Curentul, iunie 1931 (Anul 4, nr. 1200-1228)
1931-06-11 / nr. 1209
PREVEDEREA" SOCIETATE AROHMIIA ROMANA DE ASIGURARE Strada Eiru Filipescu tip. 21 CAPITAL SOCIAL DEPUN DANSAT LEI 10.000.000 Seria X-a — Cupon No. 17 Cititorii ziarului „Curentul“ care vor strânge şi trimite administraţiei ziarului nostru seria X-a de 40 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de asigurare „Capitalizare“ Viaţa populară (cu amortisment cu trageri lunare la sorţi) în valoare de lei 20.000 a Societăţii „PREVEDEREA“ cu care vor participa în mod gratuit la a noua tragere de amortizare In jurul convenţiei comerciale Comunicările consilierului economic roman la Atena Convenţia comercială dintre Grecia şi România, fiind în ajunul semnării, Asociaţia Generală a exportatorilor de cereale din ţară dorind a cunoaşte în mai de aproape viitoarele raporturi comerciale ce vor decurge între România şi Grecia, a invitat la sediul asociaţiei pe d. Niculae Mănescu, consilier economic, care a participat în tratativele dintre cele două ţări, pentru a face o expunere asupra noilor posibilităţi de export a produselor agricole. D-sa a arătat că Grecia este o tară importatoare de grâu şi, examinând cifrele importului şi-a exprimat o adâncă durere că la un import de aproape r de 600.000 tone de grâu cât Grecia a importat în anul trecut, România abia a figurat în statistica de import cu 12.000 tone. In expunerea făcută a arătat greutătire mari de care s’a izbit grâul românesc la filtrarea lui în Grecia. D. Mănescu a subliniat deosebitul interes ce ministrul României la Atena, d. Langa Răşcanu l'a pus în cauza susţinerii calităţilor superioare ale grâului românesc, intervenind în nenumărate rânduri pe lângă guvernul elen pentru aplicarea tratamentului egal în panificaţie şi admiterea lui fără nici o deosebire de greutate specifică şi randament. Terminând comunicarea făcută, d-sa şi-a exprimat încrederea şi mulţumirea că prin noua conveniiune de comerţ, grâul românesc îşi va regăsi în consumul pâine! în Grecia întrebuinţarea de odinioară. mm ! mm ’ D. N. Iorga sărbătorit la Neapole ROMA, 9. (Rador). — "Academia regală de arheologie, litere fi arte, din Neapole, publică in extra» erudita comunicare făcută de profesorul universitar Ezio Lepi, despre drama română. Cu această ocazie, Academia a sărbătorit pe savantul dramaturg N. lorga. Luigi Salvini, student, la cursul de limba română, publică in revista „Bibliografia fascistă" un lung articol de fond, foarte elogios, despre d. profesor N. lorga. încercarea de sinucidere a unui bogătaş din Botoşani BOTOŞANI, 7 IUNIE Dii seară, autorităţileau fost încunoştinţate că la locuinţa sa din calea Naţională 151, cunoscutul rentier şi banchet Giuseppe Zoldester s-a sinucis înghiţind 20 pastile de veronal şi tăindu-şi arterele de la mâini. Imediat stau transportat la faţa loţcului d. procuror I. Adam auconosatul Filp de la chestură. In biroul locuinţei a fost găsit un aponie, Zoldester, care abia a putut să ■thai spună că şi-a pus capăt zilelor din cauza jenei financiare. Văzăndu-se starea gravă a sâmteigaşului, d. procuror a ordonat trimiterea lui la spitalul israelit unde i s’ au dat primele ajutoare. In urmă s’au găsit mai multe scrisori dintre care una adresată d-hd procuror Adam, iar alta soţiei sale, d-nui Sichenker-Zoldester. D-lui procuror Zoldester La scris că şi-a pus capăt zilelor din cauză că nu mai poate onora unele datori ce l-au copleşit, iar soţiei sale i-a cerut să alerte, să poarte mai departe grija copiilor şi să-i facă o înmormântare cât mai simplă. Giuseppe Zoldester a stat mulţi arh in Italia, unde a reuşit să agonisească o respectabilă avere. întors în ţară, acum 2 ani s’a căsătorit şi a dus un trai fericit aşa ca zvonul că s’ar fi sinucis din cauza unor neînţelegeri familiare nu corespunde realităţii. In alte acrisori, a lăsat dispoziţii cu privire la averea sa precum şi la multe importante bijuterii pe cari le avea. Gestul lui Giuseppe Zoldester a produs o vie impresie în cercurile financiare locale în esni numitul era bine cunoscut și mai ales apreciat. Pe drumuri africane (Continuare din pagina la ceputul lui Septembrie până către finele lui Octombrie. Palmierii din locurile îndeajuns de umede, pot da până la 80 kgr. culimale. In teren neirigat — bour — această cantitate se culege din mai mulţi altibor. Fruntele recoltate în crăci sau una câte una, sunt întinse apoi pe terasele caselor, spre a se svânta bine la suprafaţă, avitându-se prin aceasta fermentarea. Curmalele sunt produse naturale ale cerului african. Ele nau nevoie să fie siropizate spre a fi delicioase. Sunt aşa de dulci că mâncând fără măsură îţi cad dinţii. Aşa s-ar explica faptul că majoritatea saharienilor sunt ştrbi. Valoarea nutritivă a 100 grame curmale este egală cu aceia a 100 grame muşchiu cu sânge- Iată o comparaţie edificatoare a numărului de calorii procurate organismului de 100 grame din aceste diferite fructe . Cu alte cuvinte 100 grame curmale echivalează în însuşiri alimentare cu : Există mai puţin de 150 varietăţi Acele de Biskra numite în limba arabă Deglebour sau „curmale lumini“ din pricina transparenţii părţii cărnoase sunt cele mai apreciate. Se obţine şi vin de palmier (lagun) în felul acesta ; când copacul îmbătrânește, i se retează coroana si prin plaga deschisă se scurge seva sau virral. Palmierul sacrificat moare, după ce a dat câtva timp mai multi litri de lichid pe zi* Cidrul de curmale ce seamănă la gust cu spumosul must de mare fabricat in Normandia, e produs prin strivirea fructelor fără sâmbure, la care s’a adăogat puţin orz şi zahăr. In aceste ţinuturi depărtate, unde vinul de vită costă prea scump şi unde apa băută continuu slăbeşte organismul, iar Europeanul devine în scurt timp anemic, se încearcă tot mai mult obţinerea unei băuturi suficient de tonice şi susceptibilă de a intra în consumaţia curentă. Frunzele de palmier servesc şi ele la facerea îngrădirilor. Singur palmierul-curmal, prin calităţile lui extraordinare, a făcut pustiul locuibil. El e permis crearea oazelor; el este podoaba şi harul ţinuturilor arse de soare. Averea unui proprietar saharian, era simplu sau cald — şef de trib, se socoteşte după numărul palmierilor. Altădată, când jandarmii de’şertului — mehariştii — nu patrulau în Sahara, stăvilind ranchiunele aşa de frecvente printre indigeni, supremul ultragiu al unui învingător faţă de duşmanul său, era încălcarea oazei şi tăierea palmierilor. * Belşugul de curmale pe care arabul El-Habib mi le aducea pe preţ de nimic în casca mea colonială, de când îi dăruisem o pereche de galoşi pe care nu-i mai foloseam de câţiva ani — şi imensele păduri de palmieri ai oazelor de la Touggourt şi Ouargla, apărând ca un liman mântuitor pe întinderea monotonă a nisipurilor deşertului, după o lungă şi ameţitoare etapă pe spatele meharei, — sunt printre cele mai preţioase suvenire ale vieţii mele.. .« Suvărați-Răsvan Biskra, Februarie 193] Strugure 65 calorii Portocale 33,1 » Pepene 17,6 „ Pere 50,7 „ Fragi 33,1 „ Banane 57,3 „ Cartofi 65 „ Mere 41,8 „ Curmale . 209,51 „ 323 grame cartofi 366 „ banane 1190 „ peptene 323 „ strugure 633 „ portocale i Numeroase accidente Înregistrate In afară de accidentele pe cari le-am anunţat a circulat Luni avonul încă necontrolat, că un avion francez participând la concurs, s’a prăbuşit fiind carbonizaţi pilotul şi pasagerii. S’a anunţat apoi la aeroport abandonul avionului cu No. 10. Farmanul „Voevodul Mihai“ pilotat de d. că. Popescu Romeo a abandonat din cauza motorului vechi, după ce a străbătut peste 2200 km. Ruperea de nori care a fost deasupra câmpiei Bârsei, a împiedicat avioanele plecate din Cluj să treacă peste Carpaţi. Avionul pilotat de It. Pârvulescu a aterizat lângă Mediaş. Avioanele conduse de d-nii Gogu Ştefănescu, Alachard (francez), au fost nevoite să coboare pe aerodromul I. A. R. din Braşov Au mai aterizat alte două avioane pe teritoriul comunei Herman de lângă Braşov. Piloţii şi pasagerii au venit în Braşov, avioanele rămânând pe locul aterizării. cüremtüem Deschiderea congresului internaţional al Aeronauticei Ziua I, şedinţa de dimineaţă Duminică de dimineaţă la ora 10,30 a avut loc la Fundaţiunea Carol L şedinţa festivă a deschiderii celui de al 26-lea congres internaţional al aeronauticei. Şedinţa s a ţinut Sub prezidenţia de onoare a M. S. Regelui Carol ÎL Sunt de faţă d-nii: N. Iorga, preşedintele Consiliului, Ghica, ministru de externe, Vâlcovici, ministru al comunicaţilor, Manoilescu, ministru al industriei, Principele Valentin Bibescu. Apoi suita Majestăţii Sale, in frunte cu d-nii gen. Nasie viei, mareşalul Palatului şi com N. M. Condeescu. In asistenţă d-nii: g-ral Coandă, Gh. Brătianu, Trancu-Iaşi, Tzigara Samurcaş şi ofiţerii superiori aiabiaţiei. Apoi miniştrii plenipotenţiari ai ţărilor participante la congres şi delegaţii oficiali. Şedinţa a fost deschisă de d. G. VALENTIN BIBESCU, care într’o alocuţiune frumoasă a mulţumit Regelui pentru dragostea ce o arată aviaţiei, ca un omagiu de recunoştinţă pentru faptul că acum un an a recurs la calea aerului pentru a răspunde chemării poporului Său. D. G. V. Bibescu se adresează apoi Preşedintelui de Consiliu, în care salută pe inimosul patriot şi istoric, d-lui C. Argetoianu şi domnilor delegaţi ai congresului. „Prezenţei domniilor-voastre aici, spune Principele Bibescu, se datoreşte faptul că după accidentul nostru din indii, mi-am neglijat schelatul şi l'am adus, oricât ar mai valora el, în mijlocul domniilor-voastre''. Vice-preşedintele Clubului Aeronautic Internaţional d. Godfrey L. Cabot, răspunde Principelui Bibescu, făcând un elogiu al curajului, după care urmează cuvântarea Regelui Discursul Regelui „Aduc salutul Meu delegaţilor Congresului al 26-lea aeronautic. De multă vreme urmăresc lucrările domniilor-voastre şi cred că îndepliniţi o reală operă de pace. Căci cu cât se vor cunoaşte mai bine popoarele, vizitându-se prin mijloacele rapide aeronautice, cu atât vor avea mai puţine motive să se deteste, să se provoace, şi mai multe motive să se apropie, să se iubească. „In aceste zile de materialism, aeronautica a dat lumii un mare contingent de idealişti, capabili să se sacrifice pentru solidaritatea popoarelor condiţionată de progresul aeronautic. „In această zi solemnă ne închinăm pentru odihna aviatorilor căzuţi pentru faima României, în Indii şi dorim ca eroismul acelui echipaj din care se află lângă noi Principele Bibescu, să fie un exemplu pentru aviatorii de azi şi de mâine. „Declar congresul deschis. „Dumnezeu să binecuvinteze lucrările Voastre“. Congresul aplaudă în picioare. Regele îmbrăţişează pe d. Valentin Bibescu, şi strânge mâna miniştrilor săi. La orele ei precis, şedinţa s’a ridicat. Recepţia de la Castelul Seara, la ora 10, în castelul de la Mogoşoaia al Principesei şi Principelui Bibescu, a avut loc o recepţie in cinstea reprezentanţilor statelor străine. Onorurile au fost făcute de Principesa Marta Bibescu. Au luat parte membrii guvernului, toţi delegaţii străini şi corpul diplomatic. Din partea palatului erau prezenţi d-nii mareşal Ilasievici, coloneiii Manolescu, Condeescu Drossu. Principele Bibescu a luminat feeric parcul, oferind totodată un joc splendid de lumini pe lacul din parc. Recepţia s-a sfârşit la miezul nopţii. Cum s-a desfăşurat rallye-ul internaţional Acrobaţiile executate pe aerodromul Baneasa.Rezutatele rallye-ului internaţional La aeroportul Băneasa a avut loc Luni începând de la orele 17 sosirea concurenţilor plecaţi în rallye-ul internaţional aviatic organizat cu ocazia congresului F. A. L . Ploaia torenţială care a început să cadă odată cu desfăşurarea primelor probe, precum şi furtuna după Valea Prahovei a împindecat desfăşurarea normală a concustuluL Până la orele 3 când s’a închis sosirea, nu a aterizat decât 7 avioane din totalul de 33 înscrise în concurs. M. S. Regele, însoţit de Voevodul Mihai, d-nii N. Iorga, preşedintele consiliului, miniştrii M. Manoilescu, Vâlcovici, Ionescu-Siseşti, Munteanu- Râmnic, ataşaţii militari străini, delegaţii la congresul F. A. I.,a asistat la probele de acrobaţie, plecând apoi când a început ploaia. CATEVA ACROBAŢII Cu un avion Fairay, pilotul englez Sunland a executat mai multe acrobaţiicare au stârnit admiraţiaasistenţilor. A executat tonneau-uri lente pe stânga, urile, rasmat cu cabraje prelungite, sbor de limită de viteză şi 3 km. de sbor pe spate fltră viraj. A căp. avietor Nae Biescu-Metrafferă, cu un avion I. A. R. a executat rasmit-uri, chandelle, picaje la unghiu mare, tomneau simple şi duble firanversări Cei doi piloţi au luat parte la concursul de avioane de vânătoare început încă de acum doi ani. Din trei avioane de vânătoare s-au lansat apoi paraşute. PARCURS ŞI GREUTĂŢI Rallye-ul internaţional de eri, este organizat pentru prima oară în România. Au putut participa toate categoriile de avioane civile sau militare din ţările aderente la F. A. 1. Au fost înscrişi 35 concurenţi din 8 ţări europene. Din aviaţia noastră au parteipat 15 concurenţi militari din cari au sosit doi oficiali iar doi hors. concows. Concurenţii au avut latitudinea de a alege ziua şi ora plecărei, sub rezerva de a efectua un parcurs de minimum 600 km. şi cu o etapă obligatorie Cluj-Bucureşti. Au avut însă obligaţia de a sosi Luni între orele 18 şi 20 la Băneasa. Până la orele 20, când s-a închis controlul, nu au aterisat la aerodrom sub ploaia torenţială care nu înceta să cadă, decât şapte din echipagiile înscrise. Atât echipagiile cari au trecut pe Valea Prahovei cât şi celelalte venind prin Valea Oltului, au avut de întâmpinat enorme greutăţi, fiind silite să sboare aproape de pământ, evitând cu dificultate vârfurile munţilor. Echipajul d-lui maior Ştiubel a întâlnit deasupra localităţei Valea Largă de pe Valea Prahovei o rafală puternică. Salvarea avionului a fost chestiune de secunde şi noroc. După ce s-a întors până la Sinaia, avionul şi-a reluat sborul către Bucureşti. AVIOANELE SOSITE Primul avion care şi-a făcut apariţia pe aerodrom, la orele 17:49 a fost un Haviland Pass Meth de 120 C. V. pilotat de elveţianul Robert Fretz, având la bord, doi pasageri, din care unul foarte bine dispus, parea a nu se fi resimţit de greutatea parcursului. Avionul a plecat din Zurich. Al doilea a sosit la orele 17,58 avionul Farman 190, având ca comandant de echipagiu pe d. maior Ştiubei, şi pe d-nii It.av. Olteanu mecanic, slt.mecanic Cioabă, pasageri d-nii Trifu Sofron şi student Iv. Jijie. Plecat din Parcani pe Nistru, în ziua de 4 iunie la orele 4 dim. avionul a străbătut în total 6921 km. în 34 etape. Distanţa Cluj-Bucureşti a fost parcursă în două ore şi */» Pe furtună. O pană de bujie, a făcut avionul să aterizeze lângă Sighişoara într'o turmă de bivoli. La orele 13,15 a sosit d. căp. Iaco, bescu însoţit de plutonierul Manolescu, pe un avion Messerschmitt. Avionul a avut de întâmpinat în drumul de la Cluj numeroase greutăţi. * La intervale de câte un minut au sosit apoi, începând de la orele 18:20 cele trei avioane italiene Fiat, pilotate de aviatorii col. Corse Fougier, Lombardi și Robbiano, comandant al excadrilei fiind colonelul Foulger, cunoscut bucureștilor de la meetingul din anul trecut când a comandat vestita excadilă italiană care a rămas memorabilă prin sborurile executate. Escadrila a plecat din Torino. Ultimul sosit, la orele 18.52 a fost polonezul Skrzypinsky pe un avion tip mic R. W. D. ce părea mai degrabă o jucărie. A avut ca pilot pe un ziarist din Poznan, orașul de plecare, și un mare noroc la trecerea Carpaților. congresiştii la Sinaia SINAIA. 9. Azi, la orele 12.1o au sosit în localitate congresiştii Federaţiei internaţionale aeronautice ce-şi vor inaugura lucrările la Hotelul Palace din localitate. Distinşii oaspeţi au venit însoţiţi de principele Valentin Bibescu, d-na Iorga, d. Ghica, ministru de externe, d. Savel Rădulescu ş. a. In gara Sinaia au fost salutaţi de autorităţile militare, civile şi şcolare care, în frunte cu muzica militară şi alături de un public imens au făcut o caldă manifestaţie congresiştilor. In asistenţă a remarcat: d. gen. Phleps comandantul brigăzii I. V. M., d. C-tin Ionescu primarul oraşului, col. Bădescu col. grup. II V. M., lt. col. Cameniţa, col. corp. I V. M. Ionescu Gregoria, Postulian Cristescu inspector P. T. A, ing. silvic Emanoil, ing. Sangeorgian etc. Congresiştii au sosit în localitate, cu o întârziere de o oră şi 15 minute din cauza defecţiunei liniei ferate între staţiile Breaza şi Matei Basarab. La ora 1, congresiştii s-au îndreptat spre hotel Palace unde urmează ca în cursul după amiezei de azi să înceapă lucrările congresului federaţiei internaţionale aviatice. Un misterios îndoit asasinat Cine sunt victimele, cercetările FOCŞANI, 8. _Aseară la orele 10, în comuna Petreşti-Putna, s’a petrecut un îndoit asasinat. Sătenii Iordache Săvulescu şi Gheorghe Fotache, adversari politici, după ce au chefuit în linişte câtva timp în cârciuma satului, s’au îndreptat spre căminurile lor. Mai târziu, întregul sat a fost alarmat de locuitorul Gavrilă Săvulescu, că nu departe de sat, pe şoseaua ce duce la brând s’a întâmplat o mare nenorocire. Imediat, comisarul ajutor N. Staicu, şeful circ. poliţieneşti din această comună suburbană, a plecat spre locul indicat, unde într’adevăr a dat peste cadavrul săteanului Gheorghe Săvulescu. Acesta avea înfipt în braţul stâng un pumnal tip militar, iar în regiunea toracică o făetură puternică ce desigur i-a cauzat moartea. Cercetând prin împrejurimi, tot pe şosea, la o distanţă de 50 metri, zăcea într’un lac de sânge tovarăşul său Gh. Fotache, prezentând o lovitură în regiunea inimei. Din partea autorităţilor locale au sosit d-nii : prim procuror George V. Cică, comisarul I. Vasiliu şi N. Moise, comandantul detaşamentului de gardieni publici. Cercetările întreprinse, nu au dat deocamdată nici un rezultat precis. Se presupune că Gheorghe Fotache a fost asasinat de Iordache Săvulescu, care şi acesta la rându-i sau că s’a sinucis după săvârşirea crimei sau că a fost ucis de o a treia persoană. Din primele informaţiuni culese reese că intre victime exista odată o Învrăjbită ură politică. Probebil că pe drum s’au luat la ceartă şi fiind cu chef, s’au încăerat. S’a dispus arestarea locuitorilor Gavrilă Săvulescu şi I. Strat, bănuiţi a nu fi străini de cele întâmplate. Cadavrele au fost ridicate și transportate la spitalul județului, pentru facerea autopsiei. Din cauza alegerilor „Colecţia celor 15 lei", care urma să apară la 1 crt., şi-a amânat apariţia pentru ziua de 15 crt. Primul volum din această colecţie Vendetta“ — romanul unei aventuriere, e datorit celebrului autor Henry Possendorff, care a fost propus pentru premiul Nobel de literatură. Un volum elegant cartonat, conţinând 340 pagini, Lei 15. Reţineţi din vreme acest volum la librarul sau la 394 m. BUCUREŞTI 12: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 12.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.05: Muzică de cameră (plăci de gramofon). 17: Orchestra Radio: Muzică uşoară şi românească. 18: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.10: Orchestra Radio: Muzică uşoară şi românească. 18.45: D. ing. C. Măleanu: Valorificarea fructelor noastre. 19: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 19.40: D. Gongopol: Dela Rocheford la Harden. 20: D. F. Caraigé, Flaut. Gaubert: Sonata în la major. Catherine: Arabescuri. Camus: Chanson et Badinerie. Georges Hue: Serenadă. 20.30: D. T. Teodorescu-Branişte: Actualităţi. 20.45: D-na El. Negoescu-Cerkez ; pian. Bach: Preludiu şi fuga în la minor. Debussy: Glabr de lune. Schumann: Fluturii. Borodin: La mănăstire. Martucci: Scherzo. 21-15: D-na Nina Alexandrescu, violină. Bach: Concert în Mi major. Chopin-Kreisler: Mazurca. Tartini-Kreisler: Variaţiuni pe o temă de Corelli. 21,45: Informaţiuni. STRAINATATEA BELGRAD. 11,30: Plăci. 12,45: Concert. 13,30: Presă, ştiri. 16: Plăci. 17: Cântece naţionale. 17,30: Conc. 20,30: Dramă. 21,30—21,50: Presa, sport. BUDAPESTA. 9,15: Muzică ușoară. 12,05: Concert militar. 15,30: Curs de morse. 17,30: Concert. 18,30: Emisiune italiană. 19: Muzică nocturnă. 19,40: Muzică. 22,20: Concert. 22,30: Emisiune în limba franceză. Geer Patrick RADIO Miercuri 10 Iunie 1931 LANGENBERG, 10,30: Ştiri. 12: Plăci. Vremea. 12,55: Ora. Ştiri. 13,05 -14,30: Concert de orch. 15,50-16,20: Pentru copii. 17: Concert de vecernie. 18: Ora femeii- 19,30: Ora muncitoru,lui. 19,55: Presă. 20: Muzică nocturnă. 21: Concert simfonic. Până la 23: Muzică. 23,24: Muzică de dans. MILANO, 17: Concert. 17,50: Știri. 19: Pentru agric. Conc. 19,25: Știri. Plăci. 20,30: Emis. med. 20,45: Opera comică ..Bufete estire’’. Până la 23,55 Concert. PRAGA, 11,30: Plăci. 12,30: Conc. 13,05: Concert de amiază. 13: Pentru doamne. 14,10: Plăci. Bursa. 14,30— 16: Concert din Mor. Ostrava. 17,10: Conf. ,,Teatrul National’’. 17,20: Conncert. 18,15: Conf. „Aristide Briand’’. 19,30-22- „Don Carlos“, operă de Verdi.■* ,.., ROMA, 17—18,30: Concert. .19,15: Știri. 19,40: Plăci. 20: Sport. Pentru agric. 20,32: Trans. medicală. 20,55: „Manon Lescaut”, operă în 4 acte de Puccini. TOULOUSE, 12,45: Concert simfonic. 13,15: Soliști străini. 17,15: Muzică vieneză. 17,45—18,30: Concert. 18,45—19,30: Concert. 19,45—22,30: Concert. 22,30: Presă, știri. 22,45: Concert militar. 23: Muzică uşoară. VARŞOVIA, 11,40: Presă. Bursa. 11,58: Ora, fanfară. 12,10: Plăci. 16: Pentru tineri şi copii. 16,30: Plăci. 11,15: Plăci. 18,00: Concert 19: Diverse. 19,20: Plăci. 19,55: Vremea. 20,30: Concert. 22: Foileton. 22,20: Ştiri politice şi sportive. 22,30: Muzică de dans şi uşoară. VIENA. 11: Concert. 12,30: Ora Vremea. Ştiri. 15: Ora Vremea. Bursa. 15,20: Concert de accordeon. 17: Muzică vieneză n timpul lui Mozart. 17,55: „Ca student şi marinar, din Texas la Viena”. 22,05: Ştiri. Presa 22,15: Concert nocturn. w w ■ ■ ■«•HUM«? Carnetul zilei Rugăciunea lui Ucă Mămichii i se păruse, mai vited, că n’a auzit bine. — ,£.&, Doamne, sănătate tăticului şi mămichii. Şi mai fi, Doamne, ca Madridul să ajungă capitala Portugaliei!..” Glasul venea din camera de-alătura — „Tu auzi Miştile ?“ — „Ce?“... — .Auzi cum se roagă Lică Tatăl își părăsi, un moment, lectura ziarului in care urmărea ultimele rezultate ale alegerilor şi se îndreptă spre uşa dormitorului. — „St!.... la stai puţin, si mai aud odată..." — ,JCă, Doamne, să ajungă Madridul capitala Portugaliei se ruga Lică, in cealaltă cameră. — „Vai de mine!..." se tângui mama. " — „Puneți termometrul proptse tatăl. Pe urmă se apropiară, amândoi, de ușă, în vârful picioarelor... Acum nu mai încăpea nici o îndoială. Pentru a treia oară, glasul cristalin al băețelului se adresa Tatălui Ceresc: — „Dă Doamne, să ajungă Madridul capitala Portugaliei!..." Părinţii stăteau în dosul uşii, prăpădiţi de emoţie. — „Ce-a mâncat astă seară?...” Baloane de săpun — „Tu nai văzut? Supă de găină şi macaroane cu brânză." — „O fi fost găina bătrână..." —,Aht la săină, nu mă mai chinui! Ştii bine dam ales-o, eu singură, din piață, azi dimineață..." — Atunci... ce poate să fie? Că, doar c vezi bine și tu că aiurează..." Drept orice răspuns, copilul continua să se roage in camera de alături» — ,£ă, Doamne, să ajungă Portugalia cu capitala Madridi...” — „Vai de păcatele noastre!.." zise tatăl, apucându-se cu mâinile de pâr. Pe urmă, comprimârtdu-fi bătăile inimii, deschisa ușa. — „Lică, tată, vino-ţi In fire /„” — poftim tăticule?." _ jZici fii cuminte și nu mai vorbi prostii..." — „Care, prostii T‘ — „Alea, cu Madridul și cu Portugalia..." — „Ca si ajungă Madridul, capitala Portugaliei _ ,£i, da..." — ,Ah, tăticule scump, măcar dear da D-zeu! Că astăzi dimineață, la teză, am pus Madridul in Portugalia. Și, de n’o ajunge el — fire-ar, osul lui al dracului, de Madrid ! —o să fie capitala Portugaliei, până corectează ,,Domnul” tezele, ved de berechile mele..." Joi - iunie 1931 394 m. BUCUREŞTI .2.30: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 12.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.05: Muzică de cameră (plăci de gramofon). 17: Orchestra Gr. Dinicu: Muzică uşoară şi românească. 18: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.10: Orch. Gr. Dinicu: Muzică românească şi uşoară. 18.45: D-ra Berta Roth: Ora copiilor. 19: Muzică românească (plăci de gramofon). 19.40: D. Zamfir Arbore: Cehov pictorul sufletelor. 20: D. Jean Athanasiu, bariton de la Opera Română. 20.20: Orchestra Radio: Concert simfonic dirijat de d. Carlo Brunetti. Beethoven: Simfonia I în do major Cuclin: Vals (la pupitru autorul). 21. D. prof. I. Simionescu: Prin tara Oltului. 21.15: Orchestra Radio: Rimsky- Korsakoff: Sheherazada, poem simfonic. 22: Informaţiuni: STRAINATATEA BELGRAD, 11,30: Plăci. 12,45: Concert. 16: Plăci. 17: Producţiuni naţionale. 17,30: Cântece iugoslave. 20,30: Operă. 22,50: Concert de pian. BUDAPESTA, 9,15: Plăci. 12,05: Concert. 17: Pt. agric. 17,35: Concert de ghitară. 18,30: Emisiune engleză. 19,30: „Regina din Saba” operă și apoi concert de închidere. LANGENBERG, 10,15: Plăci. 12-10; Plăci. Vremea. 13: Concert de amiază. 15,50: Pt. copii. 17: Concert de vecernie. 20,05: Concert de vară. 22,05: Sport, presă. Până la 23: Muzică nocturnă. 23—24 Muzică de dans. MILANO, 17: Concert. 17,50: Pt. agric. 19,15: Concert. 19,40: Știri. Plăci. 20,45: „Carmen” operă de Bi- 2,01: PRAGA. 11,30: Plăci. 12,30: Conacert din Mor. Ostrava. 13,05: Concert. 14,30: Concert din Brno. 0, 10: Plăci. 18,25: Emisiune germană. 19,05: Concert. 20: O piesă de teatru. 21,30: Muzică de cameră. 22,15: Concert de orgă. RIGA, 11: Presă. Vremea. 17: Concert popular. IS: Ştiri. 18,30: Concert de cântece. 19,03: Concert 21,05: Marşuri şi intermezzo-uri de Blow. ROMA, 17—18,30: Concert vocal şi instrumental. 19,15: Ştiri. 19,50: Plăci. 20,40: Din artă şi literatură. 20,55: Concert simfonic. TOULOUSE, 12,45—13,30: Concert 17,15: sonte pt. flaut şi harfă. 17,30: Presă, ştiri. 17,45—18,30: Concert. 18,30: Presă, ştiri. 18,45: Arii din operă. 19,15: Cântece. 19,45—23-15: Concert. 23,30: Muzică de dans. 24: Presă, ştiri. VARŞOVIA, 11,58: Ora, fanfare. 12,15: Plăci. 12,35: Concert simfonic. 16: Plăci. 17,15: Plăci. 18: Concert de solişti. 19: Diverse. 19,15: Festival. 20,15: Concert de orch. 21,30: „Quatrieme à droite’’ comedie de Stanley. 22,20: Concert din Viena. 22,50: Ştiri poliţieneşti şi sportive. 23,24: Muzică de dans şi uşoară. VIENA. 11: Plăci. 12: Concert. 12,40—14: Concert. 15: Ora. Vremea. Bursa. 15,20: Plăci. 17: Pt copii. 17,30: Pt. tineret 18,35: Conf. 19,40: Cântece. 22,15: Știri. Presă. 22,25: Concert nocturn. Camera LE Exemiringului PARIS, 9. (Rador). — Noua Cameră a Statului Luxemburg, va număra, 25 deputaţi ai dreptei, patru radicalisocialişti, un progresist-democrat, un independent, cari vor forma coaliţia guvernamentală. Opoziţia cuprinde pe socialişti, doi radicali, doi agrarieni, doi independenţi din Mosella şi trei alţi independenţi