Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)
1971-11-26 / No. 1170
M EMINESCU" IAS* PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI VĂ Î Г---------------------- mmm. ____ 4 pag, — 30 bani О РОНЖА DE CADRE CONSECVENTA SPIRITULUI ȘTIINȚIFIC, MILITANT, REVOLUȚIONAR Edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate, înfăptuirea grandioaselor obiective menite să situeze România contemporană pe noi trepte de progres și civilizație se află într-o corelație indisolubilă cu consecvența spiritului militant, revoluționar, în care se înfăptuiește politica științifică a partidului în problema cadrelor necesare celor mai diferite sectoare ale vieții noastre sociale. O astfel de cerință esențială este pe deplin firească deoarece, prin esența și scopul său, socialismul trebuie să stimuleze și să dezvolte multilateral omul ca personalitate, iar aceasta — la rîndul său — amplifică și sporește în flux activ valorile socialismului. Intr-o asemenea intercondiționare dialectică, politica de selecționare, formare, promovare, educare și perfecționare a pregătirii cadrelor se situează la nivelul unei preocupări majore a partidului nostru. In ampla și valoroasa expunere prezentată de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie a.c. se subliniază pregnant că este necesară perfecționarea învățămîntului, a formelor de pregătire politică și ideologică a tuturor cadrelor, a maselor largi de oameni ai muncii în vederea îmbogățirii cunoștințelor, a dezvoltării spiritului partinic, revoluționar, a dragostei pentru patrie și popor, asigurării pregătirii lor în problemele fundamentale ale științei conducerii politice și sociale. Ritmul și intensitatea perfec- GHEORGHE GOVOR, secretar al Comitetului județean Satu Mare al P.C.R. ționării conducerii sociale specifice socialismului, imprimă și în sfera problematicii cadrelor o continuă activitate de perfecționare, înfăptuită conștient, organizat și planificat, asigurîndu-se totodată un de avans în formarea și antipregătirea cadrelor, spre a se evita orice decalaj între dezvoltarea bazei tehnico-materiale și factorul uman; pe de altă parte, această activitate trebuie să se întemeieze pe criterii științifice pentru a răspunde permanent exigențelor majore ale progresului multilateral al țării, ale evoluției potrivit cerințelor concrete din fiecare etapă a acestui proces. „In stadiul de dezvoltare în care ne găsim — arată tovarășul Nicolae Ceaușescu — mersul înainte depinde în mod hotărîtor și nemijlocit de calitatea și competența oamenilor, de capacitatea lor de a stăpîni... .mijloacele de producție mereu mai perfecționate, de priceperea de administra bogățiile țării, aviația națională, de receptivitatea la tot puterea ce e nou și înaintat, de de a ține pasul cu progresul mondial“. Preocuparea stăruitoare a partidului nostru în acest sens, grija organelor și organizațiilor de partid pentru aplicarea în viață a orientărilor stabilite de conducerea partidului au dat rezultate reale. In întreaga perioadă a construcției socialiste, fondul de cadre crescut de partid a asigurat înfăptuirea în bune condiții a sarcinilor celor mai complexe care s-au ridicat. După cum este cunoscut, s-a format un numeros și valoros detașament de cadre, alcătuit din muncitori, țărani, intelectuali — care unesc forțele mai multor generații — educat în spiritul ideologiei marxistleniniste, profund devotat partidului, cauzei socialismului. Amploarea procesului formării și perfecționării cadrelor de conducere, a tuturor oamenilor muncii, se relevă elocvent și prin datele oferite de statistică. In anii cincinalului precedent au fost pregătiți în școli aproape 319.000 de muncitori, 1,2 milioane au fost calificați sau și-au ridicat cul de muncă, calificarea la reponderea celor calificați crescînd astfel de 77 la sută în 1965 la 02 la sumată, în 1970. Economia națională a primit în perioada 1965—1970 peste 148.000 de cadre cu pregătire medie de 116.000 cu pregătire specialitate, superioară, dintre care 51.600 de ingineri și economiști. La sfîrșitul anului trecut, numărul cadrelor cu pregătire superioară a ajuns la 315.000, al celor cu pregătire medie la 750.000. Un număr însemnat de cadre și-au îmbogățit cunoi(Continuare în pag. a 3-a). SINTEZĂ Sintetizăm faptele omului în cifre. Iar cifrele, ca și faptele vorbesc o limbă ce nu trebuie tradusă. Prezenți pe șantierele de construcții în a doua jumătate a anului trecut, ca și în acest an, am simțit în uriașul volum de prefabricate trimis de muncitorii de la I.P.S. Satu Mare, șantierelor reconstrucției, dăruirea fără rezerve, pasiunea, dîrzenia acestui harnic colectiv. Faptele, munca, clococoteau, ardeau în fiecare piesă din beton armat. Simțeai vibrația muncii în ele, dincolo de cuvinte, dincolo de cifre. Am trecut zilele acestea pe la întreprindere. Aceeași activitate febrilă, aceeași dăruire, pretutindeni. In ciuda frigului din ultimele zile, sute, mii de tone de balast, ciment și oțel se modelează în forme și devin grinzi, fîșii prefabricate. Oamenii au învins timpul și înving acum condițiile meteorologice nefavorabile. Iar săgeata graficului urcă, urcă. In fiecare zi se cîștigă ore prețioase și in fiecare oră se dobîndesc secunde, minute. In a treia zi a lunii noiem însemnări bune, dimineața, betoniștii au rupt ultima filă din calendarul lunii. Lăcătușii au făcut același lucru pe la prin, apoi le-au urmat exemplu timplarii de binale și celelalte ateliere. A fost atunci devansat hotarul dintre luni, dar n-a fost vreme de meditație. Nici o clipă. Munca a continuat și continuă. Cu pasiune, fără istov. Continuă și ea devine acoperișuri și planșee de blocuri, uși și ferestre, porți și alte construcții metalice. Urmărim transportul de prefabricate în drum spre șantiere și trimitem un gînd bun celor ce se realizează, temeinic și peste sarcina planificată. Astăzi, colectivul întreprinderii de producție industrială a I.J.C. a ajuns la o filă de calendar din doua jumătate a lunii decembrie. Iar pe ultima filă a lunii curente a înscris două cifre , produse peste plan în valoare de 2.800.000 lei, reprezentând 12.000 mp prefabricate din beton armat. La care adăugăm noi încă una, ceea ce este egal cu suprafața a 333 de apartamente. Traduse în cuvinte, aceste cifre ar însemna, înaltă conștiință socialistă. I. M. Șapte milioane lei economii prin inovații Hărnicia, inventivitatea și capacitatea creatoare a colectivului de muncă de la Combinatul de exploatare și industrializarea lemnului din Satu Mare, se regăsesc fructuos in volumul mare de economii realizate prin inovații. Astfel, de la începutul anului și pină în prezent valoarea economiilor postcalculate înregistrate la cabinetul tehnic se ridică la 7 milioane lei. Dintre propunerile mai importante acceptate și aplicate în producție merită evidențiate în mod special cele care se referă la noul proces tehnologic propuse de un colectiv de ingineri și tehnicieni, care au condus la economisirea a peste 400 m.c. cherestea de stejar. La sectorul de exploatare Sîngeni, bunăoară, prin utilizarea mai bună, ca și prin gospodărirea judicioasă a masei lemnoase — soluții propuse de Dumitru Boca și inginerul Ioan Taloș — s-a obținut o economie postcalculată de 640.000 lei. Din informațiile primite de la tovarășul Tiberiu Șuta, responsabilul Cabinetului tehnic am reținut că inovatorii de aici sunt hotăriți să depășească cu 450.000 lei angajamentele asumate în întrecerea dintre colectivele și cercurile de inovatori pe anul 1971. Și-au suplimentat angajamentele Ca urmare a rezultatelor bune obținute prin introducerea schimbului III la secțiile cheie ale întreprinderii, organizării mai bune a activității la fiecare loc de muncă, reorganizării și dotării corespunzătoare cu mașini și utilaje secției de tricotaje din Ardud, colectivul Fabricii Tricotex din Satu Mare a hotărît să-și alimenteze angajamentele spanțiale asumate în întrecerea socialistă, îmbunătățind continuu programele proprii de activitate și punînd în valoare noi rezerve de creștere a producției și productivității muncii, harnicul colectiv al acestei unități industriale va realiza până la finele anului peste angajamentele anuale o producție suplimentară în valoare de 2 milioane lei, ceea ce în unități fizice înseamnă peste 20.000 bucăți tricotaje. In secția dantelă a întreprinderii Solidaritatea din Satu Mare. COMUNICAT COMUN cu privire la vizita președintelui IOSIP BROZ TITO in România La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ședintele Consiliului de Stat proal Republicii Socialiste România, tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în zilele de 23 și 24 noiembrie 1971. înalții oaspeți au vizitat cu acest prilej Municipiul Timișoara, întreprinderile industriale „Electromotor" și „Industria Lunii“ și s-au întreținut prietenește cu muncitorii, tehnicienii și inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din orașul Timișoara au făcut o călduroasă primire înalților oaspeți — expresie vie a sentimentelor de prietenie și stimă reciprocă ce caracterizează relațiile româno-iugoslave. In timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timișoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ceaușescu, și președintele Nicolae Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat: Din partea română, tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al președintele Consiliului de P.C.R., Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, Prezidiului Permanent al C.C. al al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, și Gheorghe Colț, director ,în Ministerul Afacerilor Externe.. Din partea iugoslavă, tovarășii: Gemal Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav președintele Adunării Markoviei, Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Mirko Topavaț, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrduneț, șeful ad-interim al Cabinetului președintelui Republicii, Milos Mejovski, consilierul președintelui Republicii pentru probleme de politică externă, Giura Vukolici, director în Secretariatul pentru Afacerile Externe, Federal Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfășurate într-o atmosferă prieteneasca, cordială, de deplină înțelegere și încredere reciprocă, cei doi președinți au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei și colaborării dintre Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relațiilor internaționale, precum și problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor și dezvoltării viitoare ale celor două țări și au avut un schimb de păreri cu privire la experiența României și Iugoslaviei în opera de construire a socialismului. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au evidențiat cu deosebită satisfacție că prietenia tradițională româno-iugoslavă, întemeiată pe legăturile istorice dintre popoarele celor două țări și pe lupta lor pentru independență națională și social, cunoaște astăzi, în progres dițiile construirii societății consocialiste în România și Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la întîlnirea de la Brdo-Kranj din 3—4 noiembrie 1970, colaborarea bilaterală între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Fe(Continuare in pag. a 4-a) La Uzina Unio „Sincope" nejustificate din utilizarea timpului -------------------------------de lucru De cîtăva vreme, întregul proces tehnologic al Uzinei Unio este supus unei metamorfoze înnoitoare, care tinde să așeze întreaga producție pe o bază organizatorică, științifică , are loc o restructurare aprofundată a tuturor secțiilor productive, urmărindu-se evitarea unor paralelisme în luarea deciziilor, crearea unor celule independente in ansamblul fabricației, mărirea gradului de responsabilitate pentru executarea la termen a fiecărei faze de lucru. Această acțiune va avea o influență pozitivă considerabilă asupra principalilor indicatori economico-financiari. Este de cea mai mare importanță că activitatea întreprinderii nu se resimte de pe urma perturbațiilor inerente acestui început de reconsiderare ciclului productiv. Antrenînd după ei întreaga masă de salariați, comuniștii din fiecare secție sector, au depus eforturi susținușite pentru ca sarcinile de pian să fie îndeplinite exemplar. Trebuie să spunem însă că, în pofida acestor eforturi, Uzina Unio înregistrează încă un număr impresionant de absente nemotivate de la Serviciu. In primele zece luni ale anului numărul absențelor nemotivate s-a ridicat la 13.400 cmzile, ceea ce echivalează cu o producție pierdută în valoare medie de circa 8,9 milioane lei. Mărturisim că o întreprindere care își permite să piardă atîtea milioane, ca pe o bagatelă, fără ca acest fenomen să reprezinte un semnal de alarmă pentru comitetul de direcție, ne stîrnește nedumerirea. Și n-am adăugat cele 9.400 om-zile învoiri și concedii fără plată, care au diminuat — în intervalul amintit — producția întreprinderii, cu alte 6,2 milioane lei. Măsurile privind organizarea științifică a producției și a muncii devin cu adevărat eficiente abia dacă sînt dublate ca vizînd direct îmbunătățirea altele, disciplinei în muncă. Despre utilizarea rațională a timpului de lucru se poate vorbi numai atunci cînd ambii factori — tehnic și uman — participă complet, în funcție de cerințele concrete, la desfășurarea procesului de producție. Se evidențiază astfel că în economia socialistă — ca proces conștient dirijat — noțiunea de organizare științifică capătă un conținut nou, mai bogat, incluzând și elemente de etică socială. O dată cu introducerea progresului tehnic și științific in producție, au loc mutații corespunzătoare — cantitative și calitative — în privința celui maț prețios element al forțelor de producție — omul. Aceste mutații presupun realizarea unei instrucții profesionale temei- MIHAI BABIȚCHI (Continuare in pag. a 2-a) La C.E.I.L. Satu Mare, autocontrolul se extinde tot mai mult. In fotografie, muncitorii loan Tătaru și Alexandru Mihalca verificînd calitatea muncii lor. ж [UNK]<е [UNK] [UNK]2<е1 JUDEȚEAN — Pîinile mari trec ca ... pita caldă. И Argus îmbie turiștii la vizitarea „sfinxului" Oașului *3 „Refuzăm bacșișul — trăim din muncă cinstită“. И Reeditarea unei cărți de renume: „Trecute vieți de doamne și domnițe“ И Care sînt „ușile“ misterului despre uși? ■ Un paznic prins cu hoția pe cînd își fierbea „victimele“ ■ Un spectacol de dezbatere etică: „Este vinovată Maria Serafim?“. Щ PuNILE mari albe, de 4 kg, ultima noutate în materie de panificație a Industriei de morărit Satu Mare, se bucură de aprecierile unanime (dovadă epuizarea rapidă din rafturi) ale consumatorilor. Dacă s-ar găsi și la o unitate din cartierul Someș (nu numai la magazinul de peștii Eliberării) atunci s-ar putea spune că s-ar rezolva o măsură ... bună ca pâinea caldă. Щ „REFUZAM bacșișul, trăim din muncă cinstită" — spun afișele din incinta poștei sătmărene. Lăudabilă formulă — convingătoare și răspicată — care are darul de a face, credem, pe cetățean să nu se simtă obligat, grație unor mai vechi obiceiuri, să bage de două ori mina în buzunar. Щ O NOUTATE pentru cititoare: cartea „Produse cosmetice și folosirea lor". Nu nici o vină dacă nu se va avem mai fi găsind în librării. Mai aflăm, la închiderea ediției, de reeditarea după mulți ani a unei cărți de renume: „Trecute vieți de doamne și domnițe" de C. Gane. Ц MARGARETA Coșa (magazinul de desfacere nr. 8, de pe str. Eliberării), aruncă adevărate cearșafuri de hîrtie în stradă în scopul menținerii curățeniei în ... unitate. Neposedînd chitanțier de amenzi n-am putut face decit cuvenita menționare în rubrică. Ц AUGUSTIN Mureșan, oferă „Zig-zagului” o pensionare informație învăluită în mister, din blocul 18 (O.C.L.P.P.) din cartierul „Solidarități" au dispărut una câte una, de la diverse apartamente, ușile deja instalate, vopsite, ajustate. Tovarășe A.M.: Fiți sigur că nu există mistere cărora să nu li se găsească „ușa". Nițică răbdare. Ц UN PAZNIC de la Cărei a fost prins cu o găinărie (a furat două găini) tocmai pe cînd își... fierbea „victimele". Bună! Ca dintr-o poveste cu EsopEl REVISTA „Săptămîna culturală" a Capitalei adresează in rubrica semnată de ARGUS II — îndemnul la vizitarea „Sfinxului" Oașului, care „plin de un straniu farmec, străjuiește plaiurile grav și maiestuos de parcă ar fi însuși Moș Vreme...". El A AVuT loc vizionarea spectacolului de teatru „Este vinovată Maria Serafim“? — piesă de profundă dezbatere etică — pusă în scenă de un colectiv de artiști amatori ai Casei municipale de cultură, în regia actorului Nicolae Popeneciu. El SIMBĂTA trecută (gheață pronunțată) au alunecat numeroase autoturisme în șanțurile șoselelor, unele „bușite" bine pentru luare aminte la zilele ce va să vie! METEOR