Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)
1970-01-29 / No. 604
2 ............................................... CRONTCA SATMARFANX • 25 de ani de luptă a sindicatelor unite din România Se împlinesc 25 de ani de la primul Congres al sindicatelor unite din România, care a avut loc la București între 26 și 30 ianuarie 1945, eveniment ce se înscrie în miezul adîncilor transformări social-politice din istoria modernă a României. După victoria insurecției de la 23 August, Partidul Comunist Român a acordat o atenție de prim ordin întăririi Frontului Unic Muncitoresc realizat în aprilie 1944 între conducerile P.C.R. și P.S.D., organizării mișcării sindicale și a tineretului muncitor pentru a ridica pe o treaptă superioară capacitatea conducătoare a clasei muncitoare în noul sistem de relații politice și sociale create. S-a lărgit în acea perioadă, în mod considerabil, baza socială a sindicatelor, prin creșterea vertiginoasă a numărului membrilor organizațiilor sindicale, a capacității de luptă a acestora. Pe baza obiectivelor fixate de partid, sindicatele au impus burgheziei contracte noi de muncă, avantajoase pentru muncitori, au instituit controale obștești asupra producției, precum și un sistem de salarizare nou. Așadar, realizarea deplină a unității mișcării sindicale a devenit necesitate imperioasă. Un moment important pe drumul organizării mișcării sindicale din țara noastră l-a constituit ziua de 1 septembrie 1944, zi cînd delegații partidelor comunist și social-democrat s-au întrunit intr-o conferință convocată pe temeiul F.U.M., pentru a discuta și hotărî măsurile concrete de organizare a muncitorilor în sindicate. Cu acest prilej s-a căzut de acord asupra principiilor de organizare, precum și a formelor organizatorice ale sindicatelor In rezoluția comisiei de organizare create, se specifica: „Clasa muncitoare trebuie să devină forță bine organizată, capabilă să o joace un rol de frunte, în vederea ridicării nivelului de viață, de cultură, organizare, în lupta ei și a întregului popor muncitor". Congresul general al sindicatelor, din ianuarie 1945, a sintetizat de fapt o imensă activitate organizatorică depusă de comitetele de fabrică, comitetele sindicale pe localități, comisiile sindicale locale, în frunte cu comisia centrală de organizare a mișcării sindicale din România. Congresul și-a pus drept sarcină să perfecționeze structura organizatorică a sindicatelor, prin constituirea Confederației Generale a Muncii, for capabil să conducă întreaga mișcare sindicală din țara noastră. In centrul preocupărilor sale, Congresul general a pus problemele cele mai importante ale vremii, izvorîte din condițiile concret istorice ale țării noastre: mărirea producției pentru front, întărirea alianței dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, sprijinirea reformei agrare, eliminarea din armată și din aparatul de stat a elementelor fasciste, lupta pentru un regim democrat, înființarea C.G.M. din România a însemnat un act istoric de deosebită importanță. Astfel, mișarea sindicală din România și-a consolidat activitatea, avînd la bază ideologia marxist-leninistă. Congresul din ianuarie 1945 a marcat un nou avînt al muncitoare pentru cucerirea clasei puterii politice în vederea instaurării unui regim democratic și refacerea potențialului economic al țării. Adoptînd principiul unității al luptei de clasă, al internaționailismului proletar, al organizării pe întreprinderi, la Congresul din ianuarie 1945, sindicatele au stabilit încă în procesul reorganizării, principalele trăsături definitorii ale fizionomiei lor actuale, elemente esențiale ale capacității de organizare și mobilizare a oamenilor muncii la lupta pentru propășirea patriei. De la an la an, o dată cu avîntul general al luptei Partidului Comunist Român, pentru cucerirea puterii politice și făurirea economiei socialiste, sarcinile sindicatelor au cunoscut o continuă diversificare și totodată au devenit mai complexe, în raport cu cerințele vieții După cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare, în frunte cu partidul său marxist-leninist, și trecerea principalelor mijloace de în proprietatea întregului producție popor, sarcina de căpătîi a sindicatelor a devenit mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea planurilor economice de stat. Acum, după 25 de ani de la primul Congres al sindicatelor unite, cînd întreaga clasă muncitoare, împreună cu țărănimea și intelectualitatea, se află antrenată în misiunea plină de răspundere a înfăptuirii programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în România, organizațiile sindicale se situează în primele rînduri ale luptei pentru desăvîrșirea construcției socialiste. Sindicatele își aduc aportul din plin la măreața operă de industrializare a țării participă activ la organizarea dezbaterii de către mase a sarcinilor de plan, întreprind și organizează o serie de acțiuni de descoperire și valorificare a resurselor materiale ale țării, contribuie la perfecționarea organizării producției și a muncii, întrecerea socialistă organizată de sindicate a exercitat și exercită o puternică forță mobilizatoare și educativă asupra maselor, contribuind la îndeplinirea și depășirea sarcinilor planurilor economice. In lumina sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al P.C.R., sindicatele trebuie să depună eforturi intense pentru a conjuga inițiativa și avîntul oamenilor muncii pentru succesul îndeplinirii sarcinilor tot mai complexe ale construcției noastre socialiste, punînd accent pe îmbunătățirea legăturii conducerii sindicatelor cu masele de salariați și îndrumarea operativă, calificată, a activității sindicale în întreprinderi și instituții. Conținutul activității sindicatelor este indisolubil legat de creșterea spiritului de responsabilitate a tuturor cetățenilor față de societate, față de viitorul patriei; este legat de stimularea abnegației și entuziasmului în munca propășirii patriei noastre socialiste. In acești 25 de ani, sub conducerea partidului, sindicatele au parcurs un drum lung marcat de importante succese. In prezent ne aflăm în fata unor sarcini de o deosebită răspundere. Proporțiile și ritmurile înalte de dezvoltare ale economiei noastre socialiste cer eforturi intense, o organizare superioară a activității sindicale în toate domeniile. Pentru toate acestea se impune o disciplină fermă, pasiune și un înalt simț de răspundere din partea tuturor celor ce muncesc. Adunările generale ale salariaților, care au loc în aceste zile, exprimă nu numai valențele noierației economice, ci și ale demoînaltul simț al responsabilității colective și personale în stabilirea măsurilor cerute de înfăptuirea sarcinilor de plan pe 1970, în asumarea unor angajamente însuflețitoare. Aniversarea a 25 de ani de la primul Congres al sindicatelor unite din România găsește clasa muncitoare și sindicatele din țara noastră angrenate plenar în uriașa operă de edificare socialistă a patriei, sub stindardul de luptă al Partidului Comunist Român, călăuza încercată a poporului nostru pe drumul către culmile civilizației comuniste. UNDE MERGEM CINEMATOGRAFE SATU MARE — Victoria: Bătălie pentru Roma (coproducție româno-R.F.G., color, cinemascop, seriile I și II); Popular: Noile aventuri ale răzbunătorilor (film sovietic, color, cinemascop); CĂREI — Popular: Baltagul (coproducție româno-italiană, color); 23 August: Prințul negru (film din R.F.G., color, cinemascop); NEGREȘTI-OAȘ: Baltagul (coproducție româno-italiană, color); BERVENI: Inimă de mamă (film sovietic, color); HALMEU: Tigrul (film italian, color); SANISLAU: Primăvara pe Oder (film sovietic, cinemascop); TEATRU Colectivul Teatrului de Nord Satu Mare, secția română, prezintă azi, la ora 19,30, în sala Teatrului, spectacolul „CĂSĂTORIA" de N. V. Gogol. Este valabil abonamentul F. NOTA ■—... «—Nu ca Ia... frizer! In cartierul Someș, în clădirea Complexului meșteșugăresc s-a deschis o frizerie modernă. Acest lucru este bun și noi l-am consemnat la timpul său în coloanele ziarului. Spre regretul nostru, de data aceasta, trebuie să revenim și să amintim — conducerii Cooperativei Igiena și U.J.C.M.ului —că deservirea la această unitate nu este la nivelul cerințelor, că în moderna și spațioasa unitate lucrează, uneori, doar un singur frizer. Unii cetățeni vin și cînd văd un singur lucrător și 4—5 clienți se întorc și apelează la serviciile altor unități din centrul municipiului. In ziua de 22. I. 1970, în jurul orei 17, se găseau la frizerie 4 cetățeni. La întrebarea noastră de ce lucrează numai singură (era de serviciu o tînără lucrătoare) ne-a răspuns că nu au de lucru și un frizer poate să facă față. — Cîștigăm puțin, avem familii. Nici n-o să aveți clienți în asemenea condiții. Oamenii n-au timp să stea aici zeci de minute de ... frizer. Dialogul n-a continuat. Am urmărit totuși cîți clienți intră in unitate într-o anumită perioadă de timp. In numai 25 de minute s-au perindat 14 clienți. Cum e și normal unii dintre ei și-au văzut de... alte treburi. Ar fi timpul ca tovarășii din conducerea cooperativei să analizeze acest aspect și să ia măsurile ce se impun. Dar să nu treacă timpul ca la... „frizer" pînă cînd lucrurile se vor pune la punct! F. JIANU EFICIENȚA Adnotări pe marginea unui răspuns formal Pe marginea articolului: „Rețeaua transportului interurban — un imperiu al dezorganizării?" am primit un răspuns din partea Autobazei Satu Mare, în care se spune printre altele: „Circulația autobuzelor pe traseele județului Satu Mare se face cu perturbările semnalate (n.r. de ziar), ducînd la deservirea necorespunzătoare a publicului călător, datorită lipsei de capacitate de transport. In prezent, unitatea noastră dispune de un parc de 81 autobuze, din care un număr de 7 stnt in reparații capitale; 15 autobuze au norma de parcurs efectuată — dar nu le putem introduce in reparații vitale din lipsă de repartiție. caApoi, 10—20 autobuze staționează zilnic pentru operațiunile de întreținere obligatorii și reparații curente cauzate de afluența mare de călători și starea drumurilor. Pentru deservirea traseelor prevăzute in mersul autobuzelor sunt necesare zilnic 62 autobuze. Lucrând în aceste condiții, personalul de servire este sub tensiune și încordare permanentă, pentru care fapt se intimplă și unele atitudini necorespunzătoare cu care nici noi nu suntem de acord... Noi, cu toate aceste greutăți, vom depune eforturi susținute pentru a elimina deficiențele aratate pe bună dreptate de ziar“ etc., etc. (Răspunsul poartă semnătura tovarășului Cornel Pop, șeful Autobazei Satu Mare). Cîteva completări se impun. Așadar, în locul unor măsuri de îndreptare a situației s-a primit o lungă expunere de motive. Ne îndoim că miile de cetățeni care apelează zilnic la serviciile oferite de Autobaza Satu Mare se vor mulțumi cu acest răspuns. In numele lor amintim că deficiențele semnalate în articole nerespectarea orarului, atitudini necorespunzătoare din partea personalului de bord etc. — au mai fost semnalate de ziar și în anii trecuți și de fiecare dată s-a primit din partea Autobazei cîte un răspuns care promitea îndreptarea situației ca și acum. Cazurile de nerespectare a orelor de plecare a autobuzelor în cursă abundă și în primele săptămîni ale acestui an. Aceleași așteptări enervante și aglomerări la casa de bilete, unde nu se dau bilete din timp pentru că există nesiguranța în ce privește sosirea autobuzului și impiegații se ghidează după preceptul. .. Cred doar ce văd. — păgubitor în acest caz. La fel persistă deficiențele pe trasee — bilete date anapoda, perceperi de suprataxe pentru ele, oameni lăsați în stații și în același timp haite făcute pentru cunoscuți etc. Din aceste cauze, muncitorii de la Uzina Unio, care fac naveta pe ruta Ardud, sesizează că întîrzie de la lucru; asemenea reclamații am primit și din Negrești-Oaș, Pomi, Eteni, Borești, Iegheriște etc. Deci, în loc de redresări, fluxul dereglărilor continuă, iar în plus au apărut și camioanele cu prelată „pe post de autobuze". (Este și firesc, de vreme ce în locul măsurilor în cazurile de clasă indisciplină nominalizate în articolul amintit — conducerea cere clementă călătorilor: „Fiți înțelegători oameni buni, șoferii sînt surexcitați"). Hotărît, măsurile trebuie să ia locul lamentărilor la Autobază. Cetățeanul de la ghișeu n-are nevoie de expuneri de motive, ci de deservire promptă, civilizată. Pentru asigurarea acestei cerințe este nevoie de fermitate și competență. G. T. Ia a С [UNK]с [UNK] к=з a Prin căminele culturale (Urmare din pag. 1) rare au un repertoriu pregătit pentru formațiile de teatru și că cea de la Pomi (instructor Emilia Pașca), susține spectacole repetate în fața publicului. De unde se vede că prezenta și diversitatea activităților în această zi pe scena căminului nu este doar o întîmplare fericită, ci urmarea firească a unei munci continue, de perspectivă Mult foc pentru mai bine La Valea Vinului, cu o jumătate de ceas înaintea prezentării programului cultural-artistic, interlocutorul nostru este directorul școlii, Gavril Nagy, își terminase tocmai de pregătit conferința (pe care subliniază că o va prezenta liber, întrucît experiența i-a confirmat eficacitatea acestui mod de a conferenția) înaintea programului artistic pe care urma să-l susțină elevii săi în cadrul fazei pe școală a festivalului pionierilor. Dar acest program va avea loc într-o sală rece (căminul cultural este în căutare de sobari). E adevărat că pentru celelalte activități, pentru cele de club și pentru filme, îndeosebi, se încălzește o sală disponibilă a școlii, dar această posibilitate nu justifică starea de fapt. Explică poate de ce programele artistice sunt prezentate în exclusivitate de școlari. Nu se poate spune că în această situație conducerea căminului cultural nu mai are nimic de făcut. O bună parte din activitățile desfășurate curent duminică au fost programate (justificat în bună măsură) la Crucișor, sîmbătă. De fapt , la clubul Fabricii de sticlă „Victoria muncii" din Poiana Codrului, unde lucrează o însemnată parte din populația adultă a comunei Crucișor fost expusă o conferință de către directorul școlii, Ludovic Span, urmată de un spectacol — festival al pionierilor și școlarilor din localitate. La centrul de comună au avut loc duminică dezbateri de larg interes cetățenesc legate de hotărîrea Uniunii Naționale Cooperativelor Agricole de Proaducție. Programul cinematografelor încheie ziua activităților culturale duminicale, nu fără a lăsa senzația unor locuri încă goale. Ne gîndim în primul rînd la activitățile de club care s-ar fi putut organiza la Poiana Codrului, la programarea unor întruniri tinerești, concursuri etc. Faptul, spre exemplu, că la ora 15,30 sala clubului unui destul de popular centru muncitoresc este închisă, că pînă la filmul de seară nu se înregistrează în localitate nici o mișcare cultural-artistică sau sportivă, nu e de natură să satisfacă, chiar dacă în ajun au fost organizate manifestări reușite. „A 7-a zi" a săptămînii, ziua liberă a majorității locuitorilor, poate și trebuie să fie mai atractivă, mai viu programată, într-o comună în care se află un numeros tineret și condiții propice. Notam la începutul acestor rînduri satisfacția de-a ni se fi încrucișat drumurile cu activiști ai Comitetului județean pentru cultură și artă încă de la descindere. E momentul să subliniem că recent o brigadă de lucrători din cadrul acestui comitet, îndrumată de sectorul muncii cultură de masă de la Comitetul județean de partid, a dat îndrumări care se resimt pozitive in mai multe din unitățile culturale prin care am zăbovit. Credem că și în acest context trebuie relevat faptul că, spre exemplu, în covîrșitoare majoritate, căminele culturale vizitate au avut prevăzute expuneri și programe artistice — chiar dacă nu multe dintre acestea s-au ridicat la nivelul calitativ așteptat. Continuarea acestui gen de deplasări, ajutorul concret, nemijlocit în chiar procesul desfășurării activităților cultural-educative din mediul rural, efectuat de organele de îndrumare și contrei județene, ca și cerința unor inițiative și exigente față de așezămintele culturale și activiștii acestora — se impun în actualul moment. Conduce la aceste sumare concluzii ansamblul stărilor de fapte consemnate în raidurile noastre de pînă acum. raiduri care vor continua în această perioadă „de vîrst a activității, anexîndu-și noi itinerarii culturale. Program artistic atractiv, public numeros la Căminul cultural din Borlești. întreprinderea de hoteluri și restaurante Mangalia angajează personal sezonier (ajutori ospătari, ospătari, ajutori bucătari, bucătari, muncitoare bucătărese, cameriste, manipulanți în vîrstă de 18—25 ani (cu excepția muncitoarelor bucătărese) pe perioada 15 mai — 30 septembrie 1970. Solicitanții se vor adresa la oficiul forțelor de muncă din municipiul Satu Mare și orașul Cărei în zilele de 29—30—31 Ianuarie a.c., unde vor primi informații suplimentare. Se pot angaja și cofetari, patiseri și carmangierl pensionari. Se acordă transport, cazare, și trei mese pe zi gratuite. I.C.I.P. București, șantier Oradea ANGAJEAZĂ PENTRU SATU MARE — BAIA MARE; șef lot (de preferință inginer constructor); 1 maistru șantier, pentru Satu Mare; 1 gestionar materiale, pentru Satu Mare; zidari, dulgheri, fierari-betoniști și muncitori necalificați, pentru șantierele din Satu Mare și Baia Mare. Se asigură plata abonamentelor de călătorie sau transport în colectiv cu auto la domiciliu pe distanța pînă la 45 km. reștt. Cererile de angajare se vor trimite pe adresa I.C.I.P. Bucușaniier Oradea, căsuța poștală 236. Tel. 146-67. Angajările se fac imediat. întreprinderea industrială 1 Septembrie Satu Mare ANGAJEAZ Ä TURNĂTORI, LĂCĂTUȘI, STRUNGARI, FREZORI, LĂCĂTUȘI-SCULERI. Informații suplimentare se pot obține la serviciul personal al întreprinderii. Combinatul siderurgic Hunedoara str. Dr. Petru Groza nr. 8 angajează de urgență muncitori necalificați asigurîndu-le: un ciștig lunar de 1.500—1.800 lei; — suportarea cheltuielilor de transport de la domiciliu în cazul cînd se prezintă în grup; cazare și cantină contra cost; — pentru cei ce nu au posibilități financiare, în primele zile se asigură un avans pînă la primul salariu; — cei care au stagiul militar satisfăcut și școala generală pot urma diferite cursuri de calificare în meseriile specifice Combinatului siderurgic Hunedoara, cum sînt: sudori, macaragii, manevranți vagoane, oțelari, laminatori, zidari; — angajările se fac între vîrstele de 18 pînă la 50 ani pentru bărbați. Pentru informații suplimentare, cei interesați se vor adresa serviciului personal din Combinatul siderurgic Hunedoara, telefon 1450, interior 114. TELEVIZIUNE Joi 29 ianuarie 1970 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.05 Film serial. Aventură în munți (IX). Adresă conspirativă. 18.35 Mult e dulce și frumoasă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Hochei pe gheață — repriza a III-a a întîlnirii dintre Selecționata României și echipa Leske Budejovice (Cehoslovacia). Transmisiune directă de la Galați. 20.00 Reflector. 20.15 Prim plan: Meteorologul Nicolae Topor. 20.45 Stagiunea lirică TV. Premiera operei „Visul unei nopți de vară" de Benjamin Britten. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Actualități literare. 22.30 Avanpremiera. 22.45 Varietăți pe peliculă. 23.00 închiderea emisiunii. Redacția și administrația Satu Mare, strada Arțarilor nr. 2, etaj L Telefont 2379. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii și difuzorii voluntari din Întreprinderi și instituții. Tiparul Intreprinderea Poligrafică Maramureș. 40.026