Curentul, iunie 1931 (Anul 4, nr. 1200-1228)

1931-06-11 / nr. 1209

PREVEDEREA" SOCIETATE AROHMIIA ROMANA DE ASIGURARE Strada Eiru Filipescu tip. 21 CAPITAL SOCIAL DEPUN DANSAT LEI 10.000.000 Seria X-a — Cupon No. 17 Cititorii ziarului „Curentul“ care vor strânge şi trimite administraţiei ziarului nostru seria X-a de 40 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de asigurare „Capitalizare“ Viaţa populară (cu amortisment cu trageri lu­nare la sorţi) în valoare de lei 20.000 a Societăţii „PREVEDEREA“ cu care vor participa în mod gratuit la a noua tragere de amortizare In jurul convenţiei comerciale Comunicările consilierului economic roman la Atena Convenţia comercială dintre Grecia şi România, fiind în ajunul semnării, Asociaţia Generală a ex­portatorilor de cereale din ţară dorind a cunoaşte în mai de aproa­pe viitoarele raporturi comerciale ce vor decurge între România şi Grecia, a invitat la sediul asocia­ţiei pe d. Niculae Mănescu, consi­lier economic, care a participat în tratativele dintre cele două ţări, pentru a face o expunere asupra noilor posibilităţi de export a pro­duselor agricole. D-sa a arătat că Grecia este o tară importatoare de grâu şi, exa­minând­ cifrele importului şi-a ex­primat o adâncă durere că la un import de aproape r de 600.000 tone de grâu cât Grecia a importat în anul trecut, România abia a figu­rat în statistica de import cu 12.000 tone. In expunerea făcută a arătat greutătire mari de care s’a iz­bit grâul românesc la filtrarea lui în Grecia. D. Mănescu a subliniat deosebitul interes ce ministrul Ro­mâniei la Atena, d. Langa Răşca­­nu l'a pus în cauza susţinerii cali­tăţilor superioare ale grâului ro­mânesc, intervenind în nenumăra­te rânduri pe lângă guvernul elen pentru aplicarea tratamentului egal în panificaţie şi admiterea lui fără nici o deosebire de greutate specifică şi randament. Terminând comunicarea făcută, d-sa şi-a exprimat încrederea şi mulţumirea că prin noua conveni­­iune de comerţ, grâul românesc îşi va regăsi în consumul pâine! în Grecia întrebuinţarea de odi­nioară. mm ! mm ’ D. N. Iorga sărbătorit la Neapole ROMA, 9. (Rador). — "Academia re­­gală de arheologie, litere fi arte, din Neapole, publică in extra» erudita co­municare făcută de profesorul univer­sitar Ezio Lepi, despre drama ro­mână. Cu această ocazie, Academia a săr­bătorit pe savantul dramaturg N. lorga. Luigi Salvini, student, la cur­sul de limba română, publică in re­vista „Bibliografia fascistă" un lung articol de fond, foarte elogios, des­pre d. profesor N. lorga. încercarea de sinucidere a unui bogătaş din Botoşani BOTOŞANI, 7 IUNIE Dii seară, autorităţile­­au fost încu­­noştinţate că la locuinţa sa din calea Naţională 151, cunoscutul rentier şi banchet Giuseppe Zoldester s-a sinu­cis înghiţind 20 pastile de veronal şi tăindu-şi arterele de la mâini. Imediat stau transportat la faţa lo­­ţcului d. procuror I. Adam a­uconosa­­­tul Filp de la chestură. In biroul locuinţei a fost găsit un a­­ponie, Zoldester, care abia a putut să ■thai spună că şi-a pus capăt zilelor din cauza jenei financiare. Văzăndu-se starea gravă a sâmtei­­gaşului, d. procuror a ordonat trimi­­terea lui la spitalul israelit unde i s’ au dat primele ajutoare. In urmă s’au găsit mai multe scri­sori dintre care una adresată d-hd procuror Adam, iar alta soţiei sale, d-nui Sichenker-Zoldester. D-lui procuror Zoldester La scris că şi-a pus capăt zilelor din cauză că nu mai poate onora unele datori ce l-au copleşit, iar soţiei sale i-a ce­rut să al­er­te, să poarte mai departe grija copiilor şi să-i facă o înmor­mântare cât mai simplă. Giuseppe Zoldester a stat mulţi arh in Italia, unde a reuşit să agoniseas­­­că o respectabilă avere. întors în ţară, acum 2 ani s’a căsă­torit şi a dus un trai fericit aşa ca zvonul că s’ar fi sinucis din cauza u­­nor neînţelegeri familiare nu cores­­punde realităţii. In alte acrisori, a lăsat dispoziţii c­u privire la averea sa precum şi la m­ulte importante bijuterii pe cari le avea. Gestul lui Giuseppe Zoldester a produs o vie impresie în cercurile fi­nanciare locale în esni numitul era bine cunoscut și mai ales apreciat. Pe drumuri africane (Continuare din pagina l­a­­ ceputul lui Septembrie până către finele lui Octombrie. Palmierii din locurile îndeajuns de umede, pot da până la 80 kgr. culimale. In te­ren neirigat — bour — această cantitate se culege din mai mulţi altibor. Fruntele recoltate în crăci sau una câte una, sunt întinse apoi pe terasele caselor, spre a se svân­ta bine la suprafaţă, avitându-se prin aceasta fermentarea. Curmalele sunt produse natu­rale ale cerului african. Ele nau nevoie să fie siropizate spre a fi delicioase. Sunt aşa de dulci că mâncând fără măsură îţi cad din­ţii. Aşa s-ar explica faptul că ma­joritatea saharienilor sunt ştrbi. Valoarea nutritivă a 100 grame curmale este egală cu aceia a 100 grame muşchiu cu sânge- Iată o comparaţie edificatoare a număru­lui de calorii procurate organismu­lui de 100 grame din aceste dife­rite fructe . Cu alte cuvinte 100 grame cur­male echivalează în însuşiri ali­mentare cu : Există mai puţin de 150 varietăţi Acele de Biskra numite în limba arabă Degleb­our sau „curmale lu­mini“ din pricina transparenţii păr­ţii cărnoase sunt cele mai apre­ciate. Se obţine şi vin de palmier (lagun) în felul acesta ; când co­pacul îmbătrânește, i se retează coroana si prin plaga deschisă se scurge seva sau virral. Palmierul sacrificat moare, după ce a dat cât­va timp mai multi litri de lichid pe zi* Cidrul de curmale ce seamănă la gust cu spumosul must de mare fabricat in Normandia, e produs prin strivirea fructelor fără sâm­bure, la care s’a adăogat puţin orz şi zahăr. In aceste ţinuturi depărtate, un­de vinul de vită costă prea scump şi unde apa băută continuu slă­beşte organismul, iar Europeanul devine în scurt timp anemic, se încearcă tot mai mult obţinerea u­­nei băuturi suficient de tonice şi susceptibilă de a intra în consuma­ţia curentă. Frunzele de palmier servesc şi ele la facerea îngrădirilor. Singur palmierul-curmal, p­rin calităţile lui extraordinare, a făcut pustiul locuibil. El e permis crea­rea oazelor; el este podoaba şi harul ţinuturilor arse de soare. A­­vere­a unui proprietar saharian, era simplu sau cald — şef de trib, se socoteşte după numărul palmieri­lor. Altădată, când jandarmii de­­’­şertului — mehariştii — nu patru­lau în Sahara, stăvilind ranchiu­nele aşa de frecvente printre indi­geni, supremul ultragiu al unui în­vingător faţă de duşmanul său, era încălcarea oazei şi tăierea palmie­rilor. * Belşugul de curmale pe care a­­rabul El-Habib mi le aducea pe preţ de nimic în casca mea colo­nială, de când îi dăruisem o pere­che de galoşi pe care nu-i mai fo­loseam de câţiva ani — şi imensele păduri de palmieri ai oazelor de la Touggourt şi Ouargla, apărând ca un liman mântuitor pe întinderea monotonă a nisipurilor deşertului, după o lungă şi ameţitoare etapă pe spatele meharei, — sunt printre cele mai preţioase suvenire ale vieţii mele.. .« Su­vărați-Răsvan Biskra, Februarie 193] Strugure 65 calorii Portocale 33,1 » Pepene 17,6 „ Pere 50,7 „ Fragi 33,1 „ Banane 57,3 „ Cartofi 65 „ Mere 41,8 „ Curmale . 209,51 „ 323 grame cartofi 366 „ banane 1190 „ peptene 323 „ strugure 633 „ portocale i Numeroase accidente Înregistrate In afară de accidentele pe cari le-am anunţat a circulat Luni avonul în­că necontrolat, că un avion francez participând la concurs, s’a prăbuşit fiind carbonizaţi pilotul şi pasagerii. S’a anunţat apoi la aeroport a­­bandonul avionului cu No. 10. Far­­man­ul „Voevodul Mihai“ pilotat de d. că. Popescu Romeo a aban­donat din cauza motorului vechi, după ce a străbătut peste 2200 km. Ruperea de nori care a fost dea­supra câmpiei Bârsei, a împiedicat avioanele plecate din Cluj să treacă peste Carpaţi. Avionul pilotat de It. Pârvulescu a aterizat lângă Mediaş. Avioanele conduse de d-nii Gogu Ştefănescu, Alachard (francez), au fost nevoite să coboare pe aerodro­mul I. A. R. din Braşov Au mai aterizat alte două avioane pe teritoriul comunei Herman de lân­gă Braşov. Piloţii şi pasagerii au venit în Bra­şov, avioanele rămânând pe locul a­­terizării. cüremtü­em Deschiderea congresului internaţional al Aeronauticei Ziua I, şedinţa de dimineaţă Duminică de dimineaţă la ora 10,30 a avut loc la Fundaţiunea Carol L şedinţa festivă a deschiderii celui de al 26-lea congres internaţional al ae­ronauticei. Şedinţa s a ţinut S­ub prezidenţia de onoare a M. S. Regelui Carol ÎL Sunt de faţă d-nii: N. Iorga, pre­şedintele Consiliului, Ghica, ministru de externe, Vâlcovici, ministru al comunicaţilor, Manoilescu, ministru al industriei, Principele Valentin Bi­­bescu. Apoi suita Majestăţii Sale, in frun­te cu d-nii gen. N­­asie viei, mareşalul Palatului şi com N. M. Condeescu. In asistenţă d-nii: g-ral Coandă, Gh. Brătianu, Trancu-Iaşi, Tzigara Samurcaş şi ofiţerii superiori ai­­a­­biaţiei. Apoi miniştrii plenipotenţiari ai ţărilor participante la congres şi delegaţii oficiali. Şedinţa a fost deschisă de d. G. VALENTIN BIBESCU, care într’o a­­locuţiune frumoasă a mulţumit Re­gelui pentru dragostea ce o arată a­­viaţiei, ca un omagiu de recunoştin­ţă pentru faptul că acum un an a recurs la calea aerului pentru a răs­punde chemării poporului Său. D. G. V. Bibescu se adresează apoi Preşedintelui de Consiliu, în care sa­lută pe inimosul patriot şi istoric, d-lui C. Argetoianu şi domnilor de­legaţi ai congresului. „Prezenţei domniilor-voastre aici, spune Principele Bibescu, se datore­­şte faptul că după accidentul nos­tru din indii, mi-am neglijat sche­­latul şi l'am adus, oricât ar mai va­lora el, în mijlocul domniilor-voas­tre''. Vice-preşedintele Clubului Aeronau­tic Internaţional d. Godfrey L. Ca­bot, răspunde Principelui Bibescu, făcând un elogiu al curajului, după care urmează cuvântarea Regelui Discursul Regelui „Aduc salutul Meu delegaţilor Congresului al 26-lea aeronautic. De multă vreme urmăresc lucrările domniilor-voastre şi cred că înde­pliniţi o reală operă de pace. Căci cu cât se vor cunoaşte mai bine popoarele, vizitându-se prin mijloa­cele rapide aeronautice, cu atât vor avea mai puţine motive să se de­teste, să se provoace, şi mai multe motive să se apropie, să se iu­bească. „In aceste zile de materialism, aeronautica a dat lumii un mare contingent de idealişti, capabili să se sacrifice pentru solidaritatea po­poarelor condiţionată de progresul aeronautic. „In această zi solemnă ne închi­năm pentru odihna aviatorilor că­zuţi pentru faima României, în In­dii şi dorim ca eroismul acelui e­­chipaj din care se află lângă noi Principele Bibescu, să fie un exem­plu pentru aviatorii de azi şi de mâine. „Declar congresul deschis. „Dumnezeu să binecuvinteze lu­crările Voastre“. Congresul aplaudă în picioare. Re­gele îmbrăţişează pe d. Valentin Bi­bescu, şi strânge mâna miniştrilor săi. La orele ei precis, şedinţa s’a ridi­­cat. Recepţia de la Castelul Seara, la ora 10, în castelul de la Mogoşoaia al Principesei şi Prin­cipelui Bibescu, a avut loc o re­cepţie in cinstea reprezentanţilor statelor străine. Onorurile au fost făcute de Prin­cipesa Marta Bibescu. Au luat parte membrii guvernu­lui, toţi delegaţii străini şi corpul diplomatic. Din partea palatului erau pre­zenţi d-nii mareşal Ilasievici, co­­loneiii Manolescu, Condeescu Drossu. Principele Bibescu a lu­minat feeric parcul, oferind tot­odată un joc splendid de lumini pe lacul din parc. Recepţia s-a sfârşit la miezul nopţii. Cum s-a desfăşurat rallye-ul internaţional Acrobaţiile executate pe aerodromul Baneasa.­Rezu­­tatele rallye-ului internaţional La aeroportul Băneasa a avut loc Luni începând de la orele 17 sosirea concurenţilor plecaţi în rallye-ul in­ternaţional aviatic organizat cu oca­zia congresului F. A. L . Ploaia torenţială care a început să cadă odată cu desfăşurarea primelor probe, precum şi furtuna după Va­lea Prahovei a împindecat desfăşu­rarea normală a concustuluL Până la orele 3 când s’a închis sosirea, nu a aterizat decât 7 avioane din to­talul de 33 înscrise în concurs. M. S. Regele, însoţit de Voevodul Mihai, d-nii N. Iorga, preşedintele consiliului, miniştrii M. Manoilescu, Vâlcovici, Ionescu-Siseşti, Munteanu- Râmnic, ataşaţii militari străini, de­legaţii la congresul F. A. I.,a asistat la probele de acrobaţie, plecând a­­poi când a început ploaia. CATEVA ACROBAŢII Cu un avion Fairay, pilotul en­glez Sunland a executat mai multe acrobaţii­­care au stârnit­ admiraţia­­asistenţilor. A executat tonneau-uri lente pe stânga, urile, ras­mat cu ca­­braje prelungite, sbor de limită de viteză şi 3 km. de sbor pe spate fltră viraj. A căp. avietor Nae Biescu-Metra­­fferă, cu un avion I. A. R. a execu­tat rasmit-uri, chandelle, picaje la unghiu mare, tomneau simple şi du­ble fi­ranversări Cei doi piloţi au luat parte la con­cursul de avioane de vânătoare în­ceput încă de acum doi ani. Din trei avioane de vânătoare s-au lansat apoi paraşute. PARCURS ŞI GREUTĂŢI Rallye-ul internaţional de eri, este organizat pentru prima oară în Ro­mânia. Au putut participa toate ca­tegoriile de avioane civile sau mili­tare din ţările aderente la F. A. 1. Au fost înscrişi 35 concurenţi din 8 ţări europene. Din aviaţia noastră au parteipat 15 concurenţi militari din cari au sosit doi oficiali iar doi hors. con­­cows. Concurenţii au avut latitudinea de a alege ziua şi ora plecărei, sub re­zerva de a efectua un parcurs de mi­nimum 600 km. şi cu o etapă obliga­torie Cluj-Bucureşti. Au avut însă o­­bligaţia de a sosi Luni între orele 18 şi 20 la Băneasa. Până la orele 20, când s-a închis controlul, nu au aterisat la aero­drom sub ploaia torenţială care nu înceta să cadă, decât şapte din e­­chipagiile înscrise. Atât echipagiile cari au trecut pe Valea Prahovei cât şi celelalte venind prin Valea Oltului, au avut de în­tâmpinat enorme greutăţi, fiind sili­te să sboare aproape de pământ, e­­vitând cu dificultate vârfurile mun­ţilor. Echipajul d-lui maior Ştiubel a întâlnit deasupra localităţei Valea Largă de pe Valea Prahovei o rafală puternică. Salvarea avionului a fost chestiune de secunde şi noroc. După ce s-a întors până la Sinaia, avionul şi-a reluat sborul către Bucureşti. AVIOANELE SOSITE Primul avion care şi-a făcut apa­riţia pe aerodrom, la orele 17:49 a fost un Haviland Pass Meth de 120 C. V. pilotat de elveţianul Robert Fretz, având la bord, doi pasageri, din care unul foarte bine dispus, pa­rea a nu se fi resimţit de greutatea parcursului. Avionul a plecat din Zurich. Al­ doilea a sosit la orele 17,58 a­­vionul Farman 190, având ca co­mandant de ech­ipagiu pe d. maior Ştiubei, şi pe d-nii It.­av. Olteanu mecanic, slt.­mecanic Cioabă, pasa­geri d-nii Trifu Sofron şi student Iv. Jijie. Plecat din Parcani pe Nistru, în ziua de 4 iunie la orele 4 dim. a­­vionul a străbătut în total 6921 km. în 34 etape. Distanţa Cluj-Bucureşti a fost parcursă în două ore şi */» Pe furtună. O pană de bujie, a făcut a­­vionul să aterizeze lângă Sighişoara într'o turmă de bivoli. La orele 13,15 a sosit d. căp. Iaco­, bescu însoţit de plutonierul Manole­scu, pe un avion Messerschmitt. A­­vionul a avut de întâmpinat în dru­mul de la Cluj numeroase greutăţi. * La intervale de câte un minut au sosit apoi, începând de la orele 18:20 cele trei avioane italiene Fiat, pilo­tate de aviatorii col. Corse Fougier, Lombardi și Robbiano, comandant al excadrilei fiind colonelul Foulger, cunoscut bucureștilor de la meeting­­ul din anul trecut când a coman­dat vestita excadilă italiană care a rămas memorabilă prin sborurile e­­xecutate. Escadrila a plecat din Torino. Ultimul sosit, la orele 18.52 a fost polonezul Skrzypinsky pe un avion tip mic R. W. D. ce părea mai de­grabă o jucărie. A avut ca pilot pe un ziarist din Poznan, orașul de ple­care, și un mare noroc la trecerea Carpaților. congresiştii la Sinaia SINAIA. 9.­ Azi, la orele 12.1o au sosit în localitate congresiştii Fe­deraţiei internaţionale aeronautice ce-şi vor inaugura lucrările la Hotelul Palace din localitate. Distinşii oaspeţi au venit însoţiţi de principele Valentin Bibescu, d-na Iorga, d. Ghica, ministru de externe, d. Savel Rădulescu ş. a. In gara Sinaia au fost salutaţi de autorităţile militare, civile şi şcolare care, în frunte cu muzica militară şi alături de un public imens au făcut o caldă manifestaţie congresiştilor. In asistenţă a remarcat: d. gen. Phleps comandantul brigăzii I. V. M., d. C-tin Ionescu primarul oraşului, col. Bădescu col. grup. II V. M., lt. col. Cameniţa, col. corp. I V. M. Ionescu Gregoria, Postulian Cristescu inspec­tor P. T. A, ing. silvic Emanoil, ing. Sangeorgian etc. Congresiştii au sosit în localitate, cu o întârziere de o oră şi 15 mi­nute din cauza defecţiunei liniei ferate între staţiile Breaza şi Matei Ba­sarab. La ora 1, congresiştii s-au îndrep­tat spre hotel Palace unde urmează ca în cursul după amiezei de azi să înceapă lucrările congresului federa­ţiei internaţionale aviatice. Un misterios îndoit asasinat Cine sunt victimele, cercetările FOCŞANI, 8. _Aseară la orele 10, în comuna Petreşti-Putna, s’a petre­cut un îndoit asasinat. Sătenii Iordache Săvulescu şi Gheorghe Fotache, adversari politici, după ce au chefuit în linişte câtva timp în cârciuma satului, s’au în­dreptat spre căminurile lor. Mai târziu, întregul sat a fost a­­larmat de locuitorul Gavrilă Săvu­lescu, că nu departe de sat, pe şoseaua ce duce la brând s’a întâmplat o mare nenorocire. Imediat, comisarul ajutor N. Stai­­cu, şeful circ. poliţieneşti din această comună suburbană, a plecat spre lo­cul indicat, unde într’adevăr a dat peste cadavrul săteanului Gheorghe Săvulescu. Acesta avea înfipt în bra­ţul stâng un pumnal tip militar, iar în regiunea toracică o făetură pu­ternică ce desigur i-a cauzat moar­tea. Cercetând prin împrejurimi, tot pe şosea, la o distanţă de 50 metri, zăcea într’un lac de sânge tovarăşul său Gh. Fotache, prezentând o lovitură în regiunea ini­mei. Din partea autorităţilor locale au sosit d-nii : prim procuror George V. Cică­, comisarul I. Vasiliu şi N. Moi­­se, comandantul detaşamentului de gardieni publici. Cercetările întreprinse, nu au dat deocamdată nici un rezultat precis. Se presupune că Gheorghe Fotache a fost asasinat de Iordache Săvulescu, care şi acesta la rându-i sau că s’a sinucis după săvârşirea crimei sau că a fost ucis de o a treia persoană. Din primele informaţiuni culese re­­ese că intre victime exista odată o Învrăjbită ură politică. Probebil că pe drum s’au luat la ceartă şi fiind cu chef, s’au încăerat. S’a dispus ares­tarea locuitorilor Gavrilă Săvulescu şi I. Strat, bănuiţi a nu fi străini de cele întâmplate. Cadavrele au fost ridicate și trans­portate la spitalul județului, pentru facerea autopsiei. Din cauza alegerilor „Colecţia celor 15 lei", care urma să apară la 1 crt., şi-a amânat apa­riţia pentru ziua de 15 crt. Primul volum din această colecţi­e Vendetta“ — romanul unei aventu­riere, e datorit celebrului autor Henry Possendorff, care a fost pro­pus pentru premiul Nobel de lite­ratură. Un volum elegant cartonat, conţi­nând 340 pagini, Lei 15. Reţineţi din vreme acest volum la librarul sau la 394 m. BUCUREŞTI 12: Muzică simfonică (plăci de gra­mofon). 12.45: Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Du­nării şi semnal orar. 13.05: Muzică de cameră (plăci de gramofon). 17: Orchestra Radio: Muzică u­­şoară şi românească. 18: Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 18.10: Orchestra Radio: Muzică u­şoară şi românească. 18.45: D. ing. C. Măleanu: Valori­ficarea fructelor noastre. 19: Muzică uşoară (plăci de gra­mofon). 19.40: D. Gongopol: Dela Roche­­ford la Harden. 20: D. F. Caraigé, Flaut. Gaubert: Sonata în la major. Catherine: Arabe­scuri. Cam­us: Chanson et Badinerie. Georges Hue: Serenadă. 20.30: D. T. Teodorescu-Branişte: Actualităţi. 20.45: D-na El. Negoescu-Cerkez ; pian. Bach: Preludiu şi fuga în la minor. Debussy: Glabr de lune. Schu­mann: Fluturii. Borodin: La mănă­stire. Martucci: Scherzo. 21-15: D-na Nina Alexandrescu, vio­lină. Bach: Concert în Mi major. Cho­pin-Kreisler: Mazurca. Tartini-Krei­­sler: Variaţiuni pe o temă de Corelli. 21,45: Informaţiuni. STRAIN­ATATEA BELGRAD. 11,30: Plăci. 12,45: Concert. 13,30: Presă, ştiri. 16: Plăci. 17: Cântece naţionale. 17,30: Conc. 20,30: Dramă. 21,30—21,50: Presa, sport. BUDAPESTA. 9,15: Muzică ușoară. 12,05: Concert militar. 15,30: Curs de morse. 17,30: Concert. 18,30: Emisiu­ne italiană. 19: Muzică nocturnă. 19,40: Muzică. 22,20: Concert. 22,30: Emisiune în limba franceză. Geer Patrick RADIO Miercuri 10 Iunie 1931 LANGENBERG, 10,30: Ştiri. 12: Plăci. Vremea. 12,55: Ora. Ştiri. 13,05 -14,30: Concert de orch. 15,50-16,20: Pentru copii. 17: Concert de vecernie. 18: Ora femeii- 19,30: Ora muncitoru­,­lui. 19,55: Presă. 20: Muzică noc­turnă. 21: Concert simfonic. Până la 23: Muzică. 23,24: Muzică de dans. MILANO, 17: Concert. 17,50: Știri. 19: Pentru agric. Conc. 19,25: Știri. Plăci. 20,30: Emis. med. 20,45: Opera comică ..Bufete estire’’. Până la 23,55 Concert. PRAGA, 11,30: Plăci. 12,30: Conc. 13,05: Concert de amiază. 13: Pentru doamne. 14,10: Plăci. Bursa. 14,30—­ 16: Concert din Mor. Ostrava. 17,10: Conf. ,,Teatrul National’’. 17,20: Conn­cert. 18,15: Conf. „Aristide Briand’’. 19,30-22- „Don Carlos“, operă de Verdi.­­■* ,.., ROMA, 17—18,30: Concert. .19,15: Știri. 19,40: Plăci. 20: Sport. Pentru agric. 20,32: Trans. medicală. 20,55: „Manon Lescaut”, operă în 4 acte de Puccini. TOULOUSE, 12,45: Concert simfo­nic. 13,15: Soliști străini. 17,15: Mu­zică vieneză. 17,45—18,30: Concert. 18,45—19,30: Concert. 19,45—22,30: Concert. 22,30: Presă, știri. 22,45: Concert militar. 23: Muzică uşoară. VARŞOVIA, 11,40: Presă. Bursa. 11,58: Ora, fanfară. 12,10: Plăci. 16: Pentru tineri şi copii. 16,30: Plăci. 11,15: Plăci. 18,00: Concert 19: Di­verse. 19,20: Plăci. 19,55: Vremea. 20,30: Concert. 22: Foileton. 22,20: Ştiri politice şi sportive. 22,30: Mu­zică de dans şi uşoară. VIENA. 11: Concert. 12,30: Ora­ Vremea. Ştiri. 15: Ora Vremea. Bur­sa. 15,20: Concert de accordeon. 17: Muzică vieneză n timpul lui Mozart. 17,55: „Ca student şi marinar, din Texas la Viena”. 22,05: Ştiri. Presa­ 22,15: Concert nocturn. w w ■ ■ ■«•HUM«? Carnetul zilei Rugăciunea lui Ucă Mămichii i se păruse, mai vited, că n’a auzit bine. — ,£.&, Doamne, sănătate tăticu­lui şi mămichii. Şi mai fi, Doamne, ca Madridul să ajungă capitala Portugaliei!..” Glasul venea din camera de-ală­tura — „Tu auzi M­iştile ?“ — „Ce?“... — .Auzi cum se roagă Lică Tatăl își părăsi, un moment, lectu­ra ziarului in care urmărea ultimele rezultate ale alegerilor şi se îndreptă spre uşa dormitorului. — „St!.... la stai puţin, si mai aud odată..." — ,JCă, Doamne, să ajungă Madri­dul capitala Portugaliei se ruga Lică, in cealaltă cameră. — „Vai de mine!..." se tângui mama. " — „Puneți termometrul propt­­­se tatăl. Pe urmă se apropiară, amândoi, de ușă, în vârful picioarelor... Acum nu mai încăpea nici o în­doială. Pentru a treia oară, glasul cristalin al băețelului se adresa Tată­­lui Ceresc: — „Dă Doamne, să ajungă Ma­dridul capitala Portugaliei!..." Părinţii stăteau în dosul uşii, pră­pădiţi de emoţie. — „Ce-a mâncat astă seară?...” Baloane de săpun — „Tu nai văzut? Supă de găină şi macaroane cu brânză.­" — „O fi fost găina bătrână..." —,Aht la­ săină, nu mă mai chinui! Ştii bine dam ales-o, eu singură, din piață, azi dimineață..." — Atunci... ce poate să fie? Că, doar c vezi bine și tu că aiurează..." Drept orice răspuns, copilul conti­nua să se roage in camera de alături» — ,£­ă, Doamne, să ajungă Por­tugalia cu capitala Madridi...” — „Vai de păcatele noastre!.." zi­se tatăl, apucându-se cu mâinile de pâr. Pe urmă, comprimârtdu-fi bă­tăile inimii, deschisa ușa. — „Lică, tată, vino-ţi In fire /„” — poftim tăticule?­." _ jZici fii cuminte și nu mai vorbi prostii..." — „Care­, prostii T‘ — „Alea, cu Madridul și cu Por­tugalia..." — „Ca si ajungă Madridul, capi­tala Portugaliei _ ,£i, da­­..." — ,Ah, tăticule scump, măcar de­ar da D-zeu! Că astăzi dimineață, la teză, am pus Madridul in Portu­galia. Și, de n’o ajunge el — fire-ar, osul lui al dracului, de Madrid ! —o să fie capitala Portugaliei, până co­rectează ,,Domnul” tezele, ved de be­rechile mele­­..." Joi - iunie 1931 394 m. BUCUREŞTI .2.30: Muzică uşoară (plăci de gra­mofon). 12.45: Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.05: Muzică de cameră (plăci de gramofon). 17: Orchestra Gr. Dinicu: Muzică uşoară şi românească. 18: Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 18.10: Orch. Gr. Dinicu: Muzică românească şi uşoară. 18.45: D-ra Berta Roth: Ora co­piilor. 19: Muzică românească (plăci de gramofon). 19.40: D. Zamfir Arbore: Cehov pictorul sufletelor. 20: D. Jean Athanasiu, bariton de la Opera Română. 20.20: Orchestra Radio: Concert simfonic dirijat de d. Carlo Brunetti. Beethoven: Simfonia I în do major Cuclin: Vals (la pupitru autorul). 21. D. prof. I. Simionescu: Prin tara Oltului. 21.15: Orchestra Radio: Rimsky- Korsakoff: Sheherazada, poem sim­fonic. 22: Informaţiuni: STRAINATATEA BELGRAD, 11,30: Plăci. 12,45: Concert. 16: Plăci. 17: Producţiuni naţionale. 17,30: Cântece iugoslave. 20,30: Operă. 22,50: Concert de pian. BUDAPESTA, 9,15: Plăci. 12,05: Concert. 17: Pt. agric. 17,35: Concert de ghitară. 18,30: Emisiune engleză. 19,30: „Regina din Saba” operă și apoi concert de închidere. LANGENBERG, 10,15: Plăci. 12-10; Plăci. Vremea. 13: Concert de amia­ză. 15,50: Pt. copii. 17: Concert de vecernie. 20,05: Concert de vară. 22,05: Sport, presă. Până la 23: Mu­zică nocturnă. 23—24 Muzică de dans. MILANO, 17: Concert. 17,50: Pt. agric. 19,15: Concert. 19,40: Știri. Plăci. 20,45: „Carmen” operă de Bi- 2,01: PRAGA. 11,30: Plăci. 12,30: Cona­cert din Mor. Ostrava. 13,05: Concert. 14,30: Concert din Brno. 0, 10: Plăci. 18,25: Emisiune germană. 19,05: Con­cert. 20: O piesă de teatru. 21,30: Muzică de cameră. 22,15: Concert de orgă. RIGA, 11: Presă. Vremea. 17: Con­cert popular. IS: Ştiri. 18,30: Concert de cântece. 19,03: Concert 21,05: Marşuri şi intermezzo-uri de Blow. ROMA, 17—18,30: Concert vocal şi instrumental. 19,15: Ştiri. 19,50: Plăci. 20,40: Din artă şi literatură. 20,55: Concert simfonic. TOULOUSE, 12,45—13,30: Concert 17,15: sonte pt. flaut şi harfă. 17,30: Presă, ştiri. 17,45—18,30: Concert. 18,30: Presă, ştiri. 18,45: Arii din operă. 19,15: Cântece. 19,45—23-15: Concert. 23,30: Muzică de dans. 24: Presă, ştiri. VARŞOVIA, 11,58: Ora, fanfare. 12,15: Plăci. 12,35: Concert simfonic. 16: Plăci. 17,15: Plăci. 18: Concert de solişti. 19: Diverse. 19,15: Festival. 20,15: Concert de orch. 21,30: „Qua­­trieme à droite’’ comedie de Stanley. 22,20: Concert din Viena. 22,50: Ştiri poliţieneşti şi sportive. 23,24: Muzică de dans şi uşoară. VIENA. 11: Plăci. 12: Concert. 12,40—14: Concert. 15: Ora. Vremea. Bursa. 15,20: Plăci. 17: Pt copii. 17,30: Pt. tineret 18,35: Conf. 19,40: Cântece. 22,15: Știri. Presă. 22,25: Concert nocturn. Camer­a LE Exemiringului PARIS, 9. (Rador). — Noua Came­ră a Statului Luxemburg, va număra, 25 deputaţi ai dreptei, patru radicali­­socialişti, un progresist-democrat, un independent, cari vor forma coaliţia guvernamentală. Opoziţia cuprinde pe socialişti, doi radicali, doi agrarieni, doi independenţi din Mosella şi trei alţi independenţi

Next