Curentul, iunie 1930 (Anul 3, nr. 845-874)

1930-06-11 / nr. 855

2 ssaztssiSK&sEBsasB&EaanHB&aiaBe B B m ft* ; „PUEVE 3E tEA . I Capsai $1 Reserve peste Lei 120.000.000 J E --------- g » a 8 B Scria il-a — Cupon No. 30—31 S3 C'titorii „CUktN­­UL" car voi ii mut AdmiDisuatie g B Ziaruiu nostru Sei is ll-a­­1­­0 cupoane, vor primi gramil o Holtia de as i g B guran­ ,i APITALIOARt“ Via a populară (cu au­ionism­ent cu nager m­an­g ■ la sorți) n valoare de Lei 20.000 a Societa l .PRcVeDERLA" cu care vo g jB panic,pa in mod gratuit la a doua tragere de amortizare. * ■ ' K a biibibbibbbiibibibbbibiibbbibbibbibi^ MOHIE în caltate superioară executarea moderat si prejun convenabile puteti puc-mm la S­upIrpII a Roll FERICA de MOBILE S. A. Târgul-Mures I Persoanele de încredere condiţiuni de plata favorabile. Marele asoiriment de piane si pianine llBBBBBBBBmieunimBnBBnBaBMlBaaBBSiBBBBBBBBIB Aniind­raEgic Or. MM ntiSCEI Singurul remediu contra GRI­PEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai In cutii ori­ginale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. boc­or N. E. i­­mitiu Fost asistent de clinică la spitalul Colţei BOU DE FEMEI (GINECOLOGICE) GENITO-URINARE-CHIRURGICALE Diatem­ie, Electricitate Medicală Consult.: 9—11 a. m. și 3—654 P. m­. Str. Cameliei No. 17, etaj. L Spre o nouă eră economică a (Urmare din pagina I­ sa­ borarea factorilor economico-finan­­ciari internaţionali, tara noastră se afunda tot mai mult in mizerie. A­­ceasta este situaţia economică a României Mari, în momentul când Regele Carol al IIea şi-a luat sar­cina conducerei destinelor sale. „Fără unirea tuturor“ —­ a mai zis Regele Ţarei — „nu vom putea apare în faţa celor ce ne pizmuesc ca o forţă indisolubilă, spriji­nită, pe o armată organizată după ultimele cerinţi, şi care întotdeau­na, se va bizui pe deplina mea grije, spre a păşi definitiv la o mun­că paşnică şi harnică“, îndreptarea stărei economico-finan­­­ciare a ţarei, pentru a se conso­lida în mod definitiv România I Mare, cu atâtea şi grele sacrificii­ înfăptuite. Ion Scutaru iw • * ţarii Despotei istorice (Urmare fila pagina l-a­ Gebeleizis“ (Herodot IV, 94), spu­ne: „E clar că aici e vorba de două concepte diferite, privind — poate, chiar, pe doi zei diferiţi“ (Getica 158). Apoi, în alt studiu anterior, ana­lizând o serie de inscripţii din Dacia, Pârvan vorbeşte de încă o altă zeitate (marea zeiţă): „Diana e, ca Luna, de a aeterna, zeitatea supremă femenină... Na­tura ei ca Nemesis, adică stăpână pe destinele cerului şi pământului e documentată in numeroase in­scripţii dacice c. f. c. 1. L. 111, index. (Pârvan, contribuţii epigrafice la istoria creştinismului Daco-Roman, P. 122). Concluzia lui Pârvan este că Geto-Dacii aveau o religie heno­teistă, concepţie a savantului Max Müller, după care, un popor are mai mulţi zei, iar dintre aceştia unul este suprem. D. Săndulescu, invocând „Cursa de teologie fundamentală“ al preţ Mihălcescu, respinge această califi­care, punându-şi un gând să de­monstreze monoteismul. Din analiza isvoarelor literare — de la Herodot la Iulian Apostatul— autorul găseşte o singură zeitate, Zamolxis, Diana, Cabirii, Zânele apelor nu sunt decât „interpretări greşite date de isvoarele literare, sau deduceri grăbite din date ar­heologice“ (p. 62). Dacă sunt „fiinţe supranaturale eu au totuşi atribute de zei, cel mult Diana, poate fi socotită ca „un geniu bun al pământului“ (p. 43). D. Săndulescu afirmă (p. 32) ca o curiozitate faptul că nici istoricii români nu au crezut că Geţii au fost monoteişti. (Face o singură excep­ţie în nota 1, aceeaş pagină). D-sa n’a cercetat decât părerile lui Xe­­nopol (dualismul) şi Meteş (poli­­teismul) din bibliografia data de Getica. D. prof. C. C. Giurescu în cursul de Istoria Românilor ţinut în anul 1927-1928 (p.­p. 176-187) gă­seşte că Xenopol nu mai e dualist admiţând cultul cabirilor pe acelaş plin cu prunii zei. D. profesor Iorga, fără a pronun­ţa cuvântul monoteist — cum cere d. Săndulescu — este cel dintâi is­toric care face o strânsă legătură intre concepţia de viaţă a strămo­şilor noştri şi a primilor creştini. (Istoria Poporului Românesc, vol. I terra 1, p. 28 599). Iar afirmaţia de „monoteism“ ar­­ fi putut-o găsi în cartea mai sus­ citată a d-lui Mehedinţi: „„.(Conti­­nuité dans la conception de la vie). lui Rex“ cu Jack Perinî şi revista „Rio-Rita". BARCELONA (grădină şi sală): Pro­gram dublu : „Cursa reuşită” şi „Hipnotizata", comedii şi artişti. Au resté cette conversion precoce ! gradina şerban VODĂ: „Wings” Epopeea aeru lui, film sonor, des Daco-Rotnains au christianisme n’a rien d’étonnant. Dans tout le monde antio il n’y a cu peut­­étre aucun peuple qui ne fűt plus roche de la conception chréticun-. ie la vie que prácisémer.t les laces. Avant tout, ils croyaient Jepuis des siècles à l'imm­ortalité fostă Hențiescu) cal. Victoriei 14, de l’âme et étaient monotheistes“. Tel. 318/84. Al. Roşu (La Galen) cal. Le pays et le peuple roumain, Buc. Griviţei 74 Tel. 324/89; V. M. Birmă- 1927, p. 20). I ti­scu cal. Rahovei 50; C. Vateni, cal. Rămâne acum, în concluzie, să Dorobanţilor 17; I. Vespremeanu, vedem ce aduce nou cartea d-lui I cal. ijerban Vodă 47; Ştefan Coreea săndulescu. uto Mana Niculescu-Stănescu, b-dul Studiul făcut pe baze de isvoare. Lai. Văcărești 83. Evlampia Gheor­­suferă de marele defect de a fi ut­ ghiu. cal. 13 Septembrie 2, TeL 306- izat numai pe cele literare, inscrip- pache protopopescu 81, Farm. „Fio­­riile fiind ignorate cu totul. Că se­­­ra” 8tr, carol 89, M. Cugler, vorbeşte în inscripţii despre a­­ceastă chestiune, ne-o spune cartea­ui Pârvan, citată mai sus. Iar dacă ■onsiderarea inscripţiilor implică a­­tenţie şi faţă de alte zeităţi, ne vine greu să credem cu autorul că sunt­­deduceri grăbite din date arheo­­lgice“. Monoteismul? Dar am văzut cât Un comitet de iniţiativă a luat ho-­­ tărîrea sărbătorire! d-nei Elena Du­. .. ,­mitrescu, inspectoare în invăţămân-t :e magistral a fost expus din ana- L^ menajer munca depusă f­iza concepţiei de viaţă, de către d-nii Iorga şi Mehedinţi în cărtile ei din lecut' a^cPsa de metodă|îena Matei Basarab", din Bucu-1 Cartea d-lui Săndulescu rămâne ref!' otuși o conştiincioasă lucrare de pătură cu această sărbătorire student, dar care, din nefericire nu va avea loc to­rma d6 24 I^in,e­­duce nimic nou — ştiinţific vor-1 (MarP) la orele 6 p. m. o serbare bind — în chestia de care se ocupă, scalară urmată de o agapă colegia-­j și aceasta— după modesta noastră flăm la această școală, din lipsă de orizont] Adeziunile de participare vor fii părere istoria EUGEN NICOARA Doctorand la Utere Calendar Mării IO Iunie 1930 ORT.­ St. Mart. Timoteiu, CAT.: Sf. Landry. ISR.: 1« Sivan 5690. TEATRE PARCUL OTETELEŞANU: „înapoi la şcoală“. CĂRĂBUŞ : „Ai, n'ai, dai«“. NEPTUN (Colosseum): „Flossie". CINEMATOGRAFE TRIANON : „Noaptea ne aparţine* film sonor in versiune germană. CAPITOL: „Noaptea e a noastră" (In versiune germană). SELECT : „Paradis­ Club" film cântat cu Gleen Tryon, Henna K­ennedy și Evelyn Brent. REGAL: „Rio,Rita" cu Bébé Da­­niels, fUm cântat, vorbit și colo­rat. PEMINA : Reluarea Ulmului sonor „Jeanine” cu Colleen Moore. LUX : „Cavalerul legiune!" cu Hans Stu­rt in came Si oase. CORSO: „Magia neagră", film vor­­bitor cu Lon Chaney, BULEVARD PALACE, golitar cu Lupe Velez şi Gary Cooper, film sonor. Complectare sonoră. GRADINA şi SALA ELITE: „Vinul Muzica şi Fexneea” de Nicon Ni­­can Revistă in 2 acte şi 16 tabl. şi filmal „Când Tatăl şi fiul”, cu Harry Liedtke. LIPSCANI: .Aventurile amoroase ale lui Hector Daim oseb­ea Con­rad Veidt, Lya de Puty, comedie şi artişti. A. R. P. A. (sala Franklin) : "Pe frontul de vest" cu John Stuart şi Gabriel Roşea. A. R. P. A. (sala Episcopiei) : „si­beria" cu Alma Rubens. MARNA : „Misiunea sereră“ cu Suz­ Vemen şi trupa de reviste Titi Mihăil­escu, „Venea o moară pe Siret“ cu Mar­­cela Albani. MARCONI: Greta Garbo­­n „Pămân­nul voluptăţii" şi compania de re­­viste cu Violeta lenesen. GRADINA VICTORIA (fost Marco­ni): „D anii preteză blondele" şi „Bra­vo Mă II" revistă in 10 tablouri. VOLTA BUZEŞTI (grădina şi sala): „Venea o moară pe Sirett* cu Mar­cela Albani. # ROMA : „Bufniţa" cu Eddie Polo şi revistă FILANTROPIA: „Dob­reg del Rio" Ralph Forbes şi „Stan şi Bran in tren”. FACLA: „Loja regală", film vorbi­tor ca Alexandru Moissl, Complac­tare sonoră. Este un ultim apel adresat par­c AMERICAN : „Fluture de trotuar“ tidelor noastre politice, de a putea cu Ana May Wong, complectarea repara greşelile trecutului. Monti Bancks: Ce-a fost mai greu, a trecut. As- DICHTU: „Ana Karenina“ cu Grefa­tăzi România păşeşte într’o eră Garbo şi John Gilbert, comedia cu nouă de linişte şi siguranţă, având stan şi Bran, în fruntea destinelor sale, pe Re- REX: „Beţia simţurilor*, gele Său. Cele 17 milioane de oa- TEATRUL NOU (Cal. Văcăreşti 34) ?­m­eni muncitori şi cinstiţi, aşteaptă ! Filmul „Totul e in regulă“ cu Col­­len Moore şi trupa de artişti „Ka­­napofi” şi Jazz Sylver. GRADINA BOGACIU : Vândută de propria-i mamă” şi o comedie. ATENEUL OBOR: „Trecutul unui bărbat“ cu Conrad Veidt. GLORIA (grădină): „Sosirea rege­lui Carol II“, Voiajul Reginei Ma­­ria In Egipt şi „Echipajul“ şi re­vista „Nu-i ruşine" cu Lula Ci­­riac. RAHOVA (sala şi grădina) • „Măr­­turisiri forţate" cu Angelo Ferarri, Olaf Fjord şi Betty A­stor. „Conte, cui privighetoarei". ATENEUL GOLESCU : „Romanul u­­nui tânăr sărac" cu Mary Del­­schalt, Wladimir Gaidarow, Suzy Vernon şi o frumoasă comedie in 2 acte. CINEMA BOGACIU : „Vândută de propria.­ mamă”, „Zeiţa verde" şi „Misiunea Farmaciile de serviniu In noaptea da Marți 1O Iunie 1930 Dr. L. Coniver (Farm. Naţională O sărbătorire in lumea $caiara timp de 28 de ani ca directoare a trimise până la 20 Iunie a. c. pe a­­dresa Direct­unei școalei, etr. Lafci- I­ruu Ixo, M București,. cuhentül Mercur­ II Iunie 1930 Carnetul milei Baloane de satin o poezie inedita De dimineaţa, Ionescu-Pichere — poetul atât de apreciat In cercurile literaturei de „avangardă“ —­ se scu lase căt se poate de bine dispus. Un pachet de tutun, de-abia desfăcut, pe mesuta de lângă pat, li spori buna dispoziţie. Avea, el, dictonul lui favo­­rit: „cu răbdare şi tutun...1­. Răbdare avea, din fire. Şi cum, de rândul acesta, soarta îl hărăzise şi tutun, poetul trebui sâ recunoască, entuziasmat, că viaţa e, în definitiv, un ce plăcut.... După ce se îmbrăcă pe jumătate şi-şi orândui, pe cât era cu putinţă, pletele a căror bogăţie ar fi făcut gem los pe biblicul Aversatom, Pichere îşi făcu programul. La 10 se va duce la „Cafeneaua Intelectualillor" unde va avea prile­jul să întâlnească pe criticul de la „Revista Sepulcrală" — organul fa­­langii pesimiste a tinerii generaţii. (Ceasul nu arăta decât 9 şi ceva; mai avea, deci, aproape o oră). La 14 va face vizita cotidiană edi­­torului său „in ape". (De mai bine de un an, de când îl amâna, de la o zi la alta, cu tipărirea volumului lui de versuri: „Stanţe pentru niciodată“). La 12 va trece de la Capşa. Şi pe urmă?... Pe urmă va aviza. Totul depinde de circumstanţe. Nu pofi şti, de mai înainte, pe cine ai să întâlneşti, ce reviste îi vor solicita colaborarea şi, mai ales, ce aconturi ai putea ciupi, In contul lor. Şi deodată poetul dădu un ţipăt. Cele două noţiuni — una abstractă, colaborare alta concretă, acont­o I aduseră la o cruda realitate. La 9 şi jumătate trebuia să predea, la redacţia revistei „Pegasul Trico­­lor“, manuscrisul pentru care alai­­laeri încasase 300 de lei aconto. — „Am dat-o dracului!..." filozofă el. „Te pomeneşti că-mi cer, ăia, bani nii înapoi!..." Şi singură această catastrofală perspectivă, îl umplea de groază Pichere începu să se învârtă ca un leu în cuşcă. Ce era de făcut?... „Pegasul îi cerea o poezie inedi­tă. Poetul nu avea nici una şi — ceia ce era mai grav — nici inspira­ţie n’avea. Iar timpul alerga, ca un ciclist la velodrom... — „Ce mă fac, ce mă fac?...'' se văi­cărea nenorocitul: „De unde să scot, acuma, o poezie inedita?...". Cuvântul îl obseda: „Inedită, inedită!... Auzi d.ta, pentru cinci sute de lei, să-i dau o poezie inedită!...". Operațiunea scăderii, aplicată min­tal celor două numere —unul repre­zentând onorariul, iar celălalt acon­tul primit — îl lăsă pe gânduri. Vasăzică ar mai avea de primit încă doua sute de lei!... — ,,Ei, drăcie!" îşi zise el. Şi ’n clipa aceia privirea îi căzu pe foarm­­ecele de pe masă... Prin asociaţie de idei, căută din ochi sticluţ­a cu gumă arabică, în timp ce, aplecându-se sub pat, apu­că un teanc de reviste vechi. — „Evrika!..." strigă el, descope­rind în două numere ale „Parnasu­­lui Român" două poezioare, de câte trei strofe, publicate cu vreo câţiva ani mai înainte. — ISa făcut!" răsuflă el, uşurat. Şi foarfeca începu sâ muşte, nervos, hârtia. Elimină titlurile celor două poezii („Iluzii moarte" şi „Noapte de iarnă“), le lipi, cap la cap, pe o foaie de hârtie, retezându-le cu un titlu nou. Iar la 9 şi jumătate, Ionescu-Pim­chere aducea la redacţia „Pegasului Tricolor", o poezie... b­ădită: „Nervi de toamnă". Geer Patrick La Teatrul Cărăbuş obţin în fiecare seară cel mai mare succes d-na Gin­goru, Dan Demetrescu, Giovani Stroe şi d-rele Paula Georgescu, Cleo Dra­­gomirescu, Gretta Pop, în scena „O­perei" care este bisată în fiecare seară de un numeros public. Expoziţie de desen la la Institutul peda­gogic român Expoziţia de deserturi ale elevilor de şcoală primară, organizată la Institu­tul pedagogic român, Bucureşti, III, str. V. Emanuel III, Nr. 10, este des­chisă şi poate fi vizitată dela 8—30 Iunie c. între orele 9—12 şi 15—18. Grăţi şi reviste Primim la redacţie: „Viaţa literară“ nr. 29, cu colabo­rarea d-lor Emanoil Bucuţa, G. Ba­covia, I. Valerian, A. Lambrino, D. Suluţiu, Malciu, Okeanos, etc. Kattomi­e (408), ora 21-30­, Trans, unei operete ; Riga (525 m.), ora 20.03 : ,,Bărbierul din Sevilla", operă de Ros­sini , Geneva (760 m.), ora 22: „Ami­cul Fritz", operă de Mascagni; Co-ROMANIA, 394 m. Bucureşti. — 18 Orh. Sibiceanu: Kahnann: Con­tesa. Maritza slow-foox. Offenbach : Selecţiuni din opereta „Barbă albas­tră". Romanţă din opereta „Duce­sa din Chicago". Carlo Toscanini : Fox-trot. Tschaikowsky: Duet din „Dama de pică". Kalman: Marş din „Principesa Circului". Geiger: în­cântătoare eşti scumpă copilă, tan­go. Se întorc visările, romanţă Stoltz: Două inimi într’un vals. slow.fox. Potoouri de arii şi dansuri naţionale. 19.30 D- Ion Manolescu : Recitări. 19.45 Jurnal vorbit. 20-10 D. Prof. Andrews: Lecţii de limba en­gleză. 21.40 D. Al. Rosetti, prof. uni­­vers.: Limbile literare. 21.30 D. Paul (din Genua). 21 Orh. Radio: Balie Uvertură la opera „Ţiganca". Wag­­ner: Introducerea şi­ corul nupţial din „Lohengrin". Joh. Strauss: Gla­suri de primăvară. Berlioz: Dansul Silfidelor. 21.30 D. C. Brăiloiu: Cro­nica muzicală. 21.45 Orh. Radio :­­ Artok: BeUch­la! Cântecul lantra,­şilor de pe Volga. Kalmann: Pot pouri din Fetiţa Olandeză. Grieg. : Săită lirică. Lumbye: Kroll’s Ball, klänge, vals. 22.45 Jurnal vorbit. AUSTRIA, 516,3 m. Viena.­­ 352,5 m. Gratz. 12 Concert. 13 Concert co­ral. 14 Gramofon. 16.30 Concert. 20 Curs de franceză. 20.35 Curs de en­­gleză. 21 Ora, meteorul. 21.05 Din scrisorile și timpul Mariei There­­­sa, povestită de Else Wohlgemuth. 22.02 Concert simfonic, dirijat de prof. Oswald Kabasta. Haydn: Sim­fonie No. 7 in C-dur. Mozart: Quar­tet pentru oboe, klarinet, corn și fa­gott. Beethoven: Simfonie No. 7 op. 92 in A-dur. ANGLIA, 358 m. Londra. — 19.15 Orh. de dans. 20.40 Recital de orgă 21.15 „Zara" operetă vieneză. 23.08 Orh.1­0.15 „Madame Butterfly“, operă de Puccini, act. III. CEHOSLOVACIA, 278,8 m. Bratis­lava.­­ 12.30 Gramofon. 17.30 Gra­mofon. 19.30 Concert de soliști. 21 Din Praga. 22 Concert. 23.15 Muzică de dana 487 m. Praga.­­ 12.15 Gramofon. 13.30 Din Brüno. 18 Concert. 19.15 Curs de germană. 21 Madrigale și cântece din secolul a­ XVI şi XVII. 22 Concert la două piane. 22.45 Cân­tece populare la gramofon. 23.45 Din Bratislava. FRANŢA, 381 m. Toulouse. — 14 Concert. 19 Muzică de dans. 19.30 Concert. 20 Tango­uri. 20.15 Infor­­maţiuni. 20.40 Concert de solo-uri. 21 Bursa. 21.15 Chansoneta. 22 Frag­mente din opere. 1725 m. Paris (Clichy). — 13.30 Gra­mofon. 16.45 Concert. 22.30 Concert de vioară. biblioteca Şcoalei Secundare", a­­vând în vedere însemnătatea educa­­tivă a citirii elevilor în afară de şcoală, urmăreşte scopul de­ a edita numai lucrări educative, atrăgătoa­re, ieftine, care să formeze gustul şi deprinderea de citire sănătoasă şi să îndemne la muncă şi gândire per­sonală. Zilele acestea au apărut următoa­rele numere:­­1848 , de­c. No. 4. — „Doamna Rosetti" traducere din Jules Michelet Munteanu-Râmnic. No. 6. — „Inventatori şi întemeie­tori de industrii" (5 biografii). No. 8. — „Fiul cel pierdut", dramă în 3 acte de d-l N. Iorga. No. 9. — „Citirea elevilor în afară de şcoală. Societăţile de lectură. Bi­blioteca Şcoalei Secundare", încerca­re pedagogică­ literară de d. Mun­teanu-Râmnic. No. 10. — „Snoave" culese din po­por. penhaga (281 m.j, ora 21.30: Tram. teatrală. Hamburg (372 m.j, ora 21. „E asta de crezut piesă de Kemper. Berlin (418 m.j, ora 2130: Trat . unei reviste de Allan Gray. GERMANIA, 325 m, Breslau. — 17.30 Gramofon. 19.40 Curs de fran­ceză. 20.05 concert consacrat opere­lor lui Beethoven. 21.30 Trans. unei reviste. 24 Muzică de dans. 259 m, Leipzig. — 17.30 Concert. 19.30 Curs de franceză. 20.40 Muzică ungară Keler Bela: Uvertură. Grätz­­m­acher: Fantezie ungară. Reindl : Rapsodie din cântece populare un­gurești. Michlels: Czardas. Kalmann: Melodii din Contesa Mariţa. 22.30 Muzică de salon. Ciardi: Carnavalul rusesc. Henselt: Cântec de dragoste. Tschaikowsky: Melancolie. Doppler: Nocturnă. Wieniawsky: Legendă. Dvorak: Humoresque. 23.15 Muzică de dans. 360 m. Stuttgart. — 13 Concert. 17 Concert. 20.30 Concert de fan­­­tară. Friedmann: Marş. Millöcker : Arie din Studentul cerşetor. Meyer­beer: Arie din opera Africană. Kom­­zak: Potpouri die marșuri. 21.30 Con­cert consacrat operelor lui Alexaru der Friedrich von Hessen. 22.30 Re­portaj radiofonic. 1 473 m. Langenberg. — 13.05 Gra­mofon. 14.05 Concert. 18.30 Concert vocal și instrumental. 21 Concert. Lu­olff: Uv. Liszt: Rapsodia ungară No. 6. Delibes: Melodii din opera Lakmé. Chopin: Rondo. Tschaikow­sky: Romanță Wieniawsky: Ma­zurka. Strauss: Vals. Komzak: Pot­­pouri. 533 m, München.­­ 13.30 Gramo­fon. 17.25 Richard Staab cântă pen­tru tineret. 18.25 Concert- 21 Con -A­cert, Emmeran Rieder: Vis de pri­măvară, av. Comoara mea de aur, vals pentru 8 suflătoare de lemn şi harfă. Două cântece pentru tenor cântate de Christian Diezell Wach auf, du herzi des Mädel, Im Englis­chen Garten, Sânge roşu, tango, Schimy spaniol Matador, marş spa­niol. Hermann Larsen, Prinz-Luit­pold, marş. Münchner Treiben, Geh’ fort, Intermezzo, Napolitanische Für­lana Kiriwara, shimmy, dirijează compozitorul. 22 O zi in Allgau, Ca­­pitala, trans. din Kempten- 22.35 Con­cert de pian executat de Bruno Stein­bach. Froberger: Toccata şi Fante­zie. Buxtehude: Preludiu, fugă şi Chaconnex. Bakfark: Rita in ligna moritur. Guammi: Canzone. Erbach: Introitus. Farhaby: Nobodys Gigne. Mussat: Rigaudon.y Zipoli: Gavota. Scarlatti: Două bucăţi. ITALIA, 441 m. Bom­a. — 14.39 Quintetui radio. 18.30 Muzică va­riată. 22.02 Concert- 501 m. Milano. — 13.40 Concert. 18 Gramofon. 20.15 Muzică variată. 21.30 Concert-­­ IUGOSLAVIA, 432 m. Belgrad. — 11.30 Gramofon. 13.45 Concert mati­nal. 18.05 Concert. 18.30 Lectură. 19 Cântece naționale la gramofon. 21 Trans. programului de seară a pos­tului Zagreb. 23.15 Lied-uri naţiona­le cântate de d-na. Alexandro­vic. POLONIA, 408 m. Kattow­ie. — 13.05 Intermezo muzical. 13.15 Trans. congresului din Krakovîa. ,17.20 Cau­­serie. 18.45 Concert. «iu.uc Un sfert de oră literară. 2050 Intermezo muzical. 21.05 Causene. 21.30 Trans. unei operete, in continuare meteo­rul ultimele noutăți. SPANIA, 424 m. Madrid - 16 Sex­tetul Radio. 21 Muzică de dans. 24 Concert. UNG­ARIA, 550 m­. Budapesta.­­ 10.15 Concert. 13.05 Concert. 18.30 Concert. 20 Curs de franceză. 20.40 Orh. de ţigani Racz. 21.40 Concert cu concursul d-nei Louise Szabó şi d-lui Rössler de la operă, şi d-lui Székely (piano), prof. la şcoala de înalte studii muzicale. La pian­o. Otto Berg. 23.10 Concert, al orh. Fe­jes, al Jazz-ului Ostende şi a pr­p da tieaei Zidi Succesul revistei dela Cărăbuş Biblioteca scoalei secundare RADIO Marii 10 Haie 1930 Ce sa «scanam ast­al ? O carte asupra României la Fraga Literatura cehoslovacă despre Ro­mânia s’a îmbogăţit in ultimul timp cu o operă de o importanţă excep­ţională. In preajma zilei de 10 Mai, când, după cum se ştie, în toate şco­lile cehoslovace — ca un corolar al Micei Antante Culturale" — s’au ţinut conferinţe asupra României, vitrinele librăriilor cehoslovace au fost dominate de un impozant vo­lum intitulat „România în trecut prezent*". Este o carte apărută in condiţiuni technice desăvârşite, având aproape 400 pagini format mare şi conţinând numeroase şi bine reuşite ilustraţi­­uni, cari împodobesc textul doc­um­ea tândru-1. Volumul in chestiune este o lucra­re absolut complectă asupra Româ­niei, îmbrăţişând ţara românească In trecut şi prezent, din toate punc­tele de vedere şi tn toate domeniile de activitate. Istoria ţării succint redată, fără însă a fi prea rezumată, arată într’unul din capitolele prin­cipale ale cărţii, evoluţia României de la originile ei ştiute şi până la marele război al întregirii neamului. Istoria postbelică formează un ca­pitol tot atât de important, în care autorul dovedeşte o cunoştinţă pe cât de corectă, pe atât de amănun­ţită a zilelor unirii provinciilor ro­mâneşti la Patria-mumă, şi a vieţii politice ce i-a urmat. Un capitol special şi bine docu­mentat este consacrat literaturii ro­mâne vechi, moderne şi contempo­rane. Viaţa socială, situaţia economică actuală, starea culturală şi a învă­ţământului sunt atâtea chestiuni cari au dat cărţii tot atâtea capitole, complectând documentat şi amân­un­­tit o bogată şi complectă informaţie asupra României, — nelipsind din această expunere şi un interesant capitol plin de îndemnuri asupra f­­u­muleţilor turistice ale României. Ci­titorul care ar urmări o şi mai pro­fundă cunoaştere a ţării româneşti, găseşte în această carte, la fiecare capitol, indicaţia unei foarte bogate bibliografii. Autorul este tânărul şi distinsul profesor universitar de istorie, dr. Iosef Macurek, fost acum câţiva ani, student întru specializare la Univer­sitatea din Bucureşti. Cunoscător al Prodan: „Galeria figurilor teatrale­ limbii româneşti, dr. Macurek s’a putut ţine un curent încontinuu. Cu literatura apărută în România în domeniul specialităţilor sale, Dr. Macurek este cunoscut încă şi prin faptul de a fi dat la iveală, din vechi arhive cehoslovace, docu­mente necunoscute în legătură cu istoria Românilor. In prefaţa cărţii autorul ţine să mulţumească public, pentru con­cursul ce l'a avut in alcătuirea a­­cestei lucrări, d-lui profesor N. Ior­ga, d-lui profesor Gh. Staca, consul onorific al României, d-lui R. Anas­tasia, ataşat de presă român, d-lui Botis din Ministerul cehoslovac al Instrucţiunii Publice, neobosit mun­citor pe terenul apropierii româno cehoslovace şi d.şoarei Eftimiu, cur­tieră a Statului român pentru stu­dii istorice la Praga. (Ceps). Crâmpeieau» Sîţismîtiîăţile de Du­minică transmise prin radio Duminică, în tot timpul şedinţei A­­dunării Naţionale, postul de radio a transmis comunicări asupra mersului desbaterilor. iar la ora 13 s'a instalat îh faţa tribunei un microfon prin care s'a difuzat în toată ţara şedinţa so­lemnă a proclamării noului Suveran, jurământul şi discursul M. S. Regelui Carol al II lea, precum şi cuvântarea d-lui Şt. Cicio Pop. La terminarea solemnităţii, s-a transmis Imnul regal. Seara, societatea de radio a trans­mis un program festiv, închinat M. S. Regelui, la care şi-au dat concursul d-ra Maria Ventura, d-nii G. Vraca şi G. D. Mugur. Aseară, Luni, la ora 21, d. Mihail Manoilescu a vorbit la radio despre alegerea Regelui Carol al II-lea şi despre titlul de Mare Voevod al Alber­­turii, conferit moştenitorului tronului. 15 IUNIE 1930 Este ultimul termen până la care puteţi cumpăra numai 6 perechi ciorapi „MONICA" şi trimiţând bonurile respective MAGAZINELOR SCLAVICI Bucureşti, Lipscani 37 participaţi la tragerea premiilor care constau dintr'un voiaj gratuit Bucureşti- Hamburg-Fiordurile Norvegiei până la Hamburg cu trenul cL II şi apoi cu CL 1 a vaporului de lux „OCEANA". Deasemenea gratuite sunt vizele paşaportului, masa şi hotelurile d­­e excursiunile cu automobilele şi nu genere toate distracţiile pe întreaga durată a voiajului. Fiii filei o cheltuială, cumpărând 8 perechi de ciorapi „MONICA*4 apreciaţi in toată lumea, puteţi face o călătorie ca în poveşti Atend­nnt. Cereţi insistent furnizorului Dv. si vă elibereze odată cu ciorapi MONICA şi bonul respectiv prevăzut cu ştampila armei, A­er ,Apă, Soare la Ştrandul Eiselefff

Next