Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)

1974-04-24 / nr. 1915

2 S-au stabilit măsuri privind generalizarea primei trepte a invățămintului liceal și in județul nostru După cum este cunoscut, Consiliul de Miniștri a adop­tat la 5 aprilie a.c. o hotărî­re în care sînt stabilite mă­surile privitoare la traducerea în viață a prevederilor Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973, privind ge­neralizarea primei trepte a învâțămîntului liceal în țara noastră, începînd cu anul de învățămînt 1974 1975. Legiferarea cuprinderii absolvenților clasei a VllI-a în anul I de liceu, dovedește elocvent, încă o dată, profundul caracter democratic al politicii partidului nostru în do­meniul educației comuniste, multilaterale a tinerelor ge­nerații, deosebita grijă părintească acordată de conducerea superioară de partid și de stat pregătirii corespunzătoa­re pentru viață și muncă a celor mai tinere vlăstare ale națiunii noastre socialiste. Pentru a afla detalii în legătură cu măsurile stabili­te pe plan județean în vederea generalizării primei eta­pe a învâțămîntului liceal, ne-am adresat tovarășului Ioan Beltechi, inspector general la Inspectoratul școlar jude­țean.­ ­ Prin generalizarea primei trepte a invățămintului liceal (anul I și II) acest ciclu devine, implicit, cel mai important in sistemul nostru de învățămînt. Vă rugăm, tovarășe inspector ge­neral, sa ne faceți cunoscute, măsurile avute în vedere de Inspectoratul școlar județean pentru cuprinderea în toamnă a absolvenților clasei a VIII-a la cursurile anului I ale ciclului. Așa cum este prevăzut în hotărîrea Consiliului de Miniștri din 5 aprilie a.e., absolvenții clasei a VIII-a din acest an de învățămînt vor fi cuprinși la cursurile de zi în anul I din cadrul primei trepte a liceului (în afara celor care la promo­varea clasei au împlinit 16 ani și care vor putea urma școli profesionale și cursuri de uceni­cie la locul de muncă), realizîn­­du-se astfel un învățămînt obli­gatoriu unitar cu durata de 10 ani. In vederea îndeplinirii obiec­tivului, Ministerul Educației și Invățămintului a aprobat, de curînd pe baza propunerilor fă­cute de Inspectoratul școlar ju­dețean în urma unor studii efec­tuate în acest scop, o nouă re­țea și structură funcțională învâțămîntului liceal în județul­­ nostru pentru anul 1974—75, care să permită școlar cu­prinderea absolvenților clasei a VIII-a la cursurile de zi ale pri­mei trepte a liceului. In acest Interviu scop, în județ, vor funcționa opt licee cu profil realist-Unianist, 13 liege de specialitate (ambele ti­puri cu treapta I și II, avînd clase denumite de bază) și, afi­liate unor licee, 50 de clase în localuri ale unor școli generale de la orașe și sate (aici elevii vor frecventa doar prima treap­tă a liceului). Despre ce licee este vorba cum vor funcționa filialele licee­lor și ce profile vor avea aceste filiale? Liceele de cultură generală 1, 2, 3 și maghiar din Satu Mare și cele din Căței, Negrești-Oaș, Tășnad și Ardud, au stabilite un profil real — umanist. Alături de ele, vor funcționa următoare­le licee de specialitate, în Sa­tu Mare: Liceul de muzică și arte plastice, Liceul de alimen­tație publică, Liceul economic, Liceul sanitar, Liceul pentru prelucrarea lemnului (actualul Grup școlar pentru industriali­zarea lemnului), Liceul de me­canică nr. 1 (actualul Grup șco­lar „Unio“), Liceul de mecanică nr. 2 (actuala Școală profesiona­lă C.F.R.), Liceul de mecanică nr. 3 (actuala Școală profesiona­lă de meserii; aici vor mai func­ționa două clase cu profil textile și una de prelucrare de lemnului), Liceul de construcții a (actualul Grup școlar de strucții) și Liceul de textile con­și confecții. In Cărei: Liceul pe­dagogic, Liceul de mecanică (ac­tuala Școală profesională de construcții) și Liceul de meca­nică agricolă; In Negrești-Oaș: Liceul de mecanică agricolă; In Livada: Liceul agricol. Acolo unde liceul funcționează îm­preună cu școală profesiona­lă, școala de maiștri etc. (cum este cazul Grupului școlar „Unio“, bunăoară) se vor con­stitui unități școlare complexe. Clasele anului I de liceu, ce vor funcționa în localurile școlilor generale, vor fi afiliate unor licee, avînd profilul liceelor respective. Filialele liceelor vor avea următoarele profile: umanist, industrial, mecanic real, și agricol, în funcție de cerințele de cadre, de necesarul de mun­că calificată a diferitelor loca­lități. — In aceste condiții, cum se va desfășura examenul de admi­tere? — Admiterea are loc pe bază de concurs la Liceul de muzică și arte plastice, Liceul pedago­gic și Liceul sanitar. La celelalte licee se vor organiza examene de admitere numai dacă numă­rul înscrișilor va depăși nu­mărul de locuri aprobate pen­tru anul I. In clasele afilia­te înscrierile se fac fără exa­mene de admitere. In acest con­text de idei, amintesc că în luna mai vor fi constituite, la nive­lul Inspectoratului școlar jude­țean și al fiecărei Unități școlare în parte, cîte o comisie de orientare școlară și profesiona­lă care se va preocupa de o jus­tă orientare a elevilor din clasa a VIII-a. — Care Sînt perspectivele de pregătire școlară și profesiona­lă ale elevilor cuprinși în cla­sele afiliate? — Cum spuneam, fiecare filia­lă are profilul unui liceu, din cele amintite. De aceea, după absolvirea primei trepte a liceu­lui, tinerii vor putea urma treap­ta a II-a la învățămîntul de zi, seral și fără frecvență, cu respectarea profilului primei trepte. De asemenea, ei pot să-și desâvîrșească pregătirea într-o profesie sau alta, prin cursuri de calificare de scurtă durată sau prin școli profesio­nale de durată redusă IOAN BERCEA Acțiuni hotărite pentru combaterea lipsei umidității in sol .Urmare din pag. n. bazine de acumulare și canale de scurgere, conștienți de înda­toririle ce le revin pentru di­minuarea efectelor negative ale secetei prelungite din această primăvară. Merită subliniat aportul adus în această direcție de către cetățenii Albin Bratiș, Grigore Malitenescu, loan Mali­­tenescu, Aurel Biro, Gheorghe Păcurar, loan Biro, loan Lăcă­tuș, Maria Prihanca, Gheorghe Bolbea, Gheorghe Apati, Gheor­ghe Ciordaș, ing. loan Borșa, Gheorghe Mureșan, loan Chioran și alții. In condițiile acestei primăveri­­ deosebit de sărace în precipita­ții, locuitorii din raza comunei Cehal, mobilizați de către orga­nizațiile de partid, sînt hotărîți să participe în continuare la aceste acțiuni, pentru a salva culturile și a reduce efectele se­cetei din acest an, pentru a ob­ține producții bune și în acest an agricol. CRONICA SATMAREANA ____________________________________________________________________Miercuri 24 aprilie 1974 Se execută una din probele practice ale concursului Entuziasm și elan patriotic la concursul grupelor sanitare o frumoasă demonstrație teoretică și practică a cunoș­tințelor și aptitudinilor de acordare a primului ajutor, triere și evacuare a răniților în trei focare de distru­gere, a fost oferită, ieri, de către cele 22 de grupe rare participante la Concursul grupelor sanitare din sani­în­treprinderi. Organizat de către Comisia municipală de Cru­ce Roșie, închinat celor două mărețe evenimente ale aces­tui an — cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. și a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist — concursul a mobilizat un mare număr de femei și tinere fete din întreprinderile municipiului. Evoluția celor 22 de grupe sanitare, a dovedit o te­meinică pregătire sanitară, tactică și tehnică, operativitate in executarea probelor practice, disciplină și organizare, cunoștințe teoretice exacte. S-a remarcat participarea și excelenta comportare în concurs a unor grupe sanitare recent înființate, care au reușit să se detașeze înscriindu-se printre grupele premiate: Grupa sanitară a I.P.L., instruită de medicul Traian Hedeșiu și grupa sanitară a întreprin­derii Tricotex, instruită de medicul Elena Mănescu. De altfel, stabilirea primelor locuri a fost destul de dificilă, ținînd cont de comportarea generală foarte bună. Premiul I a fost acordat­ grupelor sanitare de la Întreprin­derile Mondiale, și Unio, premiul II întreprinderii Th­co­­tex și Fabrica 1 Mai, iar premiul III întreprinderii Solidaritatea. Au fost acordate mențiuni participantelor de la I.P.L. și Fabrica de pâ­ne. Toate cele 22 de grupe au fost distinse cu diplome de onoare, pentru entuziasmul și ela­nul patriotic care caracterizează toate acțiunile lor. SPORT ■ SPORT ■ SPORT ■ SPORT г Olimpia Satu Mare - F. C. Hansa Rostock 1-1 Meciul dintre cele două formații Olimpia și F. C. Hansa Rostock din R.D.G., nu s-a ridicat la un nivel tehnic deosebit, pe măsura așteptări­lor. Lipsită de aportul a doi titulari ■— Neom și Keizer­­— Olimpia n-a mai legat atît de bine jocul ca în recentele meciuri susținute, fiind destul de rare acțiunile de fotbal foarte bun. Vom reține, totuși, atacurile periculoase ale lui Helves, în minutele 7 și 15, Bocșa, minutul 48 Libra, minutul 84 — citeva faze bune la poarta sătmăreană, obligîndu-l pe Bathori I să se evi­dențieze, precum și o bară a atacantului german Zuch, în minutul 85. Cele două goluri au fost înscrise de Neu­mann, în minutul 18, și Bathoti I, in minutul 41, care transformă un penalti acordat de Otto An­­derco, ca urmare a unui henț în care a comis la șutul lui Dumitriu III, judo Zilele trecute a avut loc la Timișoara etapa de zonă a campionatului școlarilor la judo. Sportivii Casei pionieri­lor din Cărei (pregătiți de Ioan Nagy), prezenți la aces­te confruntări, au obținut fru­moase rezultate: Categoria a II-a: 1. A. Strucz, 2. Ștefan Szabo, 3. Dumitru Șumulan. Categoria a III-a: Ioan Dobra — locul trei Campionatul județean de fotbal adnotări — Recolta Urziceni — Tășnad 1­—1. Localnicii au Unirea făcut de această dată cel mai bun meci al lor pe teren propriu. Condusă în min. 16, la o fază excelentă creată de oaspeți, Recolta obți­ne în min. 70 egalitatea printr-un gol realizat de cel mai eficace jucător al lor — Melan. Arbitru: Iuliu Szabo. Recolta Dorolț — Rapid Satu Mare 2—2. Au marcat: Vadasz (min. 25, 83) pentru gazde, Sila­­ghi (min. 48), Șimon (min. 57) pentru Rapid. Arbitru: M. Doro­­ghi. Jucătorii ambelor echipe au fă­cut o adevărată risipă de energie, abordînd partida cu o totală dă­ruire. Mobila Satu Mare — Forestiera Bicsad 2—2. Marcatori: (autogol în min. 6), Görög Grigoruț (min. 55) pentru Mobila, Bledea (min. 25, 40) pentru Forestiera. Arbitru: E. Halász. In min. 60 al întîlnirii cițiva dintre suporterii echipei oaspe, nemulțumiți de arbitraj, au intrat pe teren, producînd dezordine. Ca urmare conducătorul de joc a decis în acest minut întrerupe­rea partidei. Recolta Sanislău — Viitorul Satu Mare 2—2. Marcatori: Bokor (min. 35), Goes (min. 42) pentru gazde, Alfater (min. 60), Moș (min. 83) pentru Viitorul. Arbitru: I. Telegdi. Partida a avut două reprize diferite ca desfășurare: prima a aparținut localnicilor care au și înscris de altfel două goluri, iar cea de-a doua sătmărenilor, care la rîndul lor au marcat punctele necesare egalării scorului. Gloria Moftinu Mare — Recolta Căpleni 4—î. Marcatori: Feeser (min. 26), Ludescher (min. 48), Meker (min. 57, 71) pentru în­­vingatori: Dorner (autogol) pentru învinși. Arbitru: M. Reus. Victoria Livada — Spicul Ardud 2—0. Marcatori: Kovács (min. 25), Curtineț (min. 70). Arbitru: Z. Szikszai. Seria Nord: IrfiCOGP Satu Mare — Ugocea Porumbești 1—2 (1—1 ); Voința Satu Mare — Uni­rea Berea 0—2 (0—1); R. Turu­­­lung — Vulturii Rotan 3—3 (2—2); Someșul Odoreu — Minerul Târ­na Mare 3—1 (2—0); Minerul Turț — Turul Micula (aminal). Meciul a fost viu disputat, cu multe faze frumoase de fotbal. Tarna Orașu Nou — Sticla Po­iana Codrului 1—0. Marcator: Berteanu (min. T0). Arbitru: L. Roth. Nutrind încă speranțe pen­tru evitarea retrogradă,­11, jucă­torii din Orașu Nou au început sa evolueze în ult­im­ui timp mult m­­ai bine. Seria Sud: Voința Lazuri — R. Pâtrești 2—4 (1—3). Someșul CS­­rașeu — Olimpia Comănești 8—2 (4—0); Crasna Moftinu Mic — Stăruința Be­­veni 3—3 (3—1); Re­­colta Pomi — AGROCOOP cărei 3—1 (1—1); Termala Aeri — Re­colta Г­­ reni 3—0 (2—0)) Categoria a ll-a I. dezbatere sistematizarea teritoriului și localităților 20 In presa zilei de aprilie a.c, s-a dat publicității Pro­iectul de lege pri­vind sistematizarea teritoriului și loca­lităților urbane și rurale. In consens deplin cu democrației normele noastre socialiste, acest nou proiect de lege es­te supus unei largi dezbateri publice. Ca și de altă dată cotidianul nostru pu­ne la dispoziția citi­torilor, a tuturor lo­cuitorilor din jude­țul Satu Mare coloa­nele prin inaugura­rea rubricii: „Pro­iectul legii sistematizarea privind teri­toriului și localități­lor urbane și rurale în dezbatere publi­că“ Inaugurînd această rubrică, chemăm pe toți cetățenii județu­lui nostru să-și ex­prime opiniile, să fa­că propuneri pentru îmbunătățirea pro­iectului noii legi, trimițînd redacției părerile lor. P­roiectul de lege privind sistematizarea teritoriu­lui și localităților urba­ne și rurale, dar de curînd pu­blicității, creează un cadru le­gal, instituționalizat, pentru ocrotirea, conservarea și folosi­rea rațională a pămîntului — mijlocul hotărîtor de producții în agricultură. Proiectul preconizează luarea unor serii de măsuri menite să proteguiască fondul agricol, te­renurile cu destinație agricolă, cât și să evite poluarea mediului înconjurător, ocrotind în acelaș timp patrimoniul forestier, cine­getic și piscicol al țării. Ampla­sarea noilor obiective industria­le trebuie să se facă, potrivit art. 3 din proiect, ținîndu-se sea­ma de necesitatea utilizării tere­nurilor improprii agriculturii, degradate sau în perspectivă de a se degrada, iar în ipoteza lip­sei unor atari terenuri, reparti­zarea terenurilor agricole cu destinația de a servi ca supra­față construibilă pentru aseme­nea unități industriale sau agro­zootehnice, se va face numai sub rezerva redării circuitului agri­col a unor terenuri în suprafață­­ echivalentă. Această din urmă dispoziție, derogînd de la prin­cipiul instituit de prezentul proiect, potrivit căruia „Con­strucțiile de orice fel se ampla­sează­ în perimetrul construitul cu respectarea prevederilor schi­ței de sistematizare“ (art. 3, alin. 5), învederează caracterul de ex­­cepționalitate al sustragerii u­­nor terenuri din circuitul agri­col, indiferent de titularul drep­tului de proprietate. De altfel, to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU, sublinia încă în timpul lucrări­lor Conferinței Naționale a par­tidului, necesitatea de a nu se opune o formă a proprietății so­cialiste alteia, atrăgînd atenția asupra pericolului de a se igno­ra legitățile obiective ale dez­voltării unitare și armonioase a diferitelor forme de proprietate socialistă, cit și a proprietății personale a țăranilor coopera­tori. Pe linia unor reglementări an­terioare, ne referim atît la dis­pozițiile Legii nr. 3/1973 privind construcția de locuințe proprie­tate personală, cît și la dispozi­țiile normative prevăzute de Le­gea nr. 5/31. III. 1973, privind reglementarea raporturilor din­tre proprietari și Chiriași, pro­iectul reglementează în art. 10, materia proiectelor de sistema­tizare privind construcția de lo­cuințe din fondul locativ de stat, cît și aceea realizată cu ajutoare și credite de stat de către oamenii muncii de la ora­șe și sate, statuînd că aceste lo­cuințe se vor construi în con­formitate cu reglementările în vigoare pentru astfel de locuin­țe. O grijă permanentă manifestă legiuitorul pentru valorificarea optimă a suprafețelor de teren construibile de la orașe și sate, instituind în acest scop anumite plafoane pentru suprafața locui­bilă pe hectar de teren, raportat și la nive­lele (etajele) construc­țiilor din mediul urban. Consi­derăm că o formulare mai exac­tă a textului (art. 8, alin. 3), ar fi binevenită, dată fiind accepția termenului de suprafață locuibi­lă, instituită de Legea nr. 4 și respectiv, Legea nr. 5 din 1973, (care fac distincție intre su­prafața utilă și suprafața locui­bilă). Credem că ar fi indicată o trimitere expresă la termino­logia amintitelor acte normative pentru a fi la adăpost de altei confuzii. Ar fi, de asemenea, de dorit a se reitera, fie și intr-o formă generală, din motive de sistematică a dreptului, anumite norme juridice și instituții strîns legate de procedura în­străinărilor de terenuri regle­mentate în prezent de alte acte normative, cum ar fi: Decretul nr. 151/1950 pentru comasarea și circulația bunurilor agricole, Decretul nr. 144 din 29 martie 1958 privind reglementarea eli­berării autorizațiilor de con­strucție, reparare și desființare a construcțiilor, precum și a ce­lor referitoare la înstrăinările și împărțelile terenurilor cu sau fără construcții, Decretul nr. 92T959, Decretul nr. 221/1960, Decretul nr. 111/1951 ș.a. Prin aceasta credem că s-ar înlătura paralelismul inutil dintre anu­mite acte normative, cu a­­tît mai mult cu cît ele regle­mentează doar anumite dis­poziții legate de circulația terenurilor agricole, fapt de natură a dispersa inutil materia reglementărilor ținînd de­­ așa­­zisul drept funciar. O ultimă obiecție ce s-ar putea aduce proiectul în discu­ție este și aceea privitoare la art. 36 care prevede limitele, amenzii contravenționale ca sancțiune menită a prohibi să­­vîrșirea abaterilor de orice fel privind domeniul sistematizării și disciplina în construcții, co­mise de persoane fizice sau ju­ridice. Dat fiind criteriul general al gradului de pericol redus ca definitoriu în ce social vește delimitarea sancțiunii pri­pe­nale de aceea de natură contra­vențională definită in­terminus atît de legislația noastră penală, cît și de Legea nr. 32 din 1968 care guvernează ma­teria contravențiilor — ni se pa­re disproporționat a sancționa cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, executarea de con­strucții în afara perimetrelor construibile fără aprobările le­gale, sau în cadrul perimetrului dar fără autorizație, în timp ce art. 53 pet. 1 lit. b din partea generală a Codului penal, modi­ficat prin Legea nr. 6/1973, sta­tuează că maximum general al amenzii penale este de 20.000 lei. Or, sub aspectul sancțiunii, este necesar a se face distinc­ție între o sancțiune contra­vențională și o sancțiune pena­lă, în sensul că tratamentul pe­nal al infracțiunilor este mai ri­guros decît acela la regimul contravențiilor. Aceeași obiecție este de for­mulat și în privința celorlalte ipoteze prevăzute de art. 36, alin. 2, din Proiect, atunci cînd maxi­mul amenzii contravenționale depășește maximumul general al amenzii penale. Considerăm, de asemenea, ca fiind în tonul ex­punerii de motive a prezentului Proiect și obiecția formulată de noi în ce privește necesitatea legiferării complex de unitate a întregului activități din do­meniul sistematizării teritoriului, prin toate aceste măsuri, viitoa­rea lege vădindu-și utilitatea ca instrument eficace în vederea perfecționării formelor de con­ducere a societății noastre socia­liste, a valorificării maxime a resurselor interne, a creșterii potențialului economic și a avu­ției naționale, contribuind tot­odată la creșterea necontenită a bunăstării materiale și spirituale a oamenilor muncii și la organi­zarea pe baze științifice, în mod rațional și armonios, a cadrului în care trăiesc și muncesc ce­tățenii patriei noastre. ALEXANDRU PINTESCU — avocat — Г* I АСАКЛСМТ Unirea 20 145 1 52—11 33 Mobila 18 142 2 51—20 30 Sticla 20 112 7 52—27 24 R. Urziceni 209 5 6 41—28 23 R. Sanislău 209 4 7 33—2­1 22 Victoria 209 2 9 37—39 20 Rapid 205 9 6 28—31 19 R. Dorolț 207 4 9 32­ 42 18 Forestiera 197 3 9 35—46 17 Viitorul 205 7­8 32—43 17 R. Căpleni 205 7­8 28—40 17 Gloria 204 6 10 19—32 14 Spicul 193 7 9 17—35 13 Taina 204 1 15 22—579 Creșterea productivității muncii (Urmare din pag. 1) încărcătoarelor cu brațe fronta­le de tipul IFRON, care prin efectele pe care le au asupra productivității muncii contribu­ie la obținerea unei înalte efi­ciente economice. Dar în strînsă corelație cu in­troducerea unor asemenea mă­suri de ordin tehnic și tehno­logic, sporirea în acest trimes­tru cu 4,9 la sută a productivi­tății muncii se fundamentează la această unitate economică pe un alt factor de influență di­si­rectă și anume utilizarea mai bună a timpului de lucru. După cum ne spunea tovară­șul Ștefan Vacar, șeful biroului plan, asupra acestui element a acționat deopotrivă îmbunătăți­rea disciplinei în producție stimularea permanentă a oame­și­nilor pentru obținerea de re­zultate valoroase de o deosebită importanță în care forța mobili­zatoare a colectivului și măsuri­le luate de conducerea între­prinderii și-au pus pregnant am­prenta asupra rezultatelor bune. Măsurile adoptate de folosire eficientă a timpului de lucru și de îmbunătățire a disciplinei și-au găsit expresie în reduce­rea permanentă a absențelor și a orelor neutilizate rațional. Do­vadă este evoluția indicatorului de utilizare a fondului de timp care înregistrează o continuă creștere. Adăugind la cele cîteva exem­ple și altele, vizînd organizarea științifică a producției sub multiplele ei aspecte, reducerea prin intervenții operative a timpilor de reparații și prin corelarea opririi unor agregate cu celelalte etc., avem o paletă completă a tot ceea ce s-a între­prins în această unitate econo­mică pentru creșterea producti­vității muncii, element de pri­mă importanță în realizarea sar­cinilor și a angajamentelor asu­mate în întrecerea socialistă, în înfăptuirea cincinalului de termen. Și rezultatele înainte n-au întîrziat să apară: avansul cîș­­tigat de colectivul întreprinderii față de sarcinile actualului cin­cinal au ajuns la 16 zile la pro­ducția globală și la 31 de zile la producția marfă. Sînt succese de prestigiu care dau certitudinea că, perseverînd pe o asemenea cale de utilizare cu înalt randament a întregului potențial material și uman al întreprinderii, colectivul de muncă de la I.F.E.T. Satu Mare se va alinia cu și mai bune rezul­tate la angajamentul unanim — cincinalul înainte de termen.

Next