Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)
1970-10-20 / No. 827
,М. ? MINES' PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I #*%■ & ft Bli üй JIBDHICÁ› Cuvîntarea președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite Domnule președinte, Onorați reprezentanți ai Statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizației Națiunilor Unite prilejuiește atît o retrospectivă a evoluției internaționale și a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cît și trecerea în revistă a activității desfășurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru îndreptăți așteptările popoarelor, a această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate direcțiile activității viitoare a Organizației Națiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între națiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se știe, Organizația Națiunilor Unite a fost constituită la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare și nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă, însăși denumirea de Organizație a Națiunilor Unite ne reamintește faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate națiunile planetei să-și unească eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în fața popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizației nu s-au statornicit încă pe deplin în relațiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizația noastră a jucat un rol de seamă în viața internațională, mai importante evenimente Cele din perioada scursă au stat în atenția O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri și rezoluții de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parțial. In același timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, Organizația Națiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au știrbit prestigiul și au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieții internaționale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cît și a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, Cred, necesară pentru a putea trage toate învățămintele în vederea creșterii rolului ei în soluționarea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între popoare și a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social și național care au avut loc în lume în acești 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populația globului pămîntesc. Alte popoare își orientează dezvoltarea economică-socială pe calea socialistă. Apariția și dezvoltarea unui mare număr de țări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenței pașnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeșteptări naționale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominația imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîștigarea independenței naționale, sistemul colonial s-a prăbușit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizația Națiunilor Unite, în întreaga viață internațională. Revoluția tehnico-științifică contemporană, pătrunderea omului în Cosmos și uriașa dezvoltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea și conștiința oamenilor. Popoarele, oamenii își dau tot mai mult seama de forța pe care o reprezintă, înțeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a colaborării între națiuni libere și egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bunăstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiții internaționale complexe, care oferă încă multe motive de neliniște tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagrații mondiale, în diferite părți ale lumii războiul continuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbați și femei, bătrîni și tineri, să distrugă uriașe bunuri materiale și culturale. Mai sînt încă popoare ținute sub jugul dominației coloniale, nevoite să lupte cu arma în mînă pentru dreptul sacru de a trăi libere, în state independente, de a folosi bogățiile naturale și rodul muncii pentru propria lor bunăstare, de a-și hotărî soarta așa cum o doresc. In viața internațională se manifestă încă forțe imperialiste și colonialiste care vor să continue vechile practici de dominație asupra popoarelor, care promovează o politică de forță și dictat, amestecîndu-se în treburile ale altor state, încercînd interne să impună voința lor, să le aserveasle că intereselor lor. Este adevărat că împotriva politicii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, popoarele, forțe sociale ample, puternicul curent al opiniei publice democrate internaționale. Cursul evenimentelor internaționale demonstrează în mod elocvent că atunci cînd popoarele sînt cu adevărat hotărîte să-și apere libertatea și independența, ele se bucură de sprijin și solidaritate internațională și nu există forță în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preț. Doamnelor și domnilor. Dați-mi voie să vă prezint cîteva aspecte ale politicii interne și externe a țării mele. România a cunoscut secole de dominație străină. Ea a pășit pe (Continuare în pag. a 3-a). Primirea călduroasă a președintelui NICOLAE CEAUȘESCU la sesiunea jubiliară a O. N. U. NEW YORK 19 (Agerpres). — Trimișii speciali transmit: Primit cordial, președintele Nicolae Ceaușescu a rostit luni o amplă cuvîntare la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. Așteptată cu vădit și deosebit interes, cuvîntarea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubiliară a O.N.U., a polarizat, ca unul din evenimentele de majoră însemnătate, atenția generală a reprezentanților statelor membre, a cercurilor politice și ziaristice de la Națiunile Unite. La ședința de luni dimineață erau prezenți în sală șefi de state, de guverne, miniștri de externe ai peste 90 de țări — aspect caracteristic momentelor importante din viața organizației. „Seismograful" politic al O.N.U. — etajul rezervat presei, sediu al birourilor marilor agenții internaționale, a zeci de cotidiene — trăia alerta caracteristică evenimentelor deosebite. La ora 10.40, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele oficiale care îl însoțesc, a sosit la sediul Națiunilor Unite. La intrarea monumentală rezervată șefilor de state, în întîmpinarea sa a venit directorul protocolului O.N.U., care l-a condus în sala de ședințe. Președintele Consiliului de Stat a luat loc la masa delegației române, pe primul fotoliu din șirul celor în fața cărora se află plăcuța cu inscripția România. Alături au luat loc Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, ambasadorul Gheorghe Diaconescu, șeful misiunii permanente a României la O.N.U. Tovarășa Elena Ceaușescu și persoanele care îl însoțesc pe președintele Consiliului de Stat al României au fost conduse în loja invitaților, însoțit de șeful protocolului, la ora 11,55, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a urcat la tribuna acestui important for internațional, rostindu-și cuvîntarea urmărită cu un viu interes de cei prezenți. Aparatele fotografice și camerele de luat vederi din cabinele rezervate presei fixează pe peliculă acest moment de seamă. La foarte scurt timp după începerea discursului, textele puse la dispoziția presei s-au epuizat, iar marile agenții au și transmis primele ecouri conținînd coordonatele sale esențiale. Cuvîntarea înfățișînd liniile fundamentale ale politicii externe a României este transmisă în eter de posturi de radio și televiziune. Dintr-o cabină specială, echipa de reporteri a televiziunii române oferă milioanelor de telespectatori din țară posibilitatea de a urmări nemijlocit acest eveniment. Prin glasul reprezentantului său cel mai autorizat, România și-a făcut cunoscută, în acest cadru solemn al sesiunii jubiliare a Organizației Națiunilor Unite, în fața a numeroși șefi de state și guverne, poziția sa față de marile probleme care confruntă lumea contemporană, principiile care o călăuzesc în străduința sa de a-și aduce contribuția la realizarea unei lumi a cooperării între toate popoarele. Discursul a fost îndelung aplaudat. Numeroși șefi de delegații au venit la masa României, felicitîndu-l și salutîndu-l cu căldură pe președintele Consiliului de Stat al țării noastre. ........ Zile hotărîtoare pentru recolta anului viitor EPOCA OPTIMA A INSAMINȚARII GRIULUI SE EPUIZEAZĂ IN SAPTAMINA ACEASTA. DE ALTFEL, ÎN MAJORITATEA UNITĂȚILOR AGRICOLE DIN JUDEȚ LUCRAREA A ȘI FOST TERMINATĂ — FORȚELE FIIND ORIENTATE SPRE RECOLTATUL PRODUSELOR DE TOAMNĂ. — Conform ultimei situații operative — din 19 octombrie — existentă la Direcția agricolă județeană, reiese că pînă în aceeași zi grnul a fost însămînțat în proporție de 94 la sută în cooperativele agricole de producție și 95 la sută în întreprinderile agricole de stat. Bunele rezultate obținute în ansamblu sunt rodul eforturilor neprecupețite al lucrătorilor ogoarelor, a îndrumării primite din partea organelor și organizațiilor de partid, o dovadă a competenței tehnice și priceperii organizatorice manifestată de specialiști în actuala campanie. Deși rezultatele obținute constituie un succes, încă într-un număr însemnat de cooperative agricole, pentru a nu aminti de Boghiș, Bogdand, Cehal, Supuru de Sus, Acîș, Culciu, Lazuri, Hrip, suprafețele ce urmează a fi însămînțate depășesc 100 de ha. De altfel, cele 365 ha cît au mai rămas de însămînțat în prinderile agricole de stat între3.377 ha în cooperativele agrificole de producție, pot fi realizate într-un timp scurt, maximum 2—3 zile. Sînt deci toate condițiile ca semănatul să fie terminat în cadrul epocii optime, ca Acum, mai mult ca oricînd, se cere folosirea cu maximum de randament a întregului utilaj agricol, trecerea operativă tractoarelor și mașinilor de pe a o tarla pe alta, din unitățile care au terminat semănatul în cele în care nu s-a încheiat această lucrare. Aprovizionarea tractoarelor cu cele necesare să se facă numai în cîmp, pentru a crește timpul efectiv în brazdă. Deoarece în majoritatea cazurilor griul ce mai trebuie semănat urmează după cultura porumbului, se cere ca recoltatul și eliberarea terenului să se facă operativ. Pe terenurile unde se însămînțează acum în arătură proaspătă, tăvălugitul să devină o lucrare obligatorie, cu rol determinant pentru soarta recoltei. Noi produse își definesc fizionomia sub mîinile harnicilor meșteri din secția a V-a a Uzinei Unio. Foto: M. SARCA Cu toată încrederea Ne vine destul de greu să ne amintim de tristele zile în către orașul nostru era acoperit de ape — zic „destul de greu“ pentru că oricine ar renunța bucuros la astfel de amintiri. Despre străzile Argeșului, Chendi, Trandafirilor s-a vorbit și s-a scris enorm, se vorbea despre ele ca despre niște grămezi de moloz care poartă nume de străzi, nume frumoase. La citeva zile după ce apele s-au retras, nici o imaginație n-ar fi putut grefa pe acest spectacol dezolant vreo imagine cît de cît luminoasă. Pentru simplul motiv că nu se putea. In ultima duminică, frumoasă zi de toamnă, am vizitat din nou două din cele trei străzi: Argeșului și Chendi. Noua lor imagine e atît de deosebită de ceea ce am văzut aici la sfîrșitul lunii mai, încît cu greu poți crede că treci pe niște străzi care altădată te umpleau de umbre întunecate. In loc de moloz — stive de materiale de construcții. In loc de oameni disperați care scurmă prin dărîmături ca să-și recupereze bruma de obiecte rămase intacte ca prin minune — oameni in salopete, cărămizi zburind din mină în mină, zîmbete și fete frumoase cățărate pe ziduri. In dreapta și-n stingă, în față și-n spate, mici șantiere din care răsar ziduri de cărămidă, case cu un etaj sau două. Iți vine greu să stai de vorbă cu acești oameni bravi care urlON BLEDER (Continuare în pag. a 2-a). In pagina a 2-a în memoria eroului IOAN F. ROMAN La căminul cultural din satul Hrip, comuna Păulești a avut loc duminică o adunare populară consacrată eternizării memoriei lui loan P. Roman, militar In termen, care și-a pierdut viața în timpul calamităților din primăvara acestui an. La adunare a participat tovarășul Gheorghe Sălăjan, activist al Comitetului județean de partid, colonel Gheorghe Eftimescu din partea Ministerului Forțelor Armate, locotenent-colonel Alexandru Mercea, din partea marii unități militare de care a aparținut ostașul căzut la datorie, reprezentanți ai organelor comunale de partid și de stat. Cu acest prilej s-a dat citire Decretului Consiliului de Stat prin care s-a conferit titlul de „Erou post-mortem“ sergentului major Ioan P. Roman, precum și Decretului prin care se atribuie străzii „Buchetului" din municipiul Tg. Mureș, numele de „Str. sergent major loan P. Roman". Apoi s-a dat citire Ordinului Ministerului Forțelor Armate, prin care sergentul loan P. Roman a fost avansat post-mor tem la gradul de sergent major. Au luat cu acest prilej cuvîntul tovarășii Gheorghe Sălăjan și Vasile Bumb, directorul școlii din localitate, care au evocat figura eroului, înaltele trăsături morale ale acestuia, scoțînd în evidență cinstea, dîrzenia și curajul care l-au caracterizat în timpul cît a urmat școala în satul Hrip, apoi ca mecanic auto și ca cetățean al acestei localități. In cadrul adunării, s-a ca mormîntul eroului să fie hotărit dat în grija pionierilor din localitate și în fiecare an, prima duminică din luna octombrie să fie consacrată Eroului satului. Cu acest prilej, se vor organiza numeroase acțiuni care să-l cinstească memoria și se vor depune jerbe de flori la mormîntul eroului loan P. Roman. In încheierea adunării, a luat cuvîntul tovarășul loan Cereuca, secretarul Comitetului comunal de partid, care a transmis familiei îndoliate condoleanțe, subliniind că faptele eroice ale lui loan P. Roman constituie pentru locuitorii satului Hrip, pentru tînăra generație, un exemplu demn de urmat Partidului drag,poporului înt nețărmurita noastră Așa arată acum (fotografia de sus) o porțiune din str. George Coșbuc, pe care apele furioase o transformaseră atunci, la mijlocul lunii mai, în grămezi de moloz (fotografia de jos). Reconstrucția în imagini