Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)

1970-09-18 / No. 800

2 Căi de sporire a eficienței cultivării legumelor în solarii în nenumărate cazuri, experien­ța a dovedit că atunci cînd se lu­crează gospodărește, iar banii sînt cheltuiți în scopuri bine înteme­iate, lucrul ce "se realizează nu numai că recuperează în termen minim cheltuielile, dar aduce și însemnate beneficii celor care i-au cheltuit. In acest context se încadrează și lucrările de construcție a sala­­riilor executate în anii 1968—1970 în unitățile agricole cooperatiste din județul Satu Mare. Pînă în prezent , un număr de 10 cooperative agricole de produc­ție și o asociație intercooperatis­­tă și-au amenajat solarii acope­rite cu folii de polietilenă, însu­­mînd o suprafață totală de 19,5 ha. Se află în construcție, de ase­menea, o seră și la asociația in­­tercooperatistă din Cămin pe o suprafață de 5 hectare. In urma unei analize efectuate de organele Băncii Agricole, la 6 cooperative posesoare de solarii (C.A.P. Sătmăreanu, Andrid,­­ Pe­­trești, Foeni, Tiream și Urziceni), cu scopul­ stabilirii eficienței exe­cuției acestor lucrări, au rezultat unele aspecte care merită să stea în atenția atît a celor care pose­dă solarii, cît și a celor care și-au propus asemenea obiective în vii­tor. Nu în toate cazurile s-a adeve­rit faptul că un lucru bun se rea­lizează numai cu bani mulți, ci dimpotrivă, pe alocuri, deși inves­tiția specifică la un hectar solariu era cu mult inferioară celei reali­­zate într-o altă cooperativă agri­colă de producție, totuși produc­ția obținută și veniturile realiza­te în primul caz, erau superioare. Putem exemplifica în acest sens rezultatele obținute de C.A.P. Ti­ream, care la o investiție specifi­că peM ha de salarii în valoare de 77.000 lei, realizează o pro­ducție medie de roșii de 40 tone deci o valoare de 104.000 lei, în comparație cu C.A.P. Andrid care, la o investiție medie de 120.000 lei pe hectar realizează o producție medie de roșii de numai 23 tone, cu venituri de 58.000 lei. Desigur, acolo unde, valoarea investiției depășește media pe ju­deț, dacă rezultatele obținute sunt superioare celor cu investiții mai ieftine, justificarea cheltuielilor este întemeiată și demonstrează utilizarea eficientă a banilor. In acest sens, sunt semnifica­tive realizările C.A.P. Petrești, care, pe un hectar de salarii a investit suma de 139.000 lei și realizează o producție medie pe ha de 60 tone roșii, cu venituri totale de 120.000 lei și venituri nete de 34.000 lei. In exemplele de mai sus inter­vin însă o serie de factori legați direct de organizarea producției, a recoltării și valorificării produ­­selor. Referitor la organizarea producției, un exemplu pozitiv ni-1 oferă modul cum a amplasat și asigurat cu udările necesare sala­­riile C.A.P. Tiream, unitate care și-a amenajat suprafața de 3 ha, solarii în tronsoane (parcele) si­metrice cu intervale de 4—5 m, între acestea, pe care sînt pozate conducte de distribuție a apei pentru stropirea roșiilor. Pe aces­te intervale, în perioada recoltări­lor circulă mijloacele de transport (auto sau hipo) care colectează lă­zile cu roșii, evitîndu-se astfel o dublă manipulare. In realizarea unui preț de livra­re convenabil, și deci a unei ren­tabilități înalte, un factor deter­minant îl constituie modul de valo­rificare (intern și export), cît perioada în care acestea se livrea­și­ză. Un exemplu concret de eficacita­te îl prezintă C.A.P. Urziceni, care din producția de roșii realizată în solarii în acest an, 62, la sută s-a livrat la export și 28 la sută a fost valorificată prin I.L.F. Acest lucru a dus la realizarea unui preț mediu­ de­ livrare de 2,60 lei/kg de roșii, față d­e media ce­lor 6 cooperative analizate au obținut numai 2,3 lei/kg. care cu același lucru se poate spune însă despre C.A.P. Sătmăreanu, Tiream și Andrid, care nu au livrat la ex­port nici măcar un kilogram de roșii din solariile proprii. Asupra cantității de produse ca­re se obțin din solarii o influen­ță hotărîtoare o are perioada de plantare, care pentru ciclul I de producție se recomandă la finele lunii martie și începutul lunii aprilie, cînd temperatura solului admite repicarea tomatelor și asi­gură dezvoltarea lor corespunză­toare. Cu toate că, în normativele teh­nologice de utilizare intensivă și rațională a solariilor pentru le­gume se indică cultivarea lor în 2 etape, totuși pînă în prezent toate unitățile analizate au culti­vat solariile într-o singură etapă și numai cu­tomate, fapt care bi­neînțeles nu putea duce decît la diminuarea veniturilor ce se rea­lizează. Din aspectele prezentate se desprind unele învățăminte atît pentru cooperativele care posedă salarii legumicole, cît și cele care intenționează să pentru con­struiască în viitor. La executarea acestora se impu­ne o judicioasă alegere a terenu­lui, a unor soluții adecvate con­dițiilor fiecărei cooperative, pen­tru asigurarea cerințelor tehnolo­gice optime de cultivare a legu­melor în solarii. După cum se vede, producțiile mari nu depind întotdeauna de volumul cheltuielilor efectuate cu aceste salarii, ci în primul rînd de executarea în termen a plantă­rilor, de respectarea succesiunii lucrărilor (pregătirea terenului, administrarea îngrășămintelor ne­cesare, plantarea în perioada op­timă și recoltarea la timp). Avînd în vedere că în toate cooperativele agricole din județul nostru activează cadre cu pre­gătire corespunzătoare, iar în ce­le cu un pronunțat profil legu­micol există ingineri specializați în legumicultură, putem afirma că se pot realiza în bune condițiuni cerințele în acest compartiment al agriculturii, fapt care va face ca veniturile cooperativelor să justi­fice pe deplin investiția materială și de muncă făcută. IOAN TODOSCIUC, inspector principal la Banca Agricolă Satu Mare Iată că toamna se numără nu numai bobocii, ci se cântăresc și roadele bogate ale livezilor. Foto: I. SÄT MÄRE ANU CRONICA SATMAREANA MEMENTO И Я Ш* -"••«и Вт vi Vineri 18 septembrie 1970 16.00 Deschiderea emisiunii. A­­tletism (ziua I) — România — El­veția — Italia — Ungaria (mascu­lin); România — Anglia — Unga­ria (feminin). Transmisiune de la Stadionul Republicii. 18.30 Cămi­nul. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1001 de seri" — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurna­lul de seară. 19.50 Interviul a­­cordat Televiziunii Române de către președintele federal al Re­publicii Austria, Franz­­ Jonas. 20­ 05 Emisiune de știință.­­Film artistic: „El sombrero" 21.20 — producție a studiourilor de televi­ziune spaniole. 22.00 Concursul și Festivalul internațional „George Enescu". Simfonia a IX-a de Schubert. Interpretează London Symphony Orchestra. 23.00 Tele­jurnalul de noapte. RADIO Sîmbătă 19 septembrie 1970 5.05—6.00 Muzica dimineții. 6.05 —9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Miorița. Pagini din is­toria folcloristicii. 10.05 Piese in­strumentale. 10.30 Din țările socia­liste. 11.05 Te cîntăm studenție — muzică ușoară. 11.18 Dansuri sim­fonice. 11.45 Sfatul medicului. Al­coolul și activitatea intelectuală 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Arii din opere. 12.15 Melodii de Vasile Veselovski. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Mu­zică ușoară. 13.30 Radioclub turis­tic. 13.50 Cîntă Maria Badiu. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Muzică populară. 15.00 Concursul și festi­valul internațional „George Enes­­cu". Jurnalul festivalului. 15.30 Flori pentru tine — muzică ușoa­ră. 16.00 Radiojurnal. Buletin me­teo-rutier. 16.20 Radio-divertisi­ment muzical. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Cîntece de nuntă și jocuri populare. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Cîntă Gică Petrescu. 20.20 Argheziană. Hora în grădină. Reci­tă Adriana Marina Popovici. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 In jurul globului. 21.20 Șlagăre în in­­terpretări orchestrale. 21.30 Mo­ment poetic. Sonete de Michelan­gelo. 21.35 Solista serii: Nicoletta. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteo­rologic. 22.20 Sport. 22.30 De toa­te pentru toți... turiștii. 23.00 Ex­pres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. MEMENTO Ш [UNK]MEMENTO — SATU MARE — Victoria: Tiffa­­ny memorandum (film italian); Popular: Profesorul infernului (film maghiar); CĂREI — Popular: Mis­teriosul­­ din cosmos (film japo­nez, color, cinemascop); 23 Au­­gust: Don Juan fără voie (film cehoslovac, cinemascop); NE­­GREȘTI-OAȘ: Castelul condamna­ților (film românesc); TĂȘNAD: Noile aventuri ale răzbunătorilor (film sovietic, color, cinemascop); BERVENI: Cînd se arată cucu­veaua (film franco-italian, color); HALMEU: Doi bărbați pentru o moarte (film românesc); SANIS­­LAU: Ghici, cine vine la cină (film din S.U.A., color). Onorica Dunca, din secția gravură a Fabricii de sticlă „Victoria muncii“ din Po­iana Codrului, în plină acti­vitate productivă. LA POIANA mini Un reușit con­cert - spectacol susținut de formațiile clu­bului Fabricii de sticlă Recent, la clubul Fabricii de sticlă „Victoria muncii“ din Poia­na Codrului a avut loc un con­­cert-spectacol, intitulat: „Eu doi­nesc, codrul răsună“. Spectaco­lul a fost susținut de formații ale clubului: taraful și soliștii de mu­zică populară, precum și de or­chestra de muzică ușoară „Ru­bin" și soliștii săi. Cei aproape 200 de spectatori prezenți, dintre care foarte mulți tineri, elevi și muncitori ai fa­bricii, au aplaudat îndelung pe so­liștii de muzică populară Anca Ne­grea, Monica Dunca, N­icul­iță Ton­tea și pe cei de muzică ușoară: Rozalia Vening, Anghel Ardelea­nu, Aurel Merenț și Maria Span. Apreciate au fost și momentele vesele, susținute de Nelu O­șan. Programele prezentate cu re­gularitate la clubul fabricii, ca și deplasările efectuate în comu­nele învecinate, calitatea mereu mai ridicată a programelor ar­tistice ,dovedește fără putință de tăgadă că la Poiana Codrului se depun interes și pasiune în mun­ca cultural-artistică. ORGANIZAREA EXEMPLARĂ A PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII (Urmare din pag. I). plinite — a spus Gheorghe Biho­rean, maistru la sectorul lemn. Te doare sufletul cînd vezi că mași­nile stau ore întregi din lipsă de materiale, iar materialele, în special furnirul de nuc, nu se în­cadrează în calitatea prevăzută în norme. Organizarea mai bună a aprovizionării — și aici sunt ne­cesare intervenții hotărîte din partea Direcției județene de in­dustrie locală — ne-ar da posibi­litatea să utilizăm forța de mun­că și utilajele la maxima lor ca­pacitate. Problema aprovizionării cu ma­teriale a mai fost abordată în ca­drul dezbaterilor de maistrul ca­zangiu Gheza Sandor și de lăcă­tușul Oscar Fux. Maistrul arăta că, din lipsa de comenzi, capacitatea de producție a cazangeriei nu a fost și nu este nici în prezent acoperită. Pentru realizarea producției plani­ficate în acest an — spunea vor­bitorul — mai sunt necesare co­menzi în valoare de mai bine de 5 milioane lei. Dar realizarea co­menzilor respective presupune o aprovizionare corespunzătoare, or nouă ne-au lipsit și ne lipsește frecvent tabla de 4, 5, 6, 7 și 8 mm. Consider că, pe lîngă asigu­rarea unor condiții optime de lu­cru în ateliere, să nu se uite că și în prezent ventilația lasă de dorit, acoperirea producției cu comenzi este cea mai stringentă problemă. Referindu-se la pregătirea pro­ducției pentru anul 1971 și în­treaga perioadă a cincinalului ur­mător privită sub acest aspect, to­varășii Andrei Tătaru ,tehnolog, și Ioan Gnandt, șeful secției lemn, au arătat că trebuie să se insiste pe toate planurile pentru intensifi­carea acțiunilor de încheiere contractelor economice. Și aceas­a­ta cît ,mai operativ, întrucît co­menzile primite pînă în prezent nu acoperă decît o mică parte a producției anului viitor. O altă problemă de maximă im­portanță pusă în discuția adunării a fost aceea a diversificării pro­ducției, realizării și introducerii operative în fabricație a unor pro­duse noi, îndeosebi bunuri de larg consum. Marea majoritate a vorbitorilor care s-au referit la această problemă, arătînd că prin sporirea numărului de sortimente bunuri de larg consum cerute de fondul pieții se va putea ajunge la realizarea ritmică a sarcinilor de plan, au relevat necesitatea în­ființării în întreprindere a unui colectiv de concepție, care să fie în măsură să pregătească cores­punzător documentațiile necesare noilor produse și să urmărească introducerea lor operativă în fa­­bricație. Nu au fost ocolite în discuții nici unele aspecte concrete ale aplicării noului sistem de salari­zare, legii privind organizarea și disciplina în unitățile socialiste și legii contractelor economice — reglementări apărute în acest an care au efecte directe și în viito­rul cincinal, criticîndu-se pe bu­nă dreptate unele neajunsuri care persistă în întreprindere din cau­za neaplicării corespunzătoare a prevederilor în vigoare. Prin analiza la concret a neajun­surilor, prin spiritul critic și auto­critic al luărilor de cuvînt, consi­derăm că adunarea generală a sa­lariaților de la întreprinderea Crasna din Cărei și-a atins scopul propus. Adunarea a reafirmat ho­­tărîrea unanimă a salariaților de a asigura îndeplinirea cu succes a sarcinilor importante ce le revin în perioada 1971—1975 din Direc­tivele Congresului al X-lea al P.C.R. Au lipsit însă propunerile ce se cereau făcute cu această ocazie în vederea integrării lor în planurile concrete de măsuri și,­ în special, propuneri care să vizeze creșterea producției și a produc­tivității muncii, îmbunătățirea ca­lității produselor. Considerăm că rezervele de sporire a producției — unele scoase în evidență chiar în cadrul adunării — trebuie pu­se în valoare prin organizarea su­perioară a muncii în secții și la toate punctele de lucru, asigurîn­­du-se utilizarea cu randament ma­xim a potențialului tehnic și uman al întreprinderii, în vederea ridi­cării la un nivel superior a efi­cienței întregii activități econo­mice. Vineri 18 septembrie 1970 PUBLICITATE ANUNȚ Abonamentele la ziarul „Croîlică Sătmăreană ” se pot face în tot cursul lunii la oficiile poștale, factorii poștali și difuzorii voluntari din între­prinderi și instituții. ANUNȚĂM CITITORII că își pot procura ziarul zilnic, începînd cu ora 6 dimineața, de la toate chioșcurile din municipiu. Liceul de cultură generală nr. 2 SATU MARE A­NUNȚĂ: începînd cu anul școlar 1970-71 SE ÎNFIINȚEAZĂ O CLASĂ A X-A SPECIALĂ DE CHIMIE. Se pot înscrie elevii de la orice liceu din județ. Informații suplimentare se pot primi de la secretariatul liceu­lui, Satu Mare, strada Scînteii nr. 4, telefon 1.24.74. întreprinderea „1 SEPTEMBRIE" Satu Mare ANGAJEAZĂ: MACARAGII AUTORIZAȚI pentru grupa a 3-a de macarale, pod rulant de 5 tone cu gr­aifăr și electromagnet Lămuriri suplimentare se pot obține la serviciul personal al întreprinderii. ÎNTREPRINEREA DE REțELE ELECTRICE В [UNK] MARE ȚINE un CONCURS la data de 1 octombrie 1970, ora 10, la sediul Exploatării electroenergetice Satu Mare, pentru ocuparea următoa­relor posturi: ■ UN MAISTRU CON­ST R. S.E.A., UN TEHNICIAN ENERGETIC. Informații se pot primi la sediul Exploatării Mare, telefon 12081, compartimentul personal. electrice Satu

Next