Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)
1974-04-24 / nr. 1915
2 S-au stabilit măsuri privind generalizarea primei trepte a invățămintului liceal și in județul nostru După cum este cunoscut, Consiliul de Miniștri a adoptat la 5 aprilie a.c. o hotărîre în care sînt stabilite măsurile privitoare la traducerea în viață a prevederilor Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973, privind generalizarea primei trepte a învâțămîntului liceal în țara noastră, începînd cu anul de învățămînt 1974 1975. Legiferarea cuprinderii absolvenților clasei a VllI-a în anul I de liceu, dovedește elocvent, încă o dată, profundul caracter democratic al politicii partidului nostru în domeniul educației comuniste, multilaterale a tinerelor generații, deosebita grijă părintească acordată de conducerea superioară de partid și de stat pregătirii corespunzătoare pentru viață și muncă a celor mai tinere vlăstare ale națiunii noastre socialiste. Pentru a afla detalii în legătură cu măsurile stabilite pe plan județean în vederea generalizării primei etape a învâțămîntului liceal, ne-am adresat tovarășului Ioan Beltechi, inspector general la Inspectoratul școlar județean. Prin generalizarea primei trepte a invățămintului liceal (anul I și II) acest ciclu devine, implicit, cel mai important in sistemul nostru de învățămînt. Vă rugăm, tovarășe inspector general, sa ne faceți cunoscute, măsurile avute în vedere de Inspectoratul școlar județean pentru cuprinderea în toamnă a absolvenților clasei a VIII-a la cursurile anului I ale ciclului. Așa cum este prevăzut în hotărîrea Consiliului de Miniștri din 5 aprilie a.e., absolvenții clasei a VIII-a din acest an de învățămînt vor fi cuprinși la cursurile de zi în anul I din cadrul primei trepte a liceului (în afara celor care la promovarea clasei au împlinit 16 ani și care vor putea urma școli profesionale și cursuri de ucenicie la locul de muncă), realizîndu-se astfel un învățămînt obligatoriu unitar cu durata de 10 ani. In vederea îndeplinirii obiectivului, Ministerul Educației și Invățămintului a aprobat, de curînd pe baza propunerilor făcute de Inspectoratul școlar județean în urma unor studii efectuate în acest scop, o nouă rețea și structură funcțională învâțămîntului liceal în județul nostru pentru anul 1974—75, care să permită școlar cuprinderea absolvenților clasei a VIII-a la cursurile de zi ale primei trepte a liceului. In acest Interviu scop, în județ, vor funcționa opt licee cu profil realist-Unianist, 13 liege de specialitate (ambele tipuri cu treapta I și II, avînd clase denumite de bază) și, afiliate unor licee, 50 de clase în localuri ale unor școli generale de la orașe și sate (aici elevii vor frecventa doar prima treaptă a liceului). Despre ce licee este vorba cum vor funcționa filialele liceelor și ce profile vor avea aceste filiale? Liceele de cultură generală 1, 2, 3 și maghiar din Satu Mare și cele din Căței, Negrești-Oaș, Tășnad și Ardud, au stabilite un profil real — umanist. Alături de ele, vor funcționa următoarele licee de specialitate, în Satu Mare: Liceul de muzică și arte plastice, Liceul de alimentație publică, Liceul economic, Liceul sanitar, Liceul pentru prelucrarea lemnului (actualul Grup școlar pentru industrializarea lemnului), Liceul de mecanică nr. 1 (actualul Grup școlar „Unio“), Liceul de mecanică nr. 2 (actuala Școală profesională C.F.R.), Liceul de mecanică nr. 3 (actuala Școală profesională de meserii; aici vor mai funcționa două clase cu profil textile și una de prelucrare de lemnului), Liceul de construcții a (actualul Grup școlar de strucții) și Liceul de textile conși confecții. In Cărei: Liceul pedagogic, Liceul de mecanică (actuala Școală profesională de construcții) și Liceul de mecanică agricolă; In Negrești-Oaș: Liceul de mecanică agricolă; In Livada: Liceul agricol. Acolo unde liceul funcționează împreună cu școală profesională, școala de maiștri etc. (cum este cazul Grupului școlar „Unio“, bunăoară) se vor constitui unități școlare complexe. Clasele anului I de liceu, ce vor funcționa în localurile școlilor generale, vor fi afiliate unor licee, avînd profilul liceelor respective. Filialele liceelor vor avea următoarele profile: umanist, industrial, mecanic real, și agricol, în funcție de cerințele de cadre, de necesarul de muncă calificată a diferitelor localități. — In aceste condiții, cum se va desfășura examenul de admitere? — Admiterea are loc pe bază de concurs la Liceul de muzică și arte plastice, Liceul pedagogic și Liceul sanitar. La celelalte licee se vor organiza examene de admitere numai dacă numărul înscrișilor va depăși numărul de locuri aprobate pentru anul I. In clasele afiliate înscrierile se fac fără examene de admitere. In acest context de idei, amintesc că în luna mai vor fi constituite, la nivelul Inspectoratului școlar județean și al fiecărei Unități școlare în parte, cîte o comisie de orientare școlară și profesională care se va preocupa de o justă orientare a elevilor din clasa a VIII-a. — Care Sînt perspectivele de pregătire școlară și profesională ale elevilor cuprinși în clasele afiliate? — Cum spuneam, fiecare filială are profilul unui liceu, din cele amintite. De aceea, după absolvirea primei trepte a liceului, tinerii vor putea urma treapta a II-a la învățămîntul de zi, seral și fără frecvență, cu respectarea profilului primei trepte. De asemenea, ei pot să-și desâvîrșească pregătirea într-o profesie sau alta, prin cursuri de calificare de scurtă durată sau prin școli profesionale de durată redusă IOAN BERCEA Acțiuni hotărite pentru combaterea lipsei umidității in sol .Urmare din pag. n. bazine de acumulare și canale de scurgere, conștienți de îndatoririle ce le revin pentru diminuarea efectelor negative ale secetei prelungite din această primăvară. Merită subliniat aportul adus în această direcție de către cetățenii Albin Bratiș, Grigore Malitenescu, loan Malitenescu, Aurel Biro, Gheorghe Păcurar, loan Biro, loan Lăcătuș, Maria Prihanca, Gheorghe Bolbea, Gheorghe Apati, Gheorghe Ciordaș, ing. loan Borșa, Gheorghe Mureșan, loan Chioran și alții. In condițiile acestei primăveri deosebit de sărace în precipitații, locuitorii din raza comunei Cehal, mobilizați de către organizațiile de partid, sînt hotărîți să participe în continuare la aceste acțiuni, pentru a salva culturile și a reduce efectele secetei din acest an, pentru a obține producții bune și în acest an agricol. CRONICA SATMAREANA ____________________________________________________________________Miercuri 24 aprilie 1974 Se execută una din probele practice ale concursului Entuziasm și elan patriotic la concursul grupelor sanitare o frumoasă demonstrație teoretică și practică a cunoștințelor și aptitudinilor de acordare a primului ajutor, triere și evacuare a răniților în trei focare de distrugere, a fost oferită, ieri, de către cele 22 de grupe rare participante la Concursul grupelor sanitare din saniîntreprinderi. Organizat de către Comisia municipală de Cruce Roșie, închinat celor două mărețe evenimente ale acestui an — cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. și a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist — concursul a mobilizat un mare număr de femei și tinere fete din întreprinderile municipiului. Evoluția celor 22 de grupe sanitare, a dovedit o temeinică pregătire sanitară, tactică și tehnică, operativitate in executarea probelor practice, disciplină și organizare, cunoștințe teoretice exacte. S-a remarcat participarea și excelenta comportare în concurs a unor grupe sanitare recent înființate, care au reușit să se detașeze înscriindu-se printre grupele premiate: Grupa sanitară a I.P.L., instruită de medicul Traian Hedeșiu și grupa sanitară a întreprinderii Tricotex, instruită de medicul Elena Mănescu. De altfel, stabilirea primelor locuri a fost destul de dificilă, ținînd cont de comportarea generală foarte bună. Premiul I a fost acordat grupelor sanitare de la Întreprinderile Mondiale, și Unio, premiul II întreprinderii Thcotex și Fabrica 1 Mai, iar premiul III întreprinderii Solidaritatea. Au fost acordate mențiuni participantelor de la I.P.L. și Fabrica de pâne. Toate cele 22 de grupe au fost distinse cu diplome de onoare, pentru entuziasmul și elanul patriotic care caracterizează toate acțiunile lor. SPORT ■ SPORT ■ SPORT ■ SPORT г Olimpia Satu Mare - F. C. Hansa Rostock 1-1 Meciul dintre cele două formații Olimpia și F. C. Hansa Rostock din R.D.G., nu s-a ridicat la un nivel tehnic deosebit, pe măsura așteptărilor. Lipsită de aportul a doi titulari ■— Neom și Keizer— Olimpia n-a mai legat atît de bine jocul ca în recentele meciuri susținute, fiind destul de rare acțiunile de fotbal foarte bun. Vom reține, totuși, atacurile periculoase ale lui Helves, în minutele 7 și 15, Bocșa, minutul 48 Libra, minutul 84 — citeva faze bune la poarta sătmăreană, obligîndu-l pe Bathori I să se evidențieze, precum și o bară a atacantului german Zuch, în minutul 85. Cele două goluri au fost înscrise de Neumann, în minutul 18, și Bathoti I, in minutul 41, care transformă un penalti acordat de Otto Anderco, ca urmare a unui henț în care a comis la șutul lui Dumitriu III, judo Zilele trecute a avut loc la Timișoara etapa de zonă a campionatului școlarilor la judo. Sportivii Casei pionierilor din Cărei (pregătiți de Ioan Nagy), prezenți la aceste confruntări, au obținut frumoase rezultate: Categoria a II-a: 1. A. Strucz, 2. Ștefan Szabo, 3. Dumitru Șumulan. Categoria a III-a: Ioan Dobra — locul trei Campionatul județean de fotbal adnotări — Recolta Urziceni — Tășnad 1—1. Localnicii au Unirea făcut de această dată cel mai bun meci al lor pe teren propriu. Condusă în min. 16, la o fază excelentă creată de oaspeți, Recolta obține în min. 70 egalitatea printr-un gol realizat de cel mai eficace jucător al lor — Melan. Arbitru: Iuliu Szabo. Recolta Dorolț — Rapid Satu Mare 2—2. Au marcat: Vadasz (min. 25, 83) pentru gazde, Silaghi (min. 48), Șimon (min. 57) pentru Rapid. Arbitru: M. Doroghi. Jucătorii ambelor echipe au făcut o adevărată risipă de energie, abordînd partida cu o totală dăruire. Mobila Satu Mare — Forestiera Bicsad 2—2. Marcatori: (autogol în min. 6), Görög Grigoruț (min. 55) pentru Mobila, Bledea (min. 25, 40) pentru Forestiera. Arbitru: E. Halász. In min. 60 al întîlnirii cițiva dintre suporterii echipei oaspe, nemulțumiți de arbitraj, au intrat pe teren, producînd dezordine. Ca urmare conducătorul de joc a decis în acest minut întreruperea partidei. Recolta Sanislău — Viitorul Satu Mare 2—2. Marcatori: Bokor (min. 35), Goes (min. 42) pentru gazde, Alfater (min. 60), Moș (min. 83) pentru Viitorul. Arbitru: I. Telegdi. Partida a avut două reprize diferite ca desfășurare: prima a aparținut localnicilor care au și înscris de altfel două goluri, iar cea de-a doua sătmărenilor, care la rîndul lor au marcat punctele necesare egalării scorului. Gloria Moftinu Mare — Recolta Căpleni 4—î. Marcatori: Feeser (min. 26), Ludescher (min. 48), Meker (min. 57, 71) pentru învingatori: Dorner (autogol) pentru învinși. Arbitru: M. Reus. Victoria Livada — Spicul Ardud 2—0. Marcatori: Kovács (min. 25), Curtineț (min. 70). Arbitru: Z. Szikszai. Seria Nord: IrfiCOGP Satu Mare — Ugocea Porumbești 1—2 (1—1 ); Voința Satu Mare — Unirea Berea 0—2 (0—1); R. Turulung — Vulturii Rotan 3—3 (2—2); Someșul Odoreu — Minerul Târna Mare 3—1 (2—0); Minerul Turț — Turul Micula (aminal). Meciul a fost viu disputat, cu multe faze frumoase de fotbal. Tarna Orașu Nou — Sticla Poiana Codrului 1—0. Marcator: Berteanu (min. T0). Arbitru: L. Roth. Nutrind încă speranțe pentru evitarea retrogradă,11, jucătorii din Orașu Nou au început sa evolueze în ultimui timp mult mai bine. Seria Sud: Voința Lazuri — R. Pâtrești 2—4 (1—3). Someșul CSrașeu — Olimpia Comănești 8—2 (4—0); Crasna Moftinu Mic — Stăruința Beveni 3—3 (3—1); Recolta Pomi — AGROCOOP cărei 3—1 (1—1); Termala Aeri — Recolta Г reni 3—0 (2—0)) Categoria a ll-a I. dezbatere sistematizarea teritoriului și localităților 20 In presa zilei de aprilie a.c, s-a dat publicității Proiectul de lege privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale. In consens deplin cu democrației normele noastre socialiste, acest nou proiect de lege este supus unei largi dezbateri publice. Ca și de altă dată cotidianul nostru pune la dispoziția cititorilor, a tuturor locuitorilor din județul Satu Mare coloanele prin inaugurarea rubricii: „Proiectul legii sistematizarea privind teritoriului și localităților urbane și rurale în dezbatere publică“ Inaugurînd această rubrică, chemăm pe toți cetățenii județului nostru să-și exprime opiniile, să facă propuneri pentru îmbunătățirea proiectului noii legi, trimițînd redacției părerile lor. Proiectul de lege privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale, dar de curînd publicității, creează un cadru legal, instituționalizat, pentru ocrotirea, conservarea și folosirea rațională a pămîntului — mijlocul hotărîtor de producții în agricultură. Proiectul preconizează luarea unor serii de măsuri menite să proteguiască fondul agricol, terenurile cu destinație agricolă, cât și să evite poluarea mediului înconjurător, ocrotind în acelaș timp patrimoniul forestier, cinegetic și piscicol al țării. Amplasarea noilor obiective industriale trebuie să se facă, potrivit art. 3 din proiect, ținîndu-se seama de necesitatea utilizării terenurilor improprii agriculturii, degradate sau în perspectivă de a se degrada, iar în ipoteza lipsei unor atari terenuri, repartizarea terenurilor agricole cu destinația de a servi ca suprafață construibilă pentru asemenea unități industriale sau agrozootehnice, se va face numai sub rezerva redării circuitului agricol a unor terenuri în suprafață echivalentă. Această din urmă dispoziție, derogînd de la principiul instituit de prezentul proiect, potrivit căruia „Construcțiile de orice fel se amplasează în perimetrul construitul cu respectarea prevederilor schiței de sistematizare“ (art. 3, alin. 5), învederează caracterul de excepționalitate al sustragerii unor terenuri din circuitul agricol, indiferent de titularul dreptului de proprietate. De altfel, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, sublinia încă în timpul lucrărilor Conferinței Naționale a partidului, necesitatea de a nu se opune o formă a proprietății socialiste alteia, atrăgînd atenția asupra pericolului de a se ignora legitățile obiective ale dezvoltării unitare și armonioase a diferitelor forme de proprietate socialistă, cit și a proprietății personale a țăranilor cooperatori. Pe linia unor reglementări anterioare, ne referim atît la dispozițiile Legii nr. 3/1973 privind construcția de locuințe proprietate personală, cît și la dispozițiile normative prevăzute de Legea nr. 5/31. III. 1973, privind reglementarea raporturilor dintre proprietari și Chiriași, proiectul reglementează în art. 10, materia proiectelor de sistematizare privind construcția de locuințe din fondul locativ de stat, cît și aceea realizată cu ajutoare și credite de stat de către oamenii muncii de la orașe și sate, statuînd că aceste locuințe se vor construi în conformitate cu reglementările în vigoare pentru astfel de locuințe. O grijă permanentă manifestă legiuitorul pentru valorificarea optimă a suprafețelor de teren construibile de la orașe și sate, instituind în acest scop anumite plafoane pentru suprafața locuibilă pe hectar de teren, raportat și la nivelele (etajele) construcțiilor din mediul urban. Considerăm că o formulare mai exactă a textului (art. 8, alin. 3), ar fi binevenită, dată fiind accepția termenului de suprafață locuibilă, instituită de Legea nr. 4 și respectiv, Legea nr. 5 din 1973, (care fac distincție intre suprafața utilă și suprafața locuibilă). Credem că ar fi indicată o trimitere expresă la terminologia amintitelor acte normative pentru a fi la adăpost de altei confuzii. Ar fi, de asemenea, de dorit a se reitera, fie și intr-o formă generală, din motive de sistematică a dreptului, anumite norme juridice și instituții strîns legate de procedura înstrăinărilor de terenuri reglementate în prezent de alte acte normative, cum ar fi: Decretul nr. 151/1950 pentru comasarea și circulația bunurilor agricole, Decretul nr. 144 din 29 martie 1958 privind reglementarea eliberării autorizațiilor de construcție, reparare și desființare a construcțiilor, precum și a celor referitoare la înstrăinările și împărțelile terenurilor cu sau fără construcții, Decretul nr. 92T959, Decretul nr. 221/1960, Decretul nr. 111/1951 ș.a. Prin aceasta credem că s-ar înlătura paralelismul inutil dintre anumite acte normative, cu atît mai mult cu cît ele reglementează doar anumite dispoziții legate de circulația terenurilor agricole, fapt de natură a dispersa inutil materia reglementărilor ținînd de așazisul drept funciar. O ultimă obiecție ce s-ar putea aduce proiectul în discuție este și aceea privitoare la art. 36 care prevede limitele, amenzii contravenționale ca sancțiune menită a prohibi săvîrșirea abaterilor de orice fel privind domeniul sistematizării și disciplina în construcții, comise de persoane fizice sau juridice. Dat fiind criteriul general al gradului de pericol redus ca definitoriu în ce social vește delimitarea sancțiunii pripenale de aceea de natură contravențională definită interminus atît de legislația noastră penală, cît și de Legea nr. 32 din 1968 care guvernează materia contravențiilor — ni se pare disproporționat a sancționa cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, executarea de construcții în afara perimetrelor construibile fără aprobările legale, sau în cadrul perimetrului dar fără autorizație, în timp ce art. 53 pet. 1 lit. b din partea generală a Codului penal, modificat prin Legea nr. 6/1973, statuează că maximum general al amenzii penale este de 20.000 lei. Or, sub aspectul sancțiunii, este necesar a se face distincție între o sancțiune contravențională și o sancțiune penală, în sensul că tratamentul penal al infracțiunilor este mai riguros decît acela la regimul contravențiilor. Aceeași obiecție este de formulat și în privința celorlalte ipoteze prevăzute de art. 36, alin. 2, din Proiect, atunci cînd maximul amenzii contravenționale depășește maximumul general al amenzii penale. Considerăm, de asemenea, ca fiind în tonul expunerii de motive a prezentului Proiect și obiecția formulată de noi în ce privește necesitatea legiferării complex de unitate a întregului activități din domeniul sistematizării teritoriului, prin toate aceste măsuri, viitoarea lege vădindu-și utilitatea ca instrument eficace în vederea perfecționării formelor de conducere a societății noastre socialiste, a valorificării maxime a resurselor interne, a creșterii potențialului economic și a avuției naționale, contribuind totodată la creșterea necontenită a bunăstării materiale și spirituale a oamenilor muncii și la organizarea pe baze științifice, în mod rațional și armonios, a cadrului în care trăiesc și muncesc cetățenii patriei noastre. ALEXANDRU PINTESCU — avocat — Г* I АСАКЛСМТ Unirea 20 145 1 52—11 33 Mobila 18 142 2 51—20 30 Sticla 20 112 7 52—27 24 R. Urziceni 209 5 6 41—28 23 R. Sanislău 209 4 7 33—21 22 Victoria 209 2 9 37—39 20 Rapid 205 9 6 28—31 19 R. Dorolț 207 4 9 32 42 18 Forestiera 197 3 9 35—46 17 Viitorul 205 78 32—43 17 R. Căpleni 205 78 28—40 17 Gloria 204 6 10 19—32 14 Spicul 193 7 9 17—35 13 Taina 204 1 15 22—579 Creșterea productivității muncii (Urmare din pag. 1) încărcătoarelor cu brațe frontale de tipul IFRON, care prin efectele pe care le au asupra productivității muncii contribuie la obținerea unei înalte eficiente economice. Dar în strînsă corelație cu introducerea unor asemenea măsuri de ordin tehnic și tehnologic, sporirea în acest trimestru cu 4,9 la sută a productivității muncii se fundamentează la această unitate economică pe un alt factor de influență disirectă și anume utilizarea mai bună a timpului de lucru. După cum ne spunea tovarășul Ștefan Vacar, șeful biroului plan, asupra acestui element a acționat deopotrivă îmbunătățirea disciplinei în producție stimularea permanentă a oameșinilor pentru obținerea de rezultate valoroase de o deosebită importanță în care forța mobilizatoare a colectivului și măsurile luate de conducerea întreprinderii și-au pus pregnant amprenta asupra rezultatelor bune. Măsurile adoptate de folosire eficientă a timpului de lucru și de îmbunătățire a disciplinei și-au găsit expresie în reducerea permanentă a absențelor și a orelor neutilizate rațional. Dovadă este evoluția indicatorului de utilizare a fondului de timp care înregistrează o continuă creștere. Adăugind la cele cîteva exemple și altele, vizînd organizarea științifică a producției sub multiplele ei aspecte, reducerea prin intervenții operative a timpilor de reparații și prin corelarea opririi unor agregate cu celelalte etc., avem o paletă completă a tot ceea ce s-a întreprins în această unitate economică pentru creșterea productivității muncii, element de primă importanță în realizarea sarcinilor și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, în înfăptuirea cincinalului de termen. Și rezultatele înainte n-au întîrziat să apară: avansul cîștigat de colectivul întreprinderii față de sarcinile actualului cincinal au ajuns la 16 zile la producția globală și la 31 de zile la producția marfă. Sînt succese de prestigiu care dau certitudinea că, perseverînd pe o asemenea cale de utilizare cu înalt randament a întregului potențial material și uman al întreprinderii, colectivul de muncă de la I.F.E.T. Satu Mare se va alinia cu și mai bune rezultate la angajamentul unanim — cincinalul înainte de termen.