentru piața internă și externă. Exportatoare în multe țări ale lumii, fabrica din cîmpia ca­­reiană a început mai mult decît modest, în­­tr-o vreme cînd ideea de industrie întrega țară au cuprinse suflul ei înnoitor. Aliniate parcă, turnu­rile agriculturii socia­liste se înalță ca o cer­titudine a zilelor de azi, purtînd în „intimita­tea" lor bogățiile nese­cate ale solului, zonele de grîu, porumb, se­cară etc. Aici în cîmpia careiană ele au devenit simbolul fertilității pă­­mîntului, puncte seme­țe ce se înalță spre a­­zur. Cu puțin timp în urmă, vedeam la Cărei, pe străzile îmbrăcate de sărbătoare, care alego­rice care parcă au „purces" din înălțimea turnurilor, venind din întinderile din jur. La Carei, într-o vre­me, o cișmea alimenta cu apă întrega populație a orașului. Probabil că existau și sacagii, de vreme ce apa se ascun­dea la zeci de metri a­­dîncime. Astăzi, la Ca­rei, castelul de apă a­­limentează un oraș cu apă potabilă, înlăturînd efortul diurn al oameni­lor, care cărau în gă­leți apă de la distanțe mari. In arhitectura urbană și modernă a Careiului, noaptea mai ales, se pot distinge luminile caselor înalte, ale blo­curilor cu etaje, revăr­­sîndu-se în fascicole. Urmașii meșterului Ma­nale au ridicat pe ver­ticală construcții care pretutindeni înseamnă prezentul socialist, le-au transmis ceva din dem­nitatea și suplețea pie­trei țîșnind în sus. Aceste turnuri ale o­­rașului și altele ce se vor ridica în viitor, pot contura istoria prezen­tă a lui, ancorată în tumultul și efervescen­ța cotidiană, înălțimile avînd întotdeauna va­loare de certitudini, de aspirații spre care ne îndreptăm cu tot ce realizăm, înfăptuim, se înscriu ca niște stele de primă mărime în uni­versul nostru socialist. tii (film american, color, cine­mascop); SANISLĂU: Tolba cu a­­mintiri (film sovietic); NEGREȘTI­­OAS: Neîmblînzita Angelică­ (co­producție franco-germană-italia­­nă, color, cinemascop). BOX Azi, după-amiază, pe stadionul din Cărei, va avea loc întîlni­­rea internațională amicală de box, între echipele Voința Satu Mare — Miskolci Epitek (R.P.U). Partida se anunță deo­sebit de atractivă și interesantă, deoarece în ambele formații vor evolua boxeri juniori din loturile republicane ale R.S. România și respectiv R.P. Un­gară. Vineri 19 septembrie 1969 10.00 Limba rusă. 10.25 Limba spaniolă. 17.00 Campionatele eu­ropene de atletism. 19.15 Tineri interpreți de muzică populară. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.45 Ediție specială — actuali­tatea în agricultură. 20.00 Film artistic „Ape limpezi". 21.25 Dialog muzical. 21.45 Reflector. 22.00 Mult e dulce și frumoasă. 22.25 Telejurnalul de noapte. 22.45 Cîntă sextetul vocal polo­nez „Ali Babki", Elevi și eleve! ÎN NICI O ZI SA NU UITAȚI CA: In magazinele O.C.L. Ali­mentara din Satu Mare vă aș­teaptă delicioșii biscuiți TISMA­­NA, MIRELA, DELICIA. Sunt aromați, gustoși, hrăni­tori și contribuie la fortificarea și dezvoltarea voastră fizică. LA 25 SEPTEMBRIE 1969 Examen de admitere sesiune extraordinară — Centrul școlar agricol Livada organizează o sesiune de examen de admitere pentru LICEUL AGRICOL, care va funcționa cu următoarele spe­cialități: îmbunătățiri funciare (36 locuri); cadastru și organizarea teritoriului (36 lo­curi). Condiții de admitere: absolvenți ai școlii generale, se vor susți­ne examene la limba română și matematică, scris și oral din mate­riile claselor V—VIII. înscrierile se fac la secretariatul Centrului școlar agricol Li­vada, cu depunerea actelor pînă în preziua examenului. Informații suplimentare la sed­iul Centrului școlar. ÎNTRE 24—30 SEPTEMBRIE 1969 Examen de admitere ȘCOALA DE SPECIALIZARE POST-LICEALA DIN LIVADA Centrul școlar agricol din Livada organizează sesiune de exa­men de admitere pentru Școala de specializare post-liceală, cu du­rata de 2 ani, PENTRU SUBINGIN­ERI ÎN SPECIALITATEA CADAS­TRU ȘI ORGANIZAREA TERITORIULUI (80 locuri). Se primesc absolvenți de liceu, cu sau fără diplomă de matu­ritate, indiferent de vîrstă­. Examenul va fi susținut din m­ateriile: Cadastru, — matematică scris — oral (programa claselor IX—XII) și de­sen, probă grafică­. înscrierile se fac la secretariatul Centrului școlar agricol Li­vada, pînă în preziua examenului. B.R.­J. B și autobazele aparținătoare recrutează tineri pentru școala de șo­feri profesioniști, născuți în anii 1949—1950. Solicitanții se vor adresa la resortul personal al autobazelor din apropiere. raSOAȚI STICLELE $1 BORDANUS COAKS LA MADAZMEIS AUMENTARS SAU LA cmmis !ВУЛ RECOLTAREA ȘI INSĂMINȚĂRILE (Urmare din pag. 1) depășirea producției planificate. Se recoltează intens cu 4 combi­ne și cultura lupinului. Se im­pune în schimb intensificat în următoarele zile plantatul căpșu­nilor. CE SE HOTĂRĂȘTE SEARA, ZIUA SE UITA La C.A.P. Livada întreaga să­­mință­ necesară este asigurată, selectată, fiind primit și buleti­nul de analiză. Semănatul seca­rei masă verde s-a terminat, iar a orzului e pe sfîrșite. A înce­put semănatul griului și se des­fășoară cu intensitate avînd 500 ha teren pregătit. Lucrările sînt îngreunate însă de faptul că din cele 19 tractoare lucrează doar 12 în timp ce 4 sunt defec­te la I.M.A. Apa, iar 3 tracto­riști sunt în concediu. Cu toate că sunt de recoltat 120 ha lupin, în prezent se lucrează aici doar cu 5 combine. Cu toate interven­țiile consiliului de conducere, I.M.A. Apa nu a trimis mai mul­te mașini pentru a impulsiona a­­ceastă lucrare. Recomandăm con­ducerii de aici să facă un cal­cul spre a constata pierderile mari înregistrate din propria nepăsare. La C.A.P. Livada ce se hotă­răște seara, ziua... se uită. Așa, de exemplu, în seara zilei de 15 septembrie s-a hotărît să­ se în­ceapă însilozarea. In ziua urmă­toare 6 cooperatori au stat pînă la ora 14 la marginea tarlalei așteptînd zadarnic tractorul. (Menționăm că șeful secției semnat ordinul de lucru stabilit a în seara anterioară). E cazul să se pună capăt, amneziei sau mai precis nerespectării programării făcute. PESTE 200.000 LEI LA UN PAS ПЕ... IROSIRE String eți, ce risipiți voi ! Consiliul de conducere C.A.P. Grosu-Nou s-a înțeles conducerea secției I.M.A., care-i deservește, ca treieratul trifolie­­nelor să se facă cu combina di­rect din căpițe pe tarla. Dar pentru că se tărăgănează instala­rea dispozitivului de treierat pe combină, căpițele de pe 130 ha sunt amenințate de degradarea pe care ar putea-o provoca ploile. Paguba posibilă? Peste 200.000 lei. Conducerea I.M.A. Negrești- Oaș să tragă concluziile. PINA CÎND DESPĂGU­BIRILE DE PE URMA NEPĂSĂRII VOR FI PLĂTITE DIN BUZU­NARUL STATULUI? și Anul trecut, în C.A.P. Vama Negrești-Oaș, însămînțarea griului s-a făcut în condițiuni a­grotehnice necorespunzâ­toare. Rezultatul a fost că in acest an s-a obținut o producție medie de grîu la ha­la C.A.P. Vama de 510 kg, iar la C.A.P. Negrești-Oaș cu ceva mai mult decit sămînța în­corporată. Această tristă experi­ență o cunosc atît conducerile celor două cooperative, specia­liștii din aceste unități cit și to­varășii de la Uniunea județeană a C.A.P. și Direcția agricolă­ ju­dețeană. Cu toate acestea, mă­surile ce s-au luat pentru însă­­mînțările din această toamnă nu sunt de natură să elimine cauzele ce au dus la producțiile scăzute din acest an. Amplasarea culturii griului nu s-a făcut în terenuri care au fost îngrășate, iar în această toamnă se spune că nu se va fertiliza nici o suprafață din lipsă de îngrășăminte. Supra­fețele îngrășate în primăvară și însămînțate cu porumb nu vor putea fi însă­mînțate cu grîu pen­tru că porumbul nu se va coace în perioada optimă de însămîn­țare a griului­­— sînt de părere inginerii din cele două C.A.P.. Cooperativa agricolă din Negrești- Oaș încă nu are asigurată nici sămînța necesară. Inginerul Oc­­tavian Gligan, este de părere că­ și în anul viitor producția de grîu va fi compromisă pe cea mai mare suprafață, deoarece co­operativa nu dispune de nici o posibilitate de fertilizare. Oare pînă cînd organele agri­cole județene vor permite o a­­semenea situație ca an de an du­pă ce mașinile statului efectuea­ză lucrări, iar terenurile unor co­operative sînt însămînțate cu sămînță de împrumut, primăvara să se facă acte de calamitate, suportate tot pe buzunarul sta­tului?! Atîta timp, cu­ organele a­­­gricole județene vor urmări în mod unilateral doar realizarea planului de însămînțări și nu și a planului de producție, pagube­le se vor înmulți. Este cazul să se știe că atunci cînd se hotărăș­te acordarea unui împrumut din bugetul statului să fie și modul cum acesta este urmărit folosit și recuperat. al cu PvWl Redacția și administrația Satu Mare, strada Arțarilor nr. 2, e­taj L Telefon 1 2367. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții. Tiparul, întreprinderea Poligrafică Maramureș. 40026

Next