Curentul, aprilie 1929 (Anul 2, nr. 435-460)
1929-04-04 / nr. 435
2 44 ** Societate Anonimă Bomină de AsigurareBrava Capital Lei 10.000.000, cu rezerve circa Lei loO.COO.COO In ramura „ASIGURĂRI POPULARE DE VIATA CU AMORTISMENT FARA EXAMEN MEDICAL” s’au amortizat, prin tragerea la sorti efectuată în ziua de 28 MARTIE 1929, următoarele polițe, cari au fost achitate imediat titularilor respectivi. Lei 10.000. — D-lui EGON GAUDY din Brăila, str. Sf. Constantin No. 45 cu pol. No. 5989 ” 10 000. — D-nei HAICA PETRESCU din Ploeşti str. I. Catoicescu No. 7 cu Pol. No. 53203. „ 20.000. — D-lui MORITZ BLANCH, din Botoşani, calea Naţională No. 76 cu pol. No- 12182. 20 000. — D-lui IANCU FACL£R din Botoşani, str. Ştefan cel Mare No. 378 cu pol- No- 18684-150.000. — D-lei OLIMPIA IOAN BOTESCU din Câmpina, str. Câmpineanu No. 8 cu P°l- No- 1 51415. Lei 110 000. — în total, valoarea poliţelor amortizate şi achitate In luna MARTIE 1929. La această sumă adăugăm: „ 4.770000. — valoarea poliţelor amortizate în trecut, iei 4880.000. — în total, valoarea poliţelor amortizate şi achitate până acum. N. B. A mai eşit la sorţi pentru amortizare poliţa No. 11370, care nefiind în regulă, valoarea acestei poliţe de Lei 20.000 se va reporta pe luna viitoare, când vom amortiza o poliţă în plus peste numărul reglementar al poliţelor de amortizare- I „PREVEDEREA” VESTMINTE BISERICEŞTI precum şi absolut toate obiectele Sft. Biserici vinde eftin şi cu înlesniri de plată Fraţii BLOCH necesare □ T ‘Poturi de ^Paturi de 331 mm3 # Toturi de Copii găsiţi lafabrica deJTlobile Satman Marcus 68 Str. SftiJlpostoli^ ESTE CEA MAI BUNA FRICŢIUNE CONTRA GRIPEI DEPOZIT GENERAL: E.LINDENBERG&LCIOARA.SOSTELEA 23 I a mod definitiv şi fără durere vindecă BLENORAGIA cu complicaţii vechi la bărbat şi femeie prin Electricitate. Cele mai noui tratamente electrice. Vindecarea este sigură şi se confirmă prin laborator. Complicaţiile la prostată, ovare, băşică, orchite, cedează foarte repede. SIFILIS — GENITO — URINARE — BOU DE FEMEI Diathermie Electroterapie— Raze ultraviolete şi infraroşii. Vibraţiuni de înaltă frecvenţă. Electricitate medicală. Insalaţie specială pentru Tratamentul radical şi prescurtat al impotenţei, sciaticei, hemoroizilor, spermathoreei, etc. CABINETUL MEDICAL CENTRAL Telefon 14/34 129 — Calea Griviţei — 129 Intre Piaţa Matache şi cinema Marconi. Funcţionează toată ziua de la 8 dim. 19 seara. DURERILE de cap, nevralgii, gripă, rheumatisme, se vindecă numai prin ANTINEVRALGIC dr. Nanu Muscel în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Se găsesc de vânzare la farmacii şi dragherii. Traien Mihăilescu Croitor, Str. Halelor 7. Reîntors din Paris anunţă distinsa sa clientelă că execută orice comandă în mod desăvârşit după cele mai noi metode Parisiene Durabilitatea mobilelor garantăm ! Nu regretaţi o călătorie la TARGU-MUREŞ Dr. Constanta Missbach Fostă internă a Eforiei şi a Maternităţii Specializată la Paris Boli de femei. Tratamente, Diatermie Consultaţii 2—5 şi 7—8 Ştrbey Vodă 75, vă veţi convinge, că puteţi cumpărat favorabil, eftin şi bine şi cu plată în rate la ' ^ 9 .A 1 Székely & Réti Fabrica de mobile totsortimente plane si planii; Dizolvarea consiliului oraşului R.-Sărat ANTINEVRALGIC Dr. NANU MUSCEL singurul remediu contra gripei, migrenei, nevralgii, etc. Luaţi numai în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului, găsesc de vânzare la farma v cii şi drognerii. R.-SARAT■ — Consiliul municipal al oraşului nostru, dizolvăm du-se, a fost numită o comisii interimară, compusă din d-nii: Ionel Lupescu preşedinte, I. Creţa, C. M. Lupescu, Avram Metanger, Gh. Vasilescu, Ion Hulpoi, Ch. Puiu, R. Necula, N* Tatu şi Pannit Ghiţă membri. Caisar? — MIERCURI 3 APRILIE 1929 Răs- soar. 5.57 Apus- soar. 18.45 ORT.: Cuv. Păr- Nichita Egumenul Mănăstirii Midichei (S20) GAT.: Sf- Richard (f 1252). PROT. : Richard- ISR-: 22 Weaiîar 5689. MUS-: 22 Şeval 1347. TEATRE OPERA ROMANA ora 8.30 seara: Povestirile lui Hoffman”. TEATRUL NATIONAL ora 8.30 seara, ,Nora”. (premieră) TEATRUL REGINA MARIA ora 9 seara: ‚Aventura d-lui Dórján’’TEATRUL MIC ora 9 seara: „Moritz al n-lea’’. TEATRUL ALHAMBRA ora 9 seara: „Viata e frumoasă”. CINEMATOGRAFE CINEMA CAPITOL: „Cadavrul viu’’ Cu W. Pudowkin- CINEMA TRIANON: „Picadilly’* cn Ana May Wong- CINEMA ODEON ; „Pasiunea Jeanei d’Arc’’ cu Faîconetti. CINEMA LIPSCANI: Protejata taTorului cu Lya de Putti. CINEMA LUX: „Dr. Balsamo Galîostro’*. CINEMA SELECT: Crinul galben cu Billie Dove- CINEMA EFORIE: „Verdun, vision d’histoire*', film istoric al războiului. CINEMA SCALA : Parada cea mare cu John Gilbert şi revista ,,Teoria Chibritului*. CINEMA ELITE : Prinţul Carnavalului cu Liedtke CINEMA M. VOICULESCU : Hoot Gibson in Campionul Cowboylor şi revista „Băiat ori fată” CINEMA BULEVARD PALACE: Râzi Paiaţă cu Lon Chaney- CINEMA TERRA: ,Viaţa de noapte a New-York-ului'*; seara: „Fere Tomson’’ şi artişti. Marţi ziua „Viaţa de noapte a New- York-ului’’. Seara, toate trei zile: „Fere Tomson” şi artişti. CINEMA DICHIU : Romanţa cu Ramon Novarro- CINEMA MARCONI: Toboganul morţii şi trupa de reviste a teatrului Cărăbuş. CINEMA MARNA: Aghiotantul Ţarolni cu Mosjoukme. CINEMA VOLTA BUZEŞTI: Pat şi Patachon In Sport şi Frumuseţe şi o revistă CINEMA ROMA : Edie Polo In .Testamentul fatal” şi trupa de reviste. CINEMA MODEL: Demonul femeii şi revistă- CINEMA AMERICAN: Taras Tinasello iar de Marţi „Simfonia Durerei’*. CINEMA FILANTROPIA: „Casanova” cu Ivan Mosjoukne- CINEMA GLORIA: Aghiotantul Ţarului cu Mosjoukine şi Concursul de frumuseţe. FARMACII DE SERVICIU Dr. V. Benţe, cal. Griviţei 80; Margareta Dinescu, b-dul cal. M. Ghica 41; Gh. Drăguş, str. Viitorului 114; G. Mironescu, cal. Rahovei 204; V. Barotzi, cal. Călăraşilor 184; Marius Steinberg, str C. A. Rosetti 27; I. G. Marcovici, cal. Văcăreşti 11; I. Valeriu, str. 11 Iunie 65; A. Sotirescu, şos. Ştefan cel Mare 4; N. I. Georgian, cal. Dudesti 91; dr. Al. Iteanu, cal. Victoriei 82. zare de breaslă, cerută de invazia diletanţilor şi de nepriceperea publicului, aventurează-te să-l supui unei discipline de interes profesional, de pe urma căreia n’ar avea decât de câştigat în lărgirea cadrului lui de creaţie. Zadarnic — te alegi cu cine ştie ce ponos. Peste mizeriile şi peste putregaiul academismului, străbate din când în când spirit viu, lumină curată şi nouă. Şi totdeauna cei de un cult şi-au dat mâna în fericite timpuri de renaştere. Exemplul impresioniştilor, al independenţilor şi al altor grupări de la Paris şi aiurea. Un salon colectiv —in care fiecare expozant este reprezentat prin operele cele mai bune ale ultimelor lui eforturi—educă mulţimea şi fereşte de ruşinoase concesii pe artist. Pentru asemenea motive este de laudă iniţiativa şi persistenţa în ea, a grupului celor patru — gând frumos, înţelegător al situaţiei, al raporturilor dintre artă şi spectator, în făptuire ce ridică un prestigiu terfelit pentru o bucată de pâine. Ca să se ajungă la izbândă a fost nevoii de sacrificii. Dar oare sacrificiile nu sunt ale trăiniciei faptelor? Ne-am întins mai mult asupra acestor consideraţii, fiindcă nivelul artei celor de la „Regina Maria” este ştiut şi apreciat de fiecare dată, de tot mai multă lume. Regretul despărţirii de St Dimitrescu, chemat la conducerea şc. de Belle-arte de la Iaşi, ne-a fost consolat prin participarea lui regulată şi preţioasă la activitatea fiecărui an artistic. Şi mai ales, prin aceea că plecat în oraşul amintirilor îndepărtate ni-l împrospătează în memorie, vorbindu-ne aşa viu despre atâtea câte le-am lăsat acolo, cu vina unei părăsiri nemeritate, despre atâtea câte, aproape, nu le mai ştiam. Uite Târgul Cucului, Tătăraşii, Uliţa ovreiască, vila de la vie, uite pe ţăranii bisericii, credincioşi şi smeriţi în rugăciune şi uite pe Mihail Sadoveanu. Nu găsesc de neapărată trebuinţă să voirbesc despre meşteşugul picturii lui Şt. Dumitrescu Pentru că, întotdeauna, mi se întâmplă, să nu mă intereseze la el lucrul technic, ci să ■ iu absorbitde conţinutul sufletesc al tablourilor. Şt. Dumitrascu nu e un virtuos — dar are căldura şi convingere, are darul să stabilească, întocmai ca şi Tomitza, între el şi privitor legătura suflului de umanitate. Peste canoane şi peste probleme artistice — acesta e rostul artei celei de totdeauna. O. Han e mai mult architect în material de sculptură- Clădeşte întruchipări de grandios elan sufletesc, eliberări ale râvnirii noastre interioare, cum alţii construesc palate, catedrale şi sparg cerurile cu turnurile. Actualmente Han execută busturi, comandate sau nu, înfăţişând diferite personalităţi. Şi ceea ce poate realiza el dintr’un limitat câmp plastic — e uimitor. Cap şi jumătate de corp omenesc — toate privite în faţă, nemişcate. Dar ca să te sue la însemnătatea unui chip, să-l pue în valoare şi să-ţi atragă privirile, câtă conducere meşteşugită, ca o scară, spre impresiunea finală de pe culme avută în vedere- S’au dus feliile acelea de harbuz parcă, ce susţin clasic un cap, mai mult bibelou, oricât de enorm. Sculptura lui Han nu-i pentru interior — ea are puterea de a umple spaţiul, de a-l învinge. II văd pe Ioan mai mult pe drumul actim neuitat ,geniul de pe mormântul lui Saulescu. Anumite condiţii de asemănare cerute de portrete îi stânjenesc cred inventivitatea creaţiilor sale. Han e făcut pentru a turna linii şi forme care să se urce la simboluri, la abstracţii — şi nu există destin mai măreţ pentru un sculptor ca acesta-Fr. Şirato se găseşte în permanentă căutare de sine, în neostenită luptă de dominaţie a materialului pictural.. Din toate lucrările lui cunoşti marea voinţă care străbate în culoare ca s’o ducă la ivitul ei cel mai neaşteptat, la sonoritatea şi la strălucirea ei, închise undeva, neştiut de setea de cunoaştere a oamenilor- Şirato ar fi putut ajunge uşor la un capăt care să-i permită comoda productivitate. N’a vrut — i-a fost dat blestemul veşnicei nemulţumiri şi spectacolul acesta de străduinţă şi de înfometată tundere e unul din ceie mai frumoase pe care ie cunosc. Despre N. Tonitza, cu ocazia expoziţiei sale personale, ce se va deschide la 1 Aprilie în aceleaşi saloane. Tadhe Ssss’OiaeaiîM t îndureraţii: Elena, soţie, Cpt Alexandru Vicol,, Dumitru Vicol, Ionel şi Nicolae Vicol, fraţi, precum şi familiile: Stancovici, Barbu, g-ral dr. Vicol, Serian, Vârgolici, au durerea a anunţa încetarea din viaţă, a iubitului lor Constantin Gh. Vicol Avocat Deputat de Vlaşca după o scurtă suferinţă, in ziua de 2 Aprilie 1929 ora 5 dimineaţa, în etate de 33 aniînmormântarea va avea loc Joi 5 Aprilie crt, ora 15. Cortegiul va porni de la domiciliul defunctului, str. Dumbrava Roţi, No. 18, la cimitirul Bitu. Prezenta tine loc de invitaţie. CURENTUL De la Teatrul Naţional Nu se repetă pe scena Teatrului Naţional decât „Nora” de Ibsen, care se va relua în ziua de 3 Aprilie — aceeaşi distribuţie ca şi în anii trecuţi Meşterul Manole de Lucian Blaga, care se va reprezenta pentru prima oară Vineri 5 Aprilie şi Fratele păgân de N. Iorga, a cărei premieră se dă Vineri 12 Aprilie-Comitetul de lectură al Teatrului Natoiial a admis spre reprezentare piesa: Muşcata din fereastră, comedie In trei acte, de Victor Ion Popa, autorul piesei Ciuta-Teatrul Carmen Sylva Astăseară Miercuri 3 Aprilie cor., ora 9 precis, are loc pe scena Teatrului „Carmen Sylva” premiera dramei „Intrigă şi amor”, de Schiller, în traducerea d-lui Victor Rodan. Direcţia technică a fost Încredinţată d-lui Anghel Florescu de la Operă, iar costumele din epocă sunt lucrate după schiţe originale, de cassa „ecilia”. Piesa a fost pusă în scenă de maestrul Mime Mizu. Biletele pentru premier* cftt şi pentru spectacolele următoare s au pus In vânzare, ziua la Agenţia Jean Feder, iar de la 6—10 seara la Cassa Teatrului, „Aventura dduiDorja la Teatrul Regina Maria D-JENICA CONSTANTINESCU în rolul poetului Raul Berbeciu din ,,AVENTURA D-LUI BORJÁN”. Comedia scânteetoare a d-lui N. Vlădoianu şi Victor Rodan se rapiexintat astăseară pentru a 27-a oară la teatrul „Regina Maria”, cu un succaş formidabil In rolul lui Costache Dorján, d. V. Maximilian are o creaţie minunată. „Aventura d-lui Dorjan” se joacă in fiecare seară precum şi la matineurile de Sâmbătă şi Duminică. De la Opera Română Miercuri 3 Aprilie „Povestirile lui Hoffmann” cu d-nele Em. Guţianu, C. Dobrescu, Lucr. Enescu, Tana Nanescu, S. Verbioni, d-nii: Emil Marinescu, Edgar Istratiy, Gr. Patrovicescu, R. Steiner, Al. Alger și G. Oprișan. * Basul C. Ujejcu de la Opera din Cluj, va cânta în 3 spectacole și anume : 4 Aprilie Bărbierul din Sevilla rolul Don Basilio; 5 Aprilie Ebreea, cu rolul Brogni și 7 Aprilie Răpirea din Sărai cu rolul lui Osmin. * Erasmul dramatic Aleodor de d- V. Gheforghiu, se reia Sâmbătă 6 Aprilie iau excelenta distribuţie de la premieră.. * „Mireasa vândută’’ celebra operă a compozitorului ceh, Sme’aaa» se va relua în ziua de 11 Aprilie. Din distribuţie fac parte d-nele: Lucreţia Enescum Tana Nănescu, Semescu, Dotty Si,d-nii V. Rabega, D. Baziliu, Niculescu-Basu, Steiner. Dirijează d- V. Pessione. Direcţia de scenă, d- l. Arați. ^ msmtmw CAMMISTH baloane un săpun Ancheta in futurum (urmare) Comedie in 3 acte şi un prolog ACTUL II Duminică, 27 Ianuarie 1929, ora 4,30 p. m. La berăria „Catu cu Bere", Lume puţină. La o masă, in fund, d. Ieremia Costăchescu bea a treia halbă. Consultă foarte des ceasornicul şi trage cu coada ochiului la masa vecină, unde o fetiţă brună, cu părul Împletit în două cocuri deasupra urechilor, intrată in local cu vre-un sfert de oră mai înainte, bea un sirop cu sifon. Din când în când privirile lor se întâlnesc. D. Costăchescu zâmbește cu simpatie. MARY BRAILOIU (sculându-se brusc dela locul ei și apropiindu-se de masa lui Com Ieremia): — D-voastră sunteţi d. Ieremia Costăchescu, dela Bacău. Nu-i așa .D. COSTĂCHESCU (surprins): __ „Cum ai ghicit ?" MARy •* __ ..Eu sunt Mary Brăiloiu ! Mary, de 1 Fata de pe drumuri, care vrea să intre in familia d-voastră. Domnule Costăchescu, crede-mă că nu mai pot" (plânge). D. COSTĂCHESCU: _ „Domnişoară! Duduie ! Fetiţo! Linişteşte-te! Nu înţeleg nimic. Pe crucea lu mea ! MARY: — „Ascultă, domnule Costăchescu !“ (vorbesc mult timp in şoaptă )... ORA 5 p. m. D. COSTĂCHESCU: _ „Şi vasăzică, aşa! Bată-te să te bată, fetiţo. Să trăieşti să fi vrut să-mi furi inima, mai bine ca atâta nu puteai. Vasăzică aşa te-au învăţat, pricopsitul de fi-meu şi deşteptul de naşi-său? Să mă duci de nas, hai? La Suzana, hai? Să-mi iei fotografia cu dedicaţie, hai? Auzi, auzi. Să-şi Închipuie ei una ca asta! Ei, lasă că-i învăţăm noi minte. Ascultă, fetiţa mea. Consimţământul meu îl ai. De-al nevesti-mii poţi fi ca şi sigură (odată ce faci istoria şi geografia, obiectele ei_ştiai că-i profesoară de externat ? __ Acum, ascultă la mine şi să faci întocmai cum te -oi învăţa eu". (Vorbesc in şoaptă). ORA 5.30 p. m. D. COSTĂCHESCU (in uşa berăriei): __ „La 7 fix să-mi fii cu el acolo. Popa Nan ai zis, nu ? 377 ? Eşti sigură că sunt acasă ? A propos, Mary (nu te superi, Să-ţi spun pe nume). Când li veni acasă, ai să vezi maşina mea la poartă. Ia de la şofeur buchetul ce-o să-i las eu şi, când ii intra înăuntru, punei-i in mână. Şi ştii, nici un cuvânt lui Gică, spune-i că nu mai întâlnit. La revedere, fetiţa mea".Se despart. Conu Ieremia o ia spre Piaţa Florilor, iar Mary, spre locuinţa lui Gică Costăchescu care aşteaptă, cu inima strânsă, rezultatul stratagemei. (Cortina) ACTUL III Tabloul I In salonul caselor din str. Popa Nan 377, la d-na şi d. Nicu Brâiloiu, părinţii lui Mary. Ora 7 p. m. D. IEREMIA COSTĂCHESCU (care a fost primit cu multă cordialitate şi a cărui cerere in căsătorie a fost acceptată, sub rezerva ratificări, de către părţile interesate) __ „Ei, să trăieşti, Coane Nicule şi d-ta, Coană Marieta şi ceasul cel bun să dea Dumnezeu! (ciocnesc paharele). O maşină sa oprit la poartă. Intră Mary cu Gică. Acesta ţine in mână un buchet enorm de flori albe, pe care habar nare de unde-l are, D. COSTĂCHESCU (isbucnind, cu braţele deschise): _ „Iaca vinovaţii! Ei, coniţă, ce facem ? Ii iertăm, nu-i iertăm ?" COANA MARIETA (zâmbind, cu duioşie): — „Eu aş zice să-i iertăm", D. NICU BRAILOIU: _ „Ba, mai bine, să-i cununăm, că poate, aşa, s’or cuminţi". (Gică a rămas încremenit, cu buchetul in mână, uitându-se rătăcit la cei dimprejur). CONU IEREMIA (luându-l de umeri și impingândul spre Mary): _ „ Hai sărut-o, prostule!" Ora 8 p. m. COANA MARIETA: _ „Domnule Costăchescu, ai să ne faci plăcerea să rămâi cu noi, la masă". CONU IEREMIA: _ „Te mai îndoieşti, Coană Marieta? Dorinţele matale sunt, pentru mine, porunci domneşti". (Se aude, în curte, măcăitul unor raţe fugărite de un cuţit, iar, in bucătărie, cineva pisează de zor, vito piuliţă). ( Cortina ) Geer Patrick 1) (începutul în numărul cu data de 30 Martie, sfârşitul în numărul viitor. N. R. *) flUtICA \\ JJ 5S’ Spectacolele săptămânii OPERA ROMANA TEATRUL NATIONAL TEATRUL REGINA MARIA TEATRUL MIC TEATRUL ALHAMBRA ! Bărbierul din Sevilla Ser. pierdută şi Anna Dominic Hamlet Aventura D-lui Dorjan Moritz al II-lea Viaţa e frumoasă MEŞTERUL MANOLE (premieră) Aventura D-lui Dorjan Moritz al Viaţa e Il II-lea frumoasă Aleodor Principesa Turandot Vraja Aventura D-lui Dorjan Aventura D-lui Dorjan Aloritz al II-lea Viaţa e frumoasă Aventura II Moritz al D-lui Dorjan al II-lea Viaţa e frumoasă Aventura D-lui Dorjan Moritz al 11-lea Viaţa e frumoasă Citiţi ultimele noutăţi literare Nichifor Crainic: Darurile Pământului, poezii, ed. IlI-a, Cezar Petrescu: întunecare, Roman, 2 volume, " Ebreea și Rigoletto "Răpirea din Serai Papagalii Meşterul Manole jfl ' 0 audiţie mecanica Acesta e titlul ce putem da cocertului de gramofon Columbia- Kolster, la care am fost invitaţi şi am luat parte în prima zi de Paşte, la Operă. D. Heller secretarul societăţei Columbia, a făcut o introducere arătă că ţelul de funcţionare al noului tun de gramofon Columbia-Kolster şi inovaţiile care îl fac superior. Una din aceste inovaţii este şi aceea că activează cu curent electric, fără baterie şi fără ace, vocea sau orchestraţia sunt redate fără zgărâieturi şi sunt amplificate prin lămpi de radio şi prin haut-parteur special. Publicul a urmărit cu atenţie demonstraţia muzicală aplaudând multe din Plăcile reuşite, în special placa ce reda minunat vocea dispărutului Leonard, placa tenorului N. Rabega, aria Lucia de Lummermoor cu soprana Guglielmetti. Jel 4 Aprilie 1929 Ctrediful cteia Liserica Kalinderu Eri la ora 5 mm, la Biserica Kalinderu a avut loc marele concert religios dat de corul d-lui Șt. Stoicescu. Sărbătoarea muzicală a fost patronată de A. S- R. Principesa Elena ivara. itpiementată prin. u- treaeral Condeescu, aghiotant regal. Au luat parte un foarte numeros şi select public între care am remarcat pe ca secretar grai deja Curte» Brădişteanu. S’a concertat cu bucăţi din Muzicescu Borbeansky, Macarov, Kiriac» Dima, Pop Brăneşti» Lvov» executate cu o desăvârşită măestrie-Au fost emoţionante „Pre tine te lăudăm” cu solo d-rei Cacilia Mora. „Cu trupul lui Cristos’’ solo al tenorului Lupescu. PS. Sa Arhimandritul Iuliu Scriban a ținut o cuvântare arătând imprtanța muzicei ca un mijloc de înălţare a sufletului-D-l Ştefan Stoicescu după concert a fost vin felicitat de asistentă. / LES Raiul Gazetarilor Nu este, fireşte la noi, nici în Franţa, — cel puţin aşa se speră astăzi, după ce Léon Bailley, directorul marelui cotidian „L’Intransignant" a dăruit Sindicatului ziariştilor francezi un superb domeniu ce poseda pe Coasta de Azur, împreună cu o tot atât de frumoasă rentă, menită să asigue întreţinerea fundatei. Darul lui Bailby va fi bine venit confraţilor parizieni nu numai pentru că el vine de la un gazetar autentic, — obişnuit de 40 ani să-şi scrie zilnic articolul, — dar şi pentru că soseşte foarte la timp. Intr’adevăr în anul în care un poetca bietul Tancrede Martel îşi dă sufletul în cea mai hidoasă mizerie, şi când atâţi ziarişti sucombă sub greutatea anilor, a rubricilor şi a alergăturilor, nu este inutil să aflăm din cele mai precise statistici că gazetarii trăesc astăzi vieţile cele mai scurte, printre vieţile cugetătoare. Şi cele mai anonime, — ar adăoga cel care vedea în gazetărie o generoasă „fasseuse de glore”... Expoziţia pictorului N. N. Tonitza In galeriile ,»Regina Maria’’» —din calea Victoriei 83, — s’a deschis de două zile expoziţia personală a pictorului N- N. Tonitza. CĂRŢI- REVISTE ,,Luceafărul“Brăila. Anul II No. 15, director I. C. Sava. Cu un bogat material literar şi ştiinţific. „Răsăritul“ No. pe Februarie şi Martie. •• Cel mai mare SUCCES de librărie ! Romanul întunecate de CEZAR PETRESCU 5000 exemplare vândute în 25 zile. Ediţia ll-a sub tipar. 4 Gib. I.hlihăescu: Vedenia, nuvele, Lucian Blaga: Lauda Somnului, poezii. RADIOMiercuri 3 Aprilie 1929 MIERCURI 3 APRILIE 1929 396 3 m- BUCUREŞTI. 223,9 m. P. T. T. (Herestrău). — 17-17-50: Orchestra Marcu, muzică uşoară. 17.50- 18: Buletin meteorologic şi ştiri de presă. 18—18.15: Orchestra Marcu- 1815—18.30: D- N. Davidescu: prezentări literare. Despre T. Arghezi- 18.30—19: Orchestra Marcu. 21— 21- 30: D-na Pessione, harpă. 21-30— 22: D-na Maria Snejina» de la Opera Română. Bizet: Habanera din „Carmen’’. Gretchaninoff: Prizonierul. Rachmaninoff : O schönes Mädchen lasse nicht. Mascagni: M’ama» non mama. Thomas: Nu cunoşti tara mea din „Mignon”. Marc Delmas: Rugăciune . Haydn : Thime varié ; Haselmans : Aubade. Godfroit : Marşul triumfal al regelui David. 22— 22.15: D. C. Brăiloiu: Cronica muzicală. 22.15—22.45: D. C- C. Nottara: violină- C. C. Nottara: Sonatare minor. Kreissler: Schön Rosmarin- Liebeslied. Ries • Perpetuum mobile. 22- 4-5—23 : Știri de presă. 23—24 : Orch. radio. Muzică de operetă. 208,4 m. KOENIGSBERG.—12.30: Gramofon. 13: Curs engleză. 20-20: Curs engleză. 21.05: Concert. 21.50: ,,Dacă reveneam”, comedie în 3 acte de Kadelburg. 22.30: Muzică de dans-321.2 m, BRESLAU: 17.30: Concert. 19.31: Curs de franceză. 19.55: Muzică de dans. 21.15: Trans, teatrală. 333 m- NEAPOLE: 17.50: Lectură. 18: Concert. 22.02: Trans- unei comedii. In continuare concert. 339 8 m. COPENHAGA. — 16 30 : Concert. 18.50: Lecturi din autori danezi 19.15—21.15: Conf. com. meteorul și cursuri. 21-15: Concert. 23: Muzică de cameră. 24: Muzică de dans. 350 5 m. BARCELONA. 15.30: Muzică de dans. 19.30: Muzică de dans. 20.10: Concert. 23.10: Concert. 24: Recital de pian. 0-55: Concert. 343 2 m. PRAGA. — 12.15: Gramofon. 13.15: Conf. 13-30: Concert. 17.10 Conf. 19.25: Pentru lucrători. 20-05: Concert. 21: Concert. 22: Concert. 22£0: Concert. 361,9 m. LEIPZIG. ;— 13: Gramo fon. 15.15: Curs de italiană. 16: Pentru tineret. 17-30: Concert. 17.45: Știri. 19-30: Lectură. 21: Concert. 23.30: Muzică de dans-421.3 m. FRANKFURT. — 14.15 : Gramofon. 16-05: Pentru tineret. 17-35: Concert. 19.10: Cărţi noui. 20.25: Curs de franceză. 21.15: Concert. 416 m. KATTOWIGE. — 17: Gvamofon. 18-25: Curs de polonă. 18 55; Concert. 21: Conf. 21.30: Concert. 432.3 m. BRNO. — 13-30: Concert. 17.30: Pentru copii. 18.45: Concert. 20 05: Reprezentarea unei comedii în studio. 21.10: Concert. 22: Concert. 443-8 m. ROMA. 14: Concert. 15: Jurnalul vorbit. 18 30: Concert. 21.45: Trans- de la operă. 462 2 m. LANGENBERG, 2632 m. Colonia .— 11.15: Concert. 13-10: Gramofon. 14-05: Concert. 16: Pentru copii. 18.45: Gramofon. 19.30: Conf. 21: Concert. 22: Concert. 475.4 m. BERLIN. — 17: Corn. 17.30: Pentru tineret. 20: Pentru lucrători. 20.30- Pentru agricultori. 22.30: Concert. In continuare muzică de dans. 519 9 m- VIENA. — 12: Concert. 16.15: Trans de radio fotografii. 17: Concert. 18-45: Pentru mari și mici. 19.15: Conf- 19.45: Curs de esperanto. 20.30: Curs de italiană. 21: Ora, meteorul. 21.05: Povești. 21-55: „Der Mord in der Kolmessergasse’’, piesă într’un act de Berger. In continuare concert. Muzică de dans. Radio-fotografii. 554.5 ns- BUDAPESTA. — 10.15: Concert. 10.30: Inf- 10.45: Urmarea concertului. 13-05: Concert. 13 25: Informaţiuni. 13-35: Urmarea concertului. 14: Oral met. 15.30: Inf. preţul mărfurilor- 17: Pentru doamne*. 17-45: Ora, met. 18.40: Concert. 19-40: Poșta radio-amatorilor. 20.30: Curs de italiană. 21-15: Reprezentarea unei piese în studio. 23-30: Concert-1480 m. PARIS (Eiffel). — 19-45: Jurnalul vorbit prin T- F. F. cu toți colaboratorii săi. 11-20: Previsiuni meteorologice. 21.20: Radio concert.