Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)

1970-09-17 / No. 799

Joi, 17 septembrie 1970 CRONICA SATmAREANA­ _ ____________________ __ EMBLEMĂ A HĂRNICIEI Poate mai puțin cunoscută în rîndul cumpărătorilor ca unita­te profilată pe tricotaje­­ pentru copii, emblema fabricii Tricotex din Satu Mare a devenit în ulti­mul timp familiară cumpărăto­rilor din județ și din întreaga țară, mai ales în rîndurile tine­relor mame și ale copiilor. Aici, aproape de cursul domol al Someșului, în marile și spațioa­sele hale de producție, aproape 900 de muncitoare, ingineri tehnicieni, realizează zilnic cir­ci­ca 7.000 tricotaje și lenjerie în­­tr-o mare varietate de culori și modele, începînd de la cea m­ai tînără populație a țării pînă la cei mai vîrstnici. Pășind pragul Fabricii Trico, tex ai impresia с [UNK] ai pătruns într-un univers al noului­ clă­diri moderne (unele mai păs­­trînd încă izul tare al varului proaspăt) mașini automate și semiautomate de mare randa­ment. Atributul esențial al aces­­tui univers este spiritul no­vator, permanenta căutare a no­ului, a ineditului, risipa de fantezie și bun gust a harnice­lor lucrătoare sătmărene. — Noutăți ? Anul acesta — ne spune tovarășul Viorel Toa­­der, directorul întreprinderii — noutatea cea mai însemnată o constituie însăși structurii producției, schimbarea Modelele noi din fire P.N.A. și fire în a­­mestec, contexturile ușoare și practice au cîștigat competiția cu materialele clasice.­Dar ală­turi de puloverele, jerseele, că­mășile bărbătești și lenjeria plu­șată, precum și de alte tricota­je fabricate pînă în prezent, din bumbac, fire P.N.A. și viscoză, garderoba copiilor și adulților s-a îmbogățit. Numai în ultimul timp au fost create și introduse în fabricație patru modele noi de complotiri pentru copii între 1 și 3 ani realizate din fibre P.N.A. și bumbac și alte 29 mo­dele noi pentru copii între 3 și 4 ani. La această categorie de tri­cotaje predomină modelele Deker. Ca urmare a introduce­rii pe fluxul de producție a încă 10 mașini de finețea 12 — ceea ce înseamnă un fir foarte subțire — vom mai realiza începînd din trimestrul al IV-lea a.c. o colec­ție de tricotaje, atît pentru export, cît și pentru marile magazine și baze din țară. Aici, la Tricotex, nomencla­torul de produse în continuă creștere cunoaște înnoiri nu numai pentru copii, ci și pen­tru vîrstele mali mari. Din fire P.N.A., bunăoară,s-a realizat o gamă largă de tricotaje pentru adolescente. N-au fost uitați nici băieții, pentru care au fost in­troduse în fabricație noi modele de cămăși, bluze și alte trico­taje. In total, în cele 8 luni care au trecut din acest an, au fost create peste 120 modele noi, din care 50 s-au și produs în cur­sul semestrului I, restul figurînd în planul de producție al tri­mestrelor al IV-lea din acest an și I din 1971. Revenită de cîteva zile de la contractările cu comerțul, tova­rășa Varvara Vanyi, șefa servi­ciului plan-producție, ne spu­nea : Din totalul modelelor pre­zentate, 33 au fost modele noi și s-au bucurat de reale a­­precieri din partea specialiști­lor comerțului. Acest fapt a fă­cut ca toate capacitățile de pro­ducție ale fabricii noastre să fie acoperite în procent de 100 la sută. Aceasta este de fapt încă o dovadă a aprecierii de care se bucură produsele fabricii Tri­­cotex în rîndul cumpărătorilor. Și, dacă mai adăugăm că fabri­ca n-a primit în ultimul timp nici o reclamație de la benefi­ciari, că produsele realizate aici sînt solicitate azi în nume­roase țări ale lumii, printre care U.R.S.S., Suedia, etc., avem imaginea Danemarca completă a ceea ce notăm de obicei a­­tît de lapidar , nivel corespun­zător al calității. Anul acesta vor ieși — după cum prevede planul — peste 2.200.000 tricotaje pentru toate vîrstele. Dar în realitate vor fi mai multe. In opt luni care au trecut din acest an, colectivul fabricii Tricotex a realizat peste plan un important volum de tricotaje, recuperîndu-și toto­dată și restanțele înregistrate ca urmare a calamităților și este hotărît să sporească mereu această producție suplimentară — hotărîre ce își află expresia în angajamentele asumate în întrecerea socialistă. Și, din a­­ceastă hotărîre fermă, din acest cumul de energii și aspirații, se naște imaginea de mîine a acestei unități prestigioase, cărei traiectorie ascendentă se a înscrie luminos în tabloul înn­oitor al industriei județului nostru. GH. BUCIUMAȘU In laboratorul Uzinei Unio din Satu Mare. Activitate rodnică Colectivele de muncă din unitățile aparținătoare Combi­natului textil au desfășurat o activitate rodnică în timpul scurt din acest an, contribuind astfel la realizarea și depăși­rea unor sortimente înscrise in planul pe 8 luni. Astfel, folo­sind mașinile la întreaga lor capacitate, muncitoarele de la Tricotex au dat peste plan de la începutul anului pînă acum aproape 30.000 de bucăți trico­taje din bumbac și P.N.A. Concomitent, întreprinderea Texas și-a depășit planul pe această perioadă cu peste 60.0­00 m.p. țesături de bumbac. Solidaritatea a produs în plus peste 6, milioane metri șireturi de tivit, în timp ce Mondiala a trimis la export peste plan confecții, constînd din pardesie și impermeabile în valoare de peste 20.000 lei valută. Relația om —mașină (Urmare din pag. 1). frezat roți dințate de 3.100 și 5.000 mm, care au costat circa 15 mi­lioane de lei. Cele două mașini nu lucrează însă nici cu jumătate din capacitatea lor. Din ce motiv? E simplu. Nu e de lucru pentru ele. In unele unități sătmărene asis­tăm la un fenomen care nu poate fi înțeles. Pe de o parte, unele în­treprinderi cer cu asiduitate utilaje noi, cu caracteristici neobișnuite, iar, pe de altă parte, aceste uti­laje nu se folosesc, pentru că nu se pricepe nimeni sa le mînuiască sau să le repare­ atunci cînd se defectează. Acum, mai mult ca oricînd, con­structorii au nevoie de utilaje și mașini care să le facă munca mai spornică. Dar, culmea! La între­prinderea județeană de construcții Satu Mare, utilaje ca: macarale­­turi, excavatoare, betoniere, stau zile întregi, deoarece șantierele nu sînt aprovizionate în mod rit­mic cu materiale și cu piese de schimb. Nici vorbă să se lucreze în două schimburi. Desigur, exemplele de mai sus nu epuizează deficiențele din do­meniul discutat. Funcționarea ne­întreruptă a utilajelor este influen­țată în ultimă instanță și de ca­litatea reparațiilor. E drept că sunt cazuri cînd, după o reparație, utilajele funcționează mai prost ca la început. Dar la fabrica 1 Sep­tembrie, în urma dezbaterii cifre­lor de plan în adunarea reprezen­tanților salariaților s-a întocmit la serviciul mecanic-șef un plan riguros de reparații, cu o eviden­ță minuțioasă a deficiențelor în­lăturate, făcîndu-se astfel pentru fiecare mașină o adevărată „fișă medicală" de consultație. Astfel se pot prevedea unele defecțiuni, ți­­nîndu-se cont de gradul de uzură și complexitatea acestora. Dar ceea ce e mai important, mecani­cii de la 1 Septembrie eliberează și certificate de garanție pentru reparațiile făcute. Din păcate, nu la toate întreprinderile din jude­țul nostru este înțeles faptul că urmărirea și ținerea evidenței fie­cărei reparații, a fiecărei stag­nări, dă posibilitatea de a pre­vedea defecțiunile de viitor și, în același timp, de aprovizionare cu piesele de schimb necesare. Nici o mașină nu pornește fără om, fără intervenția omului nici o mașină nu produce. Numai că e vorba nu de orice om, ci de specialist. Un om neinițiat, poate, în cîteva clipe, să distrugă un utilaj care a costat milioane. Și, din pă­cate, se semnalizează cazuri cînd utilaje scumpe, procurate din im­port, se defectează abia după por­­nire. Desigur, se fac specializări, instruiri, dar acest lucru nu e de ajuns. La Combinatul textil din Satu Mare, mai precis la Fabrica Mondiala, pentru a evita anomalii­le de mai sus se procedează la așa-zisa aclimatizare a muncitori­lor în ateliere-laborator. Adică, după ce au fost studiate în amă­nunțime de către specialiști toate caracteristicile unui utilaj nou, se eliberează instrucțiuni practice. Muncitorul, înainte de a lucra cu utilajul, se familiarizează cu aces­ta în atelierul laborator, învață să-l stăpînească. E l­n lucru bun, dar din păcate așa se procedează doar la Mondiala. Folosirea integrală a capacității utilajelor, la urma urmei, nu este altceva decît concretizarea inteli­genței tehnice și a disciplinei de producție. Noțiunea de capacitate de producție nu se reduce, așa­dar, la cîțiva indici de ordin teh­nic. Această noțiune este mult mai bogată, mai cuprinzătoare, oglin­­dește un anumit potențial indus­trial, dar și intelectual. Pentru că folosirea integrală a capacităților de producție are și profunde im­­plicații sociale, de care, în pri­mul rînd, conducerile întreprinde­rilor, sindicatele, trebuie să țină seamă în permanență. Pentru că procesul de producție nu înseam­nă numai relația om-mașină, ci și relația om-om, om-colectivitate. SPORT SPORT Ștacheta exigenței față de mișcarea sportivă sătmăreană poate fi înălțată Ca urmare a chemării la între­cere, lansată de Consiliul jude­țean pentru educație fizică și sport Brașov, a fost organizată anul trecut întrecerea între con­siliile județene pentru educație fi­zică și sport, împreună cu orga­nele și organizațiile de stat obștești care au sarcini în dome­­i­niul educației fizice și sportului. Obiectivul acestei întreceri, pe cit de lapidar enunțat pe atît de cuprinzător, vizează îmbunătă­țirea activității sportive de masă și de performanță. In scopul desfășurării în condi­ții cît mai apropiate de posibili­tățile fiecărui județ, consiliile ju­dețene pentru educație fizică și sport au fost repartizate pe trei grupe, cu excepția municipiului București. Criteriile care au stat la baza desfășurării întrecerii, la alcătui­rea clasamentelor finale ale între­cerii pe anul 1969, au fost urmă­toarele: a. Activitatea de educație fizică și sport de masă; duminici cultu­ral-sportive organizate în mediul sătesc; campionatul asociației sportive; gimnastica de înviorare; locuri fruntașe obținute în com­petițiile sportive de masă în fază finală, inițiative locale pe linia educației fizice și sportului de ma­să; titluri mondiale, europene, bal­canice și republicane (seniori, ti­neret, juniori); c. recorduri mon­diale, europene, balcanice, republi­cane și județene (seniori și junio­ri); d. sportivi în loturile republi­cane; e. realizarea de noi clasifi­cări sportive; f. promovarea în categorii­ superioare; g. realizarea planului de venituri; h. amenajări și reparații de baze sportive prin muncă voluntar-patriotică fonduri realizate din venituri pes­ti­te plan, întrecerea desfășurată anul trecut a reușit să stimuleze pre­ocuparea organelor și organizații­lor sportive în toate domeniile de activitate. Clasamentul final al întrecerii - întocmit de Biroul C.N.E.F.S. — stabilește ierarhii atît pe ju­dețe, cît și pe cluburi sportive. In clasamentul final al grupei doua, din care face parte și or­a­ganizația județeană sătmăreană, pe primul loc se află C.J.E.F.S. Ca­­raș-Severin, urmat, în această or­dine de Arad, Hunedoara, Bacău, Dolj, Suceava, Sibiu, Argeș, Neamț, Satu Mare, Maramureș, Il­fov și Brăila. In clasamentul ge­neral, județul Satu Mare a ocu­pat locul 22. După cum se vede­m o poziție nu prea de invidiat, care, credem noi, încă nu reflectă suficient de bine marea și valoroasa rezervă de elemente sportive talentate de pe întreg cuprinsul județului nostru, pasiunea sătmăreanului pentru sport, tradiția foarte valoroasă în această privință. Să mai adău­găm și priceperea tehnicienilor, a specialiștilor în diverse ramuri sportive și vom conchide că ștacheta sportului sătmărean poa­te fi înălțată. Să reținem totuși faptul că în obținerea acestui punctaj contri­buția substanțială și-a adus-o sportul sătmărean de performan­ță. Titlul de vicecampion euro­pean cucerit de Attila Balog (lup­te libere), recordurile republicane stabilite de atletul Tamás Szabó, titlul de vicecampion republican la șah obținut de inginerul Iuliu Szabó, rezultatele foarte bune ale școlii sătmărene de scrimă, de baschet, de box, comportările me­ritorii ale caiac­iștilor și canoto­rilor, fotbaliștilor și motocicliști­­lor, întrecerea pe anul în curs se află în plină desfășurare. Sarcina activiștilor sportivi salariați sau nesalariați, a antreno­rilor, a sportivilor chiar, este să facă totul pentru a va­lorifica întreaga rezervă uma­nă și materială existentă în județ. Sunt foarte multe discipline sportive unde munca se poate îm­bunătăți substanțial. De o bună tradiție s-au bucurat pînă nu prea de multă vreme tenisul de masă, popicele, voleiul, discipline care își pot recîștiga poziția în ierarhia sportului din județul nos­tru. Sporirea exigenței față de dez­voltarea mișcării sportive din ju­dețul nostru impune Consiliului județean pentru educație fizică și sport, organelor sindicale, de U.T.C., învățămînt, pionieri și al­tele, care au atribuții în acest do­meniu, să manifeste o susținută pre­ocupare pentru propagarea sportu­lui de masă, să militeze pentru in­troducerea în școli a gimnasticii de dimineață, să organizeze cen­tre de învățare a înotului (vara), a schiului (iarna), să creeze cli­matul practicării pe cont propriu a tenisului de cîmp și de masă, a popicelor, judoului, schiului, asigurîndu-se, firește, baza sporti­vă. In asociațiile sportive școla­re este bine să se organizeze cam­pionate interne la cel puțin două ramuri de sport. De o deosebită importanță este și problema dez­voltării bazelor sportive, în care scop trebuie să se solicite mai frecvent sprijinul consiliilor popu­lare, construirea unor baze sporti­ve simple, mai ales in noile car­tiere. Pregătirea unui număr cît mai mare de specialiști se impune, în­deosebi pentru ramurile fotbal, volei, handbal, popice. In domeniul sportului de per­formanță s­e conturează­ trei direc­ții: consolidarea actualelor secții de performanță, continuarea dez­voltării bazei de masă a sportu­lui de performanță, ridicarea pro­cesului de instruire la nivelul ce­rințelor actuale. O măsură în ba­za căreia se pot sconta rezultate excepționale vizează controlul și îndrumarea sistematică a activită­­ții grupelor de copii și juniori. Nu poate rămîne în afara preocu­părilor organelor enunțate mai sus nici latura educării sportivilor, a spectatorilor, măsură menită să ducă la crearea unui climat favo­rabil de muncă, de formare a spor­­tivilor. De reținut că sportului de perfor­manță sătmărean îi revin sarcini multiple în vederea asigurării u­­nei prestigioase reprezentări la Olimpiada de la München. Mai precis spus, sînt două secții ,no­minalizate în această privință: scrima și luptele libere, secții din cadrul A.S. Olimpia. Spre proble­mele ridicate în cadrul desăvîrși­­rii măiestriei sportive a celor vi­­zați trebuie îndreptată atenția, trebuie găsite cele mai favorabile condiții de pregătire. Ne-am re­ferit la numai cîteva din măsurile ce privesc această pasionantă ac­tivitate, în dorința ca, reamintin­­du-le celor care, așa cum arătam mai sus, au sarcini în această pri­vință, să găsească cele mai bune căi de aplicare a lor, în folosul pro­movării sportului din acest județ în rîndul celor mai largi mase de tineret, de oameni ai muncii. ȘT. VIDA Început de an agr (Urmare din pag. 1) sută brune de pădure și podzolice, caracterizate printr-un conținut redus de azot, fosfor și pota­siu, ce impune a se efectua fer­tilizarea cu îngrășăminte naturale și chimice în cantități tot mai mari. Secțiile de mecanizare vor tre­bui să sprijine din plin unitățile pe care le deservesc, pentru ca întreaga cantitate de îngrășăminte organice să fie transportată și plicată pe teren. Nu mai pot a­­fi tolerate situații cum au fost în­­tîlnite la cooperativele agricole de producție din Babța, Boinești, Gherța Mică, Prilog, Călinești, Pișcari, Comănești și altele, unde, în timp ce terenul reclama îngră­șăminte, acestea zăceau de la un an la altul în jurul fermelor și în saivanele de oi. Cultura grîului va trebui să be­neficieze ,în primul rînd, de o u­­tilizare cît mai rațională a în­grășămintelor chimice și naturale de care dispun unitățile. Stabili­rea în mod științific a dozelor, în funcție de cerințele solului și re­zervelor solului, diferențiate pe parcele se va face cu sprijinul di­rect al Laboratorului de agrochi­mie, cu sediul la Livada, din sub­­ordinea Direcției agricole județe­ne. La dispoziția întreprinderilor a­­gricole de stat și cooperativelor agricole de producție pentru cul­tura griului stau în această toam­nă 5.000 tone îngrășăminte fos­fatice și peste 8.000 tone îngrășă­minte cu azot, ceea ce va permi­te fertilizarea a circa 25.000 — 30.000 ha cu îngrășăminte fosfati­­ce și peste 40.000 ha cu îngrășă­minte azotoase în doze diferenția­te de la parcelă la parcelă. Fertilizarea fiind o lucrare cu consecințe directe asupra produc­ției de grîu, va trebui să fie exe­cutată numai în prezența ingine­­rilor-șefi la C.A.P. sau a șefilor de fermă. O bună pregătire a terenului trebuie să ducă la realizarea unui pat germinativ favorabil pentru grîu și cît mai nefavorabil pentru buruieni și pentru răspîndirea bo­lilor. In executarea arăturilor și pre­­gătirea patului germinativ pentru grîu se va avea în vedere planta premergătoare și timpul cînd­ eli­berează terenul; în funcție de a­­ceasta se vor stabili lucrările ne­cesare și modul de executare. Arăturile de însămînțare se vor executa cu plugul în agregat cu grapa stelată, iar pînă la în­­sămînțare terenul se va menține curățat de buruieni, prin discuiri repetate. Conștienți de rolul pe care îl are pregătirea terenului pentru grîu, pe suprafețele eliberate s-a trecut din timp la executarea lu­crărilor prin arături, reușindu-se ca din cele 51.500 ha destinate culturii griului în C.A.P. să fie realizate pînă la data de 12 sep­tembrie 26.560 ha, iar patul ger­minativ ,pregătit pe 1.542 ha.­­ Rezultate bune în această pri­vință au obținut cooperativele a­­gricole de producție din Petrești, Sanislău, Baba-Novac, Turț, Ti­­ream, Boghiș, Mădăras, Cărășeu, Tășnad și altele. Nu același lu­stru se poate spune despre modul în care se execută aceste lucrări în cooperativele agricole din Pă­­ulești, Hrip, Doba, Tămășeni, Tarna Mare, Livada, Micula. E­­xistă în aceste cooperative o sla­bă preocupare din partea prinderilor de mecanizare și între­secțiilor acestora pentru repararea­­ și punerea în stare de funcționare a întregului utilaj agricol nece­­sar campaniei de toamnă. Actualele soiuri de grîu folosi­te în cultură pot da producții mult mai mari. Cu condiția păstrării co­respunzătoare, a condiționării tratării semințelor contra dăm­ă­și­torilor, nesocotite în care au obținut producții unitățile slabe. Așa s-a întîmplat la C.A.P. Nadiș- Hodod, Cehal, Cehăluț, Boinești, Tur, Gherța Mică, Orbău, Tar­na Mare, care au folosit uneori sămînța necondiționată. Pentru înlăturarea acestor nea­junsuri, la indicația Secretariatului Biroului Comitetului județean de partid, s-au format colective al­cătuite din activiști ai Comitetu­lui județean de partid, ai Uniunii județene a cooperativelor agrico­le de producție și specialiști din cadrul Direcției agricole județe­ne, precum și ai Stațiunii experi­mentale Livada, care verifică fie­care unitate în parte și iau măsu­rile­ ce se impun. Cu privire la soiurile ce se vor cultiva s-a stabilit în fiecare uni­tate structura acestora, ponderea fiind deținută și în continuare de soiul Bezostaia, care va ocupa 75 la sută, iar în zona colinară și de podzol degradat se mai mențin în cultură pe suprafețe restrînse so­iurile București 1, nr 301 și Ha­­rrach. Un rol de seamă în obținerea unor producții ridicate de grîu îl are, după cum se știe, și epoca de semănat, cantitatea de sămînță la hectar, uniformitatea și adîncimea însămînțării. La aceste elemente răspunsul exact trebuie să-l dea inginerul-șef din fiecare unitate. Stabilirea epocii optime, nu va fi strict legată de anumite calendaristice, ci se va avea date în vedere în primul rînd starea de aprovizionare cu apă a solului, nivelul de pregătire a terenului și a patului germinativ. In ceea ce privește densitatea plantelor la m.p. și cantitatea de semințe la hectar, practica de pî­nă acum ne confirmă că acolo un­de s-au folosit 550 pînă la 600 boabe germinabile pe m.p. la soiurile intensive, producțiile au fost mai ridicate, iar soiurile cu înfrățire mai puterni­ca că numărul de boabe trebuie să fie de 450 pînă la 500 boabe ger­minabile pe m.p. Cînd semănatul se face la vre­me, pe un teren bine pregătit și fertilizat ,în condiții bune de u­­miditate se va alege limita inte­­ ­riului m­oară a densității, iar în condiții mai puțin prielnice se va merge spre limita superioară. Adîncimea de semănat va fi stabilită în funcție de tipul de sol, de la 5—8 cm, mai adîncă în terenurile nisipoase ușoare și mai la supra­față în terenurile grele. Pentru prevenirea atacului de boli și­ dăunători, cu 4—5 zile î­­nainte de semănat, în funcție de umiditate, sămînța se va trata cu criptodin, folosindu-se 1,5 kg/tonă. Tratamentul se va face obligatoriu în perzolatoa­re sau mașini spe­ciale de­ tratat. In cazul cînd terenul este in­festat cu dăunători se va face tratament la sol cu heclotox, fo­losindu-se 60—70 kg/ha. Se cunoaște că în prezent ne aflăm în fața unei perioade de muncă intensă. Pentru buna reu­șită a acestei acțiuni sunt chema­te să-și aducă contribuția din plin comitetele executive ale consilii­lor populare comunale, conduceri­le întreprinderilor agricole de stat, conducerile întreprinderilor de mecanizare a agriculturii, con­siliile de conducere din C.A.P., întregul corp de specialiști din a­­gricultură ,aparatul Direcției agri­cole județene și Uniunea județea­nă a C.A.P. Sub îndrumarea Biroului Comi­tetului județean de partid vom depune toate eforturile și cunoș­tințele noastre pentru asigurarea bazelor unor producții ridicate la această importantă cultură. CAMPIONATUL JUDEȚEAN OI­AȘU NOU: Taina — Spicul Ardud 4—2. Autorii golurilor: Osepciuc (min. 30, 48, 71), Moreșan (min. 80) pentru învingători, Botoș (min. 47), Pintea (min. 61), pentru învinși. Partida s-a desfășurat într-o ambianță plăcută, de deplină spor­tivitate. Formația locală beneficiind de un jucător tînăr, dar extrem de talentat, a întrecut cu ușurință formația experimentată a ardude­­nilor. Revenind la jocul lui Osepciuc trebuie reținut faptul că es­te vorba de un element de real talent, care merită să fie promovat într-o competiție divizionară­­ de juniori, cel puțin), aceasta în pri­mul rînd în folosul formării lui ca jucător. SATU MARE: RAPID — Recolta Dorolț 1—0. Autorul golului: Ghetina (min. 85). Localnicii au dominat copios, dar nu au reușit să străpungă o apărare aglomerată cum a fost cea a oaspeților, care a greșit o singură dată spre sfîrșitul jocului, cînd de altfel s-a și marcat go­lul victoriei. La juniori: Rapid — Recolta 2—0 (2—0). TURULUNG: Recolta — Victoria Livada 2—3 Autorii golurilor: Gabor (min. 82, 88), Gorzo (min. 30), pen­­тт­ П6б”9а10П' respectiv Pataki (min- 35' din Penalti) și Geng Joc extrem de disputat, în care gazdele au avut conducerea cea mai mare parte a timpului. In final, pe seama unei mai bune pregătiri fizice, sportivii din Livada reușesc o meritată victorie. La juniori: Recolta — Victoria 1—3 (1—1). CĂREI: Voința — Forestiera Bicsad 2—2. . . Ap­ar­i, golurilor: Budai (min. 51, 53), pentru localnici, Fanea (min. 65), Bledea (min. 78) pentru oaspeți. Derbiul etapei s-a încheiat cu un rezultat, care nedreptățește echipa locală, avînd în vedere că aceasta a condus mai mult de două treimi din timpul regulamentar de joc. In final, oaspeții au avut însă o frumoasă revenire și au reușit aceasta valoroasă „remiză”1. La juniori: Voința — Forestiera 2—0 (1—0), URZICENI: Recolta — Energia Negrești-Oaș 2—0. Autorii golurilor: Hark (min. 59), Szajnik (min. 71). După aspectul jocului scorul putea fi mult mai sever. Gazdele au dominat cea mai mare parte a timpului de joc, au creat ocazii Ыдпеabl­e' dar Gnandt Și Ghizdele au ratat din poziții extrem de La juniori. Recolta — Energia 2—1 (1—0). POIANA CODRULUI: Sticla — Spartac Satu Mare 2—3 Autorii golurilor: Igli (min. 38), Fabian (min. 39), Simonfi­(min. Sticla ) ,partaC' RobeI (min­ 85) Kovács (min. 88) pentru jucătorii de la Sticla sunt evident într-o formă mai puțin bună, ca în precedentul campionat. Ei au suferit duminică a doua în­­frângere pe teren propriu. Conduse la un moment dat cu 0—3, gazde­le au o puternică revenire, dar nu reușesc altceva decît să reducă din handicap. La juniori: Sticla — Spartac 1—11 (0—5). BERVENI: Stăruința — Unirea Tășnad 1—0. Autorul golului: Merenyi (min. 78). Infrîngerea formației din Tășnad se datorește exclusiv fap­­țului că echipa a fost alcătuită din numai nouă jucători. Arbitrul jocului a uzitat de regulament, nepermițînd să evolueze jucători cu legitimările incomplete. Din această cauză, de altfel, echipa junio­rilor din Tășnad a pierdut și ea acest joc. Scor 3—0 în favoarea celor din Berveni. C_ L A S A M E N T : ETAPA VIITOARE: Saprtaa — Taina; Energia Sticla; Forestiera — Recolta Urziceni; Victoria — Voința; Unirea — Recolta Turulung; Recolta Dorolț — Stăruința; Spicul — Rapid­ 1.Spartac 4 4 0 0 15— 28 2.Rapid 4 4 0 0 9— 18 3.Forestiera 4 3 1 0 12— 67 4.Unirea 5 3 1 0 13_ RR 5. Voința 4 2 2 6.Energia 5 2 1 2 13—105 7.Taina4 2 1 1 14—125 8.Recolta Dorolț5 2 1 2 8—135 9.Victoria4 1 1 2 5— 73 10.Stăruința 5 1 1­3 5—173 11.Recolta Urziceni 3 1 0 2 4— 82 12.Sticla 4 0 1­3 8—121 13. Recolta Turulung 5 0 1­4 5—16­1 14. Spicul 4 0 0 4 5—12­0

Next