Curentul, august 1929 (Anul 2, nr. 551-581)
1929-08-01 / nr. 551
2 de #A8MA TARAWES71 găsesc un depozit Maşini „MIAG“ AMHE LUTHER SICK Numai la singura Reprezentantă Generala pentru Vechiul Regat , Bucureşti, Str. Doamnei 19-21 | Ministerul de Industrie şi Comerţ Direcţiunea Generală a valorificărilor Bunurilor Statului şi energiei Direcţia exploatărilor în regie Publicepe Se aduce la cunoştinţa gene rală că în ziua de 12 August Ora 11 dimineaţa, se va ţinem cabinetul d-lui director gene-r ral al valorificărei, Calea Viestoriei No. 133, Bucureşti, licitaţie publică cu oferte închise cu caracter urgent în conformitate cu art. 72—83 din legea comptabilităţii publice, pentru darea în antrepriză a lucrărilor de apropiere la linia ferată a Soc. „Margina“ a unei cantităţi de 35.000 m. steri tăiaţi şi fasonaţi în pădurea Poeni, Judeţeţul Severin, proprietatea Ministerului. Licitaţia se va ţine în conformitate cu cadtul de sarcinii întocmit în acest scop, care se poate vedea în zilele lucrătoare, la Uzinele Hunedoara intre octele 10—12 dimineaţa şi la Ditecţia exploatărilor, Calea Vict1toriei No. 188 Bucureşti, intre orele 0—1 a. m. I Durabilitatea mobilelor garantam! Nu regretat! o călătorie la TARGU.MUREȘ vă m\C0BVSD9B că puteți cumpăra • • Isvoraaiii, eîtiiî și binsțl CU PUTĂ m RATE Székely & Réti Fabrica de Mobile La cerere trimetem și reprezentantul nostru cu desene. Un mare proces comunist In Bulgaria E cunoscut că ultimele mari arestări de comunişti au avut loc în Bulgaria în Martie a. c. Au fost arestate 44 persoane, care au jucat rolul de conducător în diferite nuclee comuniste. Procesul acestora va începe în curând înaintea tribunalului din Sofia. Actul de acuzare este foarte amplu şi conţine o descriere a evenimentelor de la revoluţia comunistă din Septembrie 1924, după al cărei insucces conducătorii mişcării comuniste bulgare Vasile Kolarov şi George Dimitrov au fugit în Rusia. Se pomeneşti despre activitatea comitetului din Viena, care era în legături continue cu Moscova şi care a introdus literatură comunistă în Bulgaria, despre activitatea ilegală a organizaţiei tineretului comunist şi a altor organizaţii comuniste, în fruntea cărora au stat Jurdan Kesiakov, Nikola Kofardjiev şi alţii. In total sunt daţi în judecată 52 persoane, iar restul în străinătate. Procesul va avea loc la sfârşitul lui Septembrie. fiu evoluta jizfiîwvsta noastră mmmntfmrm "—“ ■3gSBggfem i Avanei proprietăţi binefăcătoare asupra epidermei» Încercaţi nuo singură dată ma ►'«swm Activitatea culturală PLOEŞTI, 30. — La sadiul ateneului popular „Prahova" din str. Goleşti 26, s’a ţinut aseară şedinţa consiliului general al asociaţiei. Şedinţa a fost prezidată de d. dr. Petre Tomoşoiu, preşedintele asociaţiei, asistat de d. prof. asist. universitar Vasile Dumitrescu Stefeşti, secretar. PROPAGANDA IN JUDEŢ D. dr. PETRE TOMOŞOIU a făcut o amplă expunere asupra activităţii ateneului de la 1 Maiu până la 21 Iulie a c. D-sa a făcut apoi bilanţul asupra cheltuelilor şi veniturilor celor două publicaţii ale ateneului "Propăşirea" şi „Brazda", făcând mai multe propuneri în legătură cu îmbunătăţirea lor technică şi redacţională. INTENSIFICAREA PROPAGANDEI RELIGIOASE D. avocat ŞTEFAN SCUREA conferenţiar al ateneului după ce a arătat impresiile pe care d-sa le-a cules cu privire la marşul propagandei diferitelor secte religioase A cerut consiliului ca la şezătorile pe cari ateneul le va da în special in satele în care aceste secte au prins aderenţi să se dea o notă religioasă cât mai accentuată iar în limita posibilităţilor să se dea tot concursul cercurilor pastorale organizate de autorităţile bisericeşti HOTĂRÂRILE LUATE D. dr. T. LEONTE relevând importanţa pe care o prezintă cinematograful educativ şi roadele pe care le dă a propus şi consiliul a aprobat ca viitoarele reprezentaţii par a dovedi că, în adevăr, fluctuaţiile atmosferice variază într’o perioadă de şeapte ani, păstrând un ritm oarecum apropiat de acel al petelor solare. A atribui însă intemperiile pământeşti exclusiv diminuării ori recrudescenţei razelor solare, constituie o erezie ştiinţifică; adevărul e că sunt şi multe alte elemente, care determină frigul ori căldura, furturile sau timpul frumos; printre aceste elemente determinante ale situaţiei atmosferice, notăm deplasările axei de rotaţie a pământului. Or, conform ultimelor descoperiri ale profesorului Spitaler din Praga, aceste deplasări se fac în perioade regulat alternate de 14 şi 12 luni, constituind un ciclu armonic de şeapte ani. Mai mult decât atâta, chiar teoria influenţii planetelor, emisă de Mauricius Knauer, nu mai este primită astăzi excluziv cu zâmbete. In adevăr — în ceea ce priveşte Mercur, de pildă — se constată că, scapi« ani pământeşti corespund In jud. Prahova să fie însoţite şi de orchestra ateneului prin aceasta ele devenind mai atractive-D. prof. AURELIAN EUFROSIN a propus ca în cursul acestei veri ateneul să organizeze câteva excursii. In urma discuţiilor avute s’au fixat trei excursiuni: una în Bucovina- a doua în Basarabia şi a treia în Banat. Consiliul a dat delegaţie d-lor dr. Tomoşoiu, avocat Scurea şi Titi Mihăescu, pentru a face intervenţii locurilor în drept spre a se acorda reducere pe c. fr. S’a alcătuit o comisie formată din d-nii: prof. Vasile Dumitrescu- Ştefeşti, Aurelian Eufrosina, Titi Mihăescu şi avocat Scurea care să organizeze aceste excursii. In centrele mai mari în care se vor opri excursionişti s’a hotărât a se da festivaluri artistice cu caracter pur naţional, exact cu 29 ani mercurieni, şi că, la fiecare şeapte ani, Mercur şi Pământul se găsesc în spaţiu, exact în aceeaşi situaţie! Aceste tulburătoare confruntări între adevărul ştiinţific şi teoriile empirice ale abatelui Kraner au pus pe gânduri meteorologii străini cari se străduiesc să descurce din sistemul stareţului de la Langheim, secretul acestor analogii, stabilite intuitiv de atentatul observator al vremii din secolul XVII. Deocamdată mai ţinem să dam un amănunt tot atât de interesant: anul 1929, după „Calendarul pe o sută de ani”, este influenţat de Lună- Ei bine, Krauer prevede pentru anii influenţaţi de Lună: ierni lungi şi friguroase, iar veri ploioase cu alternative de călduri mari şi răcoare! Or, anotimpurile anului acesta au corespuns ciudat de exact acestor prevestiri de acum aproae trei secole. Or, Miracol 0 psaltire veche vârută pe 30.000 lire Londra 30 (Rador). — Faimoasa psaltire „Luttrell”, unul dintre cele mai fine manuscrise medievale enleze a fost cumpărată de un necunoscut şi oferită Muzeului britanic, unde de altfel psaltirea a stat expusă mai mulţi ani dearândul. Se afirmă că preţul acestei cumpărături a fost de 30.000 lire sterline. Manuscrisul datează din 1340 şi conţine 300 de file bogat ilustrate în culori vii şi înflorite cu aur. Calendar MIERCURI 30 IULIE 1929 ORTGD.: SI Evdochim (Lăsatul secului de post. Sf Mana). CAT: Sf. Ignatie din Loyola EBR : 23 Tamuz 5989. TEATRE CĂRĂBUŞ: ora 9 seara: „Misa Revista“. OTETELEŞEANU, ora 9 seara. ,.1 deia fixă’’. MARCONI! ora 9 seara: „Grigoraş şi Mustochide“. TEATRUL NOU: Zvăpăiata*1. CINEMATOGRAFE GAFITOL : „Sărutul pătimaş” cu Hary Kiel. TRIANON: ,In vâltoarea Jazzului*’ cu Marion Nison. LIPSCANI PALACE : „Marqulia“ cu Jean Angelo și iluzionistul Gamberto cu trupa ca LUX : „Pentru o femeie” cu Renée Adorée ELITE : Excelența Sa dansatorul*’ şi revista „A la Fonie’, SELECT. ..Şeherezada’’ cu Marcella Albajji, Ivan Petrovitch, Nicolas Kolîne şi Dna Parlo. GRADINA SCALA (fost Colos): Revista „Mic şi al Dracului“ şi program de comedii. SCALA : „Omul de zăpadă’’ cu A. de Hers şi filmul „Fraţii*' cu ierta Ganda VOIGULESCHI: „Şampaanie* cu Betty Balfour şi trupa Ionel Georgescu Adorse, Jurnal şi o comedia. BULEVARD PALACE: „Anna Karenina’* cu Greta Garbo şi John Gilbert şi o comedie. MARCONI: „Fritz” şi Artişti. VOLTA BUZEŞTI: „O Regină de ocazie*' cu Pola Negri şi ,,Crăiasa Codrilor'* cu Bébé Daniels. MODEL: „Trecutul unui bărbat’’, o comedie şi artişti DIGHIU: „Ţareviciul“ cu Ivan Petrovici şi o comedie. NOU: „Maimuţa care vorbeşte”, seara la 9 juni.. ..Svăpăiata’’ cu Elena Zamora. MARNA : „Fraţi de Arme’* şi Artişti- TERRA : „Duşmanul femeilor” cu Clara Bow şi ,,Locaşul Satanei*’ cu Harry Carey. Compania de reviste Jean Tomas. AMERICAN (Sală şi Grădină):Ultimele zile ale Habsburgîlor” şi „Jefuitorii fermelor”. RAHOVA (sală şi grădină): ,,In ghiarele viţiului’* cu Gina Manes şi revista „Nu că zic, dar spun’ cu D’Ayol şi Lică Rădulescu- BUGACIU (Capul B-dului Pache): „J’Accuse'* cu Romauld Joube, Savarin Mars şi o comedie. LILIACUL, CB-dul Ferdinand 92), Contesa Woronzowa“ şi trupa de artişti. ROMA : „Erou al zăpezilor’’ şi ,Bruta”. GLORIA: „A doua patria’’, Jurnal de actualităţi şi o comedie- REX : ,Nu se facă a fi sedusă’’ şi „Cavalerul misterios din Nevada”. FARMACII D£SERVICIU Farm. Chihăescu (Ion Bordeanu) cal. Victorii 61 Tel. 4/16; Steriu • I. Schindra Piaţa Buzeşti 47; Al. Allfanti Cal. Griviţei 217; D. Brenţă str. Câmpineanu 9; Sterie Papinian str. Cuza Vodă 63; Em. Belcot BA Ferdinan 59; Ion Stănescu Bd. Pache Protopopescu 137; M. Bunich str. Nerva Traian 98 TeL 69/91; Dr. Gh Sima str. 11 Iunie 28 Tel. 72/50; Str. Antonescu sos. Stef. cel Mare 125; Mihail Sceopul str. N-lae Bălcescu 14. Cim chemea "MARŢI, 30 Iulie Situaţiunea atmosferică in EUROPA, orele 9 dimineaţa. — Maximul barometric din SW. Europei şi zona depresionară continentală continuă să comande situaţiunea atmosfericăCurentul de perturbaţiuni este orientat în general de la W. la E. Temperatura în uşoară creştere variază azi între 20—27 gr. în S. Europei, 17—20 gr. în W. şi centrul Europei şi 8—16 gr. în N. şi NW. Precipitaţiuni au căzut în centrul, W. şi NW. continentului. In ROMANIA, orele 8 dimineaţa— In general timpul s’a menţinut cu cerul variabil mai mult noros, precipîtaţiuni locale, de scurtă durată prin N. şi la munte, vântul slab din sectorul vestic şi tempratura încreştere uşoară. Minima temperaturii azi noapte a variat între 8 gr. la Predeal şi 13—18 gr în câmpie, iar maxima era între 24—28 gr. în cea mai mare parte a ţării (30 gr la Mihai Bravul şi 16 gr. la munte- Presiunea atmosferică în uşoară scădere e cuprinsă Intre 762 mm. la Giurgiu şi 756 mm la Bolgrad. La BUCUREŞTI—Filare, orele 8 dimineaţa — Presiunea atmosferică 760 mm. Temp. 20 gr. Vânt dela E. cu 2 di. p. s. Cerul senin- Umiditatea 72 la sută- Temp. maximă ori, la Umbră 26, la soare pe sol 45 gr. Temperatura minimă azi noapte 15 gr. TIMPUL PROBABIL dela 30 şi 31 Iulie, orele 20 — Presiunea mai întâi in scădere cu 2—3 mm apoi în creştere cu 1—3 mm. Timpul variabil cu cerul noros—precipitaţiuni în toată ţara mai abundente în N. Vânt slab din sectorul nordic- Temperatura staționară- Ciocnire de avioane LONDRA 30 (Rador). — Deasupra localității Kingsbury situată la nord-vestul Londrei, două aeroplane mici (avionete) s’au ciocnit în aer în plin zbor. Cele trei persoane aflate în ambele avionete au fost omorâte. .OFIENTUL» Joi 8 August 1929 CARNETUL ZILE Vulpea sburătoare Vânătorii adevăraţi sunt oameni cu sânge rece. Numai „bufnaşii” îşi pot pierde capul in faţa unui vânat, neaşteptat în aceştia, s’au văzut mulţi cari au aruncat puşca şi au luat-o la fugă când in locul epurelui sau vulpei aşteptate, gonaşii le-au adus, in bătaia puştei, o ciută sau un cerb. Dar, din partea lui conu Leonaş, vânător vechiu şi încercat, nu m’aş fi aşteptat să-şi piardă capul şi să dea un sfârşit atât de hazliu, unei farse copilăreşti... Ideia a fost a lui conu Jorj, mare proprietar intr'un judeţ din nordul Moldovei. Înainte de începerea hotarei, o vulpe împăiată, așezată pe rotile —„ o jucărie de copil — fu așezată în dosul unuui copac, aproape de locul de pândă al lui conu Leonaș. O sfoară legată de gâtul vulpei, era petrecută peste o ramură din copac și de-acolo, din copac în copac, capătul ei era în mâna lui conu Jorj. La primele chiote ale hitașilor, o smucitură scurtă a sforii, scoase vulpea la iveală, de după copac. Cu Baloane de căpâin un Leonaș ochi fără pripă și, odată cu bufnitura puștii, vulpea căzu pe-o coastă. Pe urmă privi satisfăcut spre vecinii săi de pândă. _ „Ai nimerit-o?...” fu întrebarea mută a lui conu Jorj. Un gest, plin de suficientă al lui conu Leonaş, vroia să spuie: „Ei bravo! Se putea altfel?...” Dar deodată, pe când privea atent in aşteptarea unui nou vânat, lui conu Leonaş i se păru că visează. Vulpea începuse să se ridice in coadă, ca un câine care face „sluj". Ildii instinctiv. Dar, când să tragă, vulpea — lăsând rușinea la o parte — începu să se înalte, din ce în ce mai accelerat, căutându-şi scăparea un copac. Aici vine partea hazlie. Zăpăcit de ceia ce vedea, conu Leonaş alergă spre dânsa, cu puşca întinsă şi, în clipa când vulpea ajungea un copac, o bufnitură de puşcă o trânti cu burta şi cu... rotiţele, în sus... Un an încheiat ș- a vorbit conu Leonaş, cu conu Jorj... De curând, un arheolog rus, profesorul Steletzki a fost însărcinat de guvernul sovietic să întreprindă o explorare metodică în subsolurile Kremlinului. Aceasta mai mult spre a se verifica ce este adevărat din legendele ce circulă în Rusia, cu privire la vechea reşedinţă a ţarilor. De mai multe secole, se dă ca sigur în Moscova, că sub minunatul ansamblu de edificii care alcătuesc Kremlinul s’ar găsi „un oraş fermecat’’ unde sunt păstrate tezaure, strânse din sec. XVI şi pe care nimeni nu le-a putut descoperi, afară de Petru cel Mare, care bineînţeles păstra secretul pentru el. Când s’a construit, acum câţiva ani, mausoleul lui Lenin în Piaţa Roşie, s’a găsit lângă poarta zisa a Senatorilor, un culoar subteran, care se crede că ducea la camera tezaurelor. In 1157 pe amplasamentul Palatului imperial, a fost construită o cetate. Trei sute de ani mai târziu, sub domnia lui Ivan al III cetatea fu protejată de ziduri înalte și în această epocă s’a construit faimoasa Uspensky Sobor __ catedrala Adormirii Maicei Domnului, intr’un stil jumătate bizantin-jumătate tătar, — astăzi cel mai curios edificiu din Kremlin. Pe atunci bordeie barbare ameninţau mereu capitala, ţarul era veşnic în luptă Cu boerii rebeli Se înţelege că într o perioadă atât de agitată, Ivan III, a hotărât săparea unei cripte vaste, pentru a-şi pune tezaurele la adăpost de năvălitori. Succesorii îi urmară exemplul şi subteranele se măriră. Arhitecţilor şi lucrătorilor li se scoteau ochii sau erau omorâţi, pentru a nu trăda secretul. Pentru aceste motive prima poartă a Kremlinului fu chemată „Tainic”, adică secret O cronică din 1730 spune că poarta Tainici dă acces la mai multe culoare secrete. Prin 1724 se făcu o încercare de a se căuta tezaurele secrete. Toate culoarele Kremlinului fură scotoci-,, te fără succes. Intr’un moment când se părea că săpăturile vor reuşi — lucrările fură suspendate, pe motiv că ameninţau să dărâme turnurile Kremlinului De atunci guvernele s’au abţinut de la orice cercetări. Altă versiune spune că in 1812 Napoleon vizită culoarele subterane. Intr’un loc mai strâmt descoperiră o mulţime de case de fier, enorme, care la orice atingere produceau sunete stranii. Exploratorii fură cuprinşi de panică şi părăsiră cercetările. Investigaţiile ar fi fost reluate, dacă incendiul Moscovei nu ar fi isgonit trupele napoleoniene. Actualul cercetător fiind intervievat, a spus că nu caută nici aur nici pietre preţioase. El caută biblioteca lui Ivan cel teribil, pe care o moştenise de la tatăl său. Acesta o avea de la patriarhul Constantinopolului Biblioteca Tarilor se spune că ar conţine manuscrise de o valoare intestimabilă- S’ar afla acolo primele transcrieri din operile lui Ciceron, Tacit şi Tit Liviu. Geer Patrick Misterele Kremlinului Teatru-Muzica „Amedeu Stănjenel“ la Parcul Otetelismu „AMEDEU STANJENEL”, brilianta comedie a dlor N. Vlădoianu şi Victor Rodam autorii ,„AVENTURII D-LUI DORJAN” se va reprezintă cu începere de săptămâna viitoare la Parcul Otetelişanu. Rolul titular va fi reluat de către d. VMaximilian, care i-a creat cu atâta succes acum patru ani, pe scena Teatrului Regina Maria. In celelalte roluri vor apare d-lui C. Toneanu, I. Talianu, N. Gărdescu, d-nele Anicuța Cârje, Mary Voluntara, Nora Piacentini, etc-AMEDEU STANJENEL” se va reprezintă pentru prima oară la Parcul Otetelişanu în seara de Luni 5 August a. c. De la Opera Română Joi 1 August reîncep la Opera Română repetițiile pentru viitoarea stagiune ce se va deschide la 19 Septembrie. * D. I.Nona Otescu a fost numit directorul studiilor muzicale la Opera Română. * In anul acesta reprezentaţiile Operei Române vor fi dirijate de d-nii Ionel Perlea, directorul general al Operii, I. Nona Otescu, Alfred Alessandrescu, R. Urlăţianu şi U. Pessione. Ele vor fi montate de următorii directori de scenă: José Araţii, V. Enescu, P. Gusty, V. Bumbeşti şi Soare Z. Soare. Opera „Cavalerul Rozelor” va fi pusă în scenă de celebrul regisor vienez Markowsky. Ideas fixă Se râde cu lacrimi la „Parcul Oteteleșanu” unde se joacă azi Miercuri, pentru a 18-a oară hilarianta falsă în 3 acte de Georges Feydeau, cu V. Maximilian, C- Toneanu, I. Talianu, Nora Piacentini, Mary Voluntaru, Camelia Mihail, Valeria O-trescu, N. Gărdescu, Chr. Eterie, N. Stroe, G. Acsente, V. Bulandra, V. Basil, etc. »Mic şi al dracului“ Marea revistă ,,Mic şi al dracului" de Ion Pribeagu de la „Scala“ (fost Colos) obţine in fiecare seară un succes neobişnuit Potop de aplauze salută apariţia Maxilenei Bodescu, a lui Pizone, Bădeşanu, Titu Protopopescu, Brătulescu, Rabega, Valeşteanu, Verecaria, Nuţa Morţun, Neliy Nicolau. Orchestra Schwartzman, scheciurile şi anecdotele asigură revistei o serie nesfârşită. Un pian istoric in turneu Cu ocazia cincuantenarului lui Parsifal, Siegfried Wagner a consimţit sa se despartă de pianul pe care ilustrul său tată şi-a cântat pentru prima oară ultima sa operă. Istoricul pian va călători timp de un an in Statele Unite ale Americei, unde cei mai reputaţi pianişti au reclamat onoarea de a cânta în public. Cine va fi directorul Teatrului Naţional Cernăuţi In postul de director al teatrului naţional din Cernăuţi, vacant în urma demisionărei d-lui Victor Ion Popa, d-l Sauciuc Săveanu ministrul Bucovinei va recomanda pe d-l profesor universitar Procopovici. Viitoarea stagiune a Comediei Franceze Emile Fabre a hotărît să se joace următoarele piese în stagiunea viitoare: ,JLsi Belle Mariniere’ de M. Rchard, Voix humaine", de Cocteau, ,Xe Fin qui reprend mai”, de J. J. Bernard, „Les Trois Henry” de A. Lang, ,JLa tragédia d'Alexandre”, de ÎVraasy și alte piese de Gabriel Vigand, M. Pottecher şi Gamier. Dintre feluri se anunţă : La Rafale, de Bernstein; Romanţioşii de Ed. Rostand ; Les Ervinges de Leconte de Lisle; la Passion de Haracourt ; Les Miettes de Ed. Sée; La Chienne du Roi de Lavedan ; La Carrosse du Saint-Sacrement de Mérimée. Comedia Franceză va sărbători în Februarie centenarul lui Hernani în acelaș timp cu centenarul romantismului, care va readuce pe afiș: Lorenzacck, Chatterion Quille pour la peur, Ies Trouvailles de Gallus, Fantasio, Barberine. Tot în cursul iernei Comedia Franceză va comemora cei două sute cincizeci de ani de la fondare. Un program special a fost întocmit, iar pentru propagandă vor fi organizate două mari turnee oficiale în Egipt și Olanda. Un anuar al şcoalelor de meserii ,,Uniunea culturală a absolvenţilor şcoalelor de arte şi meserii de orice grad din ţară”, dorind a redacta un „Anuar general’* al tuturor şcoalelor de arte şi meserii din ţară, care să cuprindă istoricul fiecărei şcoli în parte, de la data înfiinţărei şi până în prezent, schimbările mai importante ce au avut; absolvenţii ce au dat pe promoţii şi la ce fel de situaţiuni au ajuns aceştia. Iar cât priveşte pe absolvenţii din promoţia anului curent, să nu se menţioneze spre a putea interveni la timp, locurilor în drept pentru a fi plasaţi. Pentru toate aceste date, rugăm direcţiile şcolilor respective, să ni le trimită cât mai neîntârziat posibil, la sediul „Uniunei” noastre care este în Bucureşti, str. Romană No. 13. Invazia vagabonzilor în sudul Rusiei după cum se anunţă din Caucazia, are loc în ultimul o puternică invazie de copii vagabonzi în oraşele de acolo. Copiii inundă pieţele şi străzile, unde se pretează la furturi şi atacă chiar pe trecători. Două treimi din aceşti copii sunt în vârstă de 14—16 ani. Sovietele locale din Caucazia cer luarea de măsuri spre a se împiedica vagabondajul acestor „bezprizorii” care formează o plagă a Sudului Rusiei. După cum anunţă ziarele, au fost date instrucţiuni căilor ferate, ca să împiedice călătoria bandelor de copii In urma morţii Suzanei Grandais In anul 1920, Suzana Grandais, întorcându-se cu automobilul de la Vittel, unde filmase —■ a fost rănită de moarte. Un conflict se iscă între societatea de filme care pretindea restituirea avansurilor plătite, și familia Suzanei Grandais care cerea despăgubiri. Societatea pretindea că Suzana Grandais trebuia considerată ca o simplă amploiată. Tribunalul însă a socotit că o femee care îşi pune talentul in serviciul cinematografului, nu e o simplă amploiată ci o artistă acordând în consecinţă mamei şi sorei Suzanei Grandais. 30.000 franci daune interese. O regiune autonomă evreească în Ucraina In regiunea Zaporog din Ucraina s’a creat o circumscripţie, unde întreaga administraţie e condusă în limba evreiască. Această circumscripţie Novo-Zlatopolsk grupează 37 comuni, cari au o populaţie de 16.500 locuitori, dintre cari 11 518 evrei, 4.262 ucrainieni, 475 germani. Pe teritoriul „circumscripţiei evreeşti” se află 10 soviete rurale, dintre cari 9 evreeşti şi 1 ucrainian. Centrul tonei circumscripţii este colonia Novo-Zlatopol. Ziarele italiene din ultimele zile ne aduc ştirea că prof. Eugen Ponn, consilier economic pe lângă legaţiunea României la Roma şi delegat al Institutului Internaţional de Agricultură, a fost primit în audienţă de Ducele Mussolini, căruia i-a prezentat studiul său de curând apărut, ,,Realzările sociale, economice şi financiare ale Italiei fasciste“ (Bucureşti, Socec, 1929). Ocupându-se de acest studii, ziarul ,,Il Lavoro Fascista“ cu data de 23 iulie a. c. publică o elogioasă dare de seamă, în care spune: „Autorul studiului examinează atent şi cu adâncă cunoaştere a problemei toate aspectele complexei vieţi naţionale Italiene, trecând de la politica financară şi monetară la politica agricolă, la organizarea muncii, la emigraţie, la transporturi, la comerţ şi schimburile comerciale italo-române. In acest din urmă capitol se găseşte o întreagă serie de sugestii preţioase pentru o eventuală intensificare alegăturilor cu România. Studiul, riguros documentat, este scris de un sincer prieten al Italiei şi de un profund cunoscător al realităţilor fasciste. Noul timbre în Austria Direcţiunea Poştelor din Austria Intenţionează să înlocuiască mărcile prea simple din prezent, cu o nouă serie de timbre poştale. Nouile timbre ar cuprinde după modelul cehoslovac, ilustraţia diferitelor oraşe şi castele austriace. Locurile competente au şi intrat în legături cu cei mai buni artişti austriaci. Se pare însă că pentru efectuarea modelului nouilor timbre nu se va organiza, în opoziţie cu obiceiul de până acum, o licitaţie publică. Această ştire a fost primită foarte neînvorabil în cercurile filateliştilor austriaci. AMATORI! de literatură bună CITESC LUCITORUL vei:: PELERINA VERDE de VASILE SAVEL Volume apărute acuma EXEMPLARUL LEI 80 Succesul d-lui Porn, în cărții Italia CÂRTI -REVISTE Primim la redacţie: ,,Ramuri“ No. 6-7, pe Iunie şi Iulie, cu colaborarea d-lor Arghezi, Nanu, Iov, Pop Marţian, Păunescu Iumu, etc. In No- 87 care va apare Sâmbătă (3 August) GAZETA NOASTRA ILUSTRATA va începe publicarea unui interesant roman, PITICUL dela COMEDIA FRANCEZA Ite VICTOR ETTIMIU pe care autorul ni l-a trimis, zilele trecute, dela Paris, fiind scris special pentru „Gazeta Noastră"1. INEDIT RADIOMiercuri 31 Iulie 1929 394 m. BUCUREȘTI 18-19. Orchestra Radio, Muzică de operă- Massenet- Werther. Rimsky-Korsakov: Fantezie din opera „Snegourdschika”. Puccini, Butterfly. 21. D-ra Anny Gelber, canto Schumann: In minunata lună Maiu. Schubert: Vis de primăvară. Rachmaninoff: Răspunsul. N’am fost o iarnă- Kiprus: Indrausen- Brediceanu: Necăjit ca mine un-1. 21.30: D. Floemen, violînă. Paganini: Concert. Enacovici: Cântul nopţii. Riess: Perpetuum mobile. 22- 00: D. C. Gane: Sfinţii din luna August şi obiceiurile poporului din acele zile. 22.15: D. Sf. Constantin. Lax. Massenet: Ouvre tes quex bleus. Franchetti- Arie din „Cristofor Columb’’. Rossini: Cavatina din „Barberul din Sevilla’’. Verdi: Quandere paglo din „Falstaf“. Tosti: Luna d'estate. Capolongo: Suono’e fantasia. Cântece româneşti. 22-45: Buletin meteorologic și știri de presă-251 m. LEIPZIG. - 19-05: Pentru lucrători. 21 Concert. 22- Emisiune teatrală. 23; Muzică de dans. 253 m- BRESLAU. — 19-30; Știri sportive. 20-25: Pentru agricultori. 21.15: Muzică rusă. 333 m. NEAPOLI. _ 18.30- Ora, meteorul. 22.02- Trans-operei Fedora de Giovanni. 342 m. PRAGA. — 20: Trans, din Brno. 23- Știri sportive. 350,5 m. BARCELONA. — 19.30 : Muzică spanolă- 24 05: Concert. 358 m. LONDRA. — 20 45: Concert vocal. 22: „Regele a spus”, operă comică în trei acte de Delibes. 105: Muzică de dans. 408 m- KATTOWICE. — 21 05 : Trans. din Krakovia. 21.30: Conc. 23- la: Meteorul, știri de presă-418 m- BERLIN. _ 20.80: Pentru lucrători. 21-30: Emisiune teatrală, în continuare, muzică de dans. 436 m. STOCKHOLM. — 1348 m. Metalla — 1930: Gramofon. 20.10- Causerie. 20.40: Concert. 21.10: Muzică de dans. 24- Muzică de dans modernă. 441 m. ROMA. — 18 30. Orchradio. 22- Concert. 473 m. LANGENBERG. — 234 m Muensfer. — 17: Pentru doamne. 21: Concert seral- 22: Miercurea veselă, în continuare, concert. 516 m. VIENA- 453 m. Klagenfurt. 2835 m- Innsbruck. 245 9 m. Linz. 3525 m. Gratz. — 12: Concert. 16.15: Trans. de radiofotografii. 17: Concert. 19-30: Cultura fructelor, conf. 2: Concert de balalaici. 22.20: Concert seral. 533 m. KTIENGHEN. — 20: Conc. de literă. 21: Muzică din operete- 22-05: Concert de pian. 23.45: Muz..că de dans-550 m. BUDAPESTA — 10.15: Concert. 10,30: Informaţiuni- 14,45: Urmarea concertului. 13,05: Concert de orch. 13,35: Urmarea conertului* 14: Ora, meteorul. 18,10: Orch. de ţigani. 21: Concert. 23,45: Ora, meteorul, informaţiuni. în continuare, orch. de ţigani. * 12« m CONSTANTINOPOL. —17: Muzică de dans. 18: Bursă. 19: Muzică turcească. 21-30: Ora, meteorul. 21.40: Concert de orch- Tschaikows- Fy suită de balet. Ardi: Concert de guitară havalană- 23: Ultimele noutăţi. 1411 m. VARŞOVIA—17.30- Gramofon- 19: Concert. 2105: Trans. din Cracovia, conf. 21.30: Concert seral 23.45: Muzică de dans-1444 m. PARIS (Eiffel). — 20-45? Jurnalul vorbit 2210: Meteorul* Ka* dk- concert