Curentul, martie 1932 (Anul 5, nr. 1468-1498)
1932-03-21 / nr. 1488
i 91 «ftIRALG/tt JURIST MEDICAMENTUL SIGUR CONTRA DURERI de tAP. MIGRENA RĂCEALĂ. SRIPĂ A fost descoperit turnul lui Babei LONDRA 19 (Rador).Se anunţă că misiunea archeologică Wooley, care, face săpături în Arabia, ar fi descoperit unele urme, care se crede că ar, aparţine faimosului turn Babei, Luni 21 Marie90 E32 (tátit -£um£A^ (UiiftL ?■&* 'fluninLhup tMA A- - -4i eJ, J CURENTUL ( 1300 numere a statule Cereri catalogul gratuit Apare regulat 2 numere săptămânal Desbaterile parlamentare Şedinţele dela 19 Mertie 1932 Şedinţa se deschide la ora 3,50 sub nanţe şi ad interim la interne, sin. preedinţia d-lui Sebastian Radovici. gurui in măsură să răspundă. Pe banca ministerială d nli V. Vâlcovici, Vasilescu-R.trpen, Stanciu , GR. TRAN CI. IAŞI la sumar spune că d. Schina »a anunţat o interpeUre în legătură cu jurnalul consilium de non-^tri referitor la pensa Acum această interpelare este a 4-a pe tabloul şi pentru că la ea sau asociat mai mulţi deja v taţi, cere să fie desvoltată art. U A. C. Cil ZA • Azi e la ordinea zilei interpelarea mea cu zahărul. Nu se poate ! D. GR.IBANCU.IAȘI cere să se ia în discuţie proectul de lege pentru acordarea unei pensii văduvei lui Romeo Popescu , văduvei locotenentului Oculeanu . M. ZAHARIA depune un proiect de lege din iniţiativă parlamentară pentru garantarea dreptului de audiţie radiofonică prin combaterea ierturbaţiunilor elecrice de orice fel. O. I. MIRESCU (soc.) propune un proect de lege din inţiativa parlamentari pentru figurarea în caz de covina. D. Robu atacă vehement pe mitropolitul Bucovinei şi preoţii de acolo, că ar fi uneltele partidului liberal. Se dă cuvântul dlui RADUCANL, nu repune, la răspunsul pe care l a diat d. lonescu Siseşti, interpelărilor asupra primei de export. S’a spus că prin această primă s’a dat sătenilor 1 miliard de lei. Este inexact. De prima de export nu au profitat producătorii, ci exportatorii, adică intermediarii. S-a mai susţinut că prin prima de export, grâul românesc a făcut o presiune asupra picturilor mondiale. Dar acesta a fost scopul legii, am putea spune, ca indirect, timbrul pe pâine a fost In avantajul... consumatorului străin. Astăzi, statul, are o datorie de 63 milioane, pentru prima de export. In legătură cu aceasta vă atrag atenţia că in congresul exportatorilor s’a spus că primele s’au plătit după oarecari preferinţe. Eu aş ruga sa sa cerceteze faptul şi să se vadă daca e vorba de o calomnie sau de o acuzaţie dreapta. D. RADIAN, subsecretar de stat: primele de export s’au plătit după o normă care permite cel mai desăvârşit control. * RADUCANU în continuare se întreabă ce ne vom face In cazul când recolta acestui an va f mediocră? Dacă vom avea nevoe să importăm grâu, In ce situaţie va fi stocul devizelor noastre? Vedeţi deci că teoriile făcute de pe banca ministeriala nu au prea mare valoare, prima de «Miort nu poate fi aparata. Dar se mai pune o întrebare: Ce va face guvernul faţă de contractele la grâu încheiate pe baza primei, căci e sigur ca o veţi desfiinţa? In încheiere, oratorul arata că sistemul naţional-ţăranist pentru valonficarea cerealelor, e mult superior aceluia introdus de guvern. D. VASILESCU KARPEN depune un proect pentru suprimarea unei D. grai CANTACUZINO GRĂNICERUL arată că la Sulina un comerciant a cumpărat 25.000 kgr. zahăr subt protectoratul porto. francului, portului Sulma. Ne mai putând beneficia insă de acest porto-imnc, a închis zahărul în vagoane şi populaţia suferă. Cere să se ia măsuri. D. A. C. CUZA: După cele ce s’au petrecut cu legea zahărulu, mai ales după cele petrecute pe urmă, credea că nu va mai vedea pe d. Vasilescu-Karpen pe banca ministerială. D. ministru al industriei a sabotat legea zahărului, din momentul când a fost adusă în parlament și până la votare. La Senat, d-sa împreună cu d. secretar general al ministerului său, au luptat şi s’a introdus faimosul amendament care a anihilat legea. D. A. C. Cuza dovedeşte apoi importanţa zahărului, ca element principal de alimentaţie şi necesitatea eftemiei lui, ca să fie la Îndemâna oricui. La o întrebare a d-lui Karpen, d. Cuza ii spune: D-ta te-ai împotrivit legii In comisie și in Cameră, iar în Senat ai introdus amendamentul lui Diner,mann. Cu astfel de procedee unui ministru nu-i mai rămâne decât să plece de pe banca ministerială. D. pus în cauză de d.pnm ministru și-a luat angajament răspunde că întrebarea,tul formal că de nu se va efteniza este adresată d-lui ministru de fi harul, iși va da demisia. In loc de COMUNICĂRI D. GHERMAN (soc.) face o comunicare asupra unui scandal petrecut, la o sală de teatru din Oradea. UN SCURT SCANDAL In timpul comun tării a.lui Otwrig ir d. deputat Robu (cuzist) intrerupe vehement, Tn apărarea d-lui Gherman sar cu o avalanşă de vocile, rări ceilalţi deputaţi socialişti, care coboară Ir. mijlocul incintei. Presimţind că e vorba de un scandal, inter, vin i.nii lihnea lorga, col. Ohleoveanu, col Vizanti, care totuşi nu pot împiedeca o îmbrâncire a d-lu Robu din partea socialistului Rosnovaru. Incidentul se termini cu chemarea la ordine a dlui deputat Robu. PROBLEMA APEI LA IAŞI In ce-l priveşte, d-sa se simte profund legat sufleteşte de Iaşi prin toată cariera sa profesorală, D. N. CONSTANTINESCU (maj.) cere mai multe dosare asupra unei anchete făcută in cooperaţie. D. BOSNIEF PARASCHIVESCU (maj.) se ridică împotriva faptului că Senatul a respins legea votată de Cameră, prin care primăria oraşului Balcic era autorizată să vândă terenuri ziariştilor, scriitorilor şi funcionarilor. Roagă pe d. preşedinte al consiliului să-şi Însuşească acest proect care să fie readus în desbateri, In numele guvernului. D. NICHIFOR ROBU (cuzist) adresează o interpolare dlui ministru al Instrucţiunii şi al Cultelor, în lei. ministru V. VALCOVICI cere vn ♦ervertiiea ordinei de zi pentru votarea unei legi prin care se acordă un ajutor de 3 milioane sinistraţilor din cauza inundaţiilor, proectul este vegătură cu alegerile eparhiale din Banat cu o unanimitate de 108 voturi. Se repetă votul rămas nul pentru votarea convenţiei internaţionale da protejare a vegetalelor. Legea este votată cu 103 volan. D. C. N. IFRIM face o comunicare d.lui ministru de interne şi finanţe în legătură cu problema apei la Iaşi. D. Ifrim după ce face un scurt -trofic al felului cum s'a adus apa dela Timişeşti, arătând că în timpul războiului a fost nevoie să mărească debitul şi aceasta s'a făcut în condiţiuni defectuoase. Ţevile s’au deteriorat şi astfel apa cu tare se alimentează laşul este foarte adesea infectată dând naştere anual, la epidemii. In plus debitul este absolut insuficient pentru populaţia actuală. După socotelile făcute ar fi nevoie de 40 milioane. Oraşul Iaşi are de primit despăgubiri de război 30.000.000, iar datorii de la diverse ministere 11.000 000 Roagă pe d. ministru, ca în baza acestor sume datorate, să se găsească modalitatea de a rezolvi problema apei la Iaşi. D. A. C. CUZA declară că se aprociază la această interpelare pentru a da alte soluţii decât cele ale d-lui Ifrim. D. C. N. IFRIM eu nu am adresat o interpelare ci am făcut o comunitare . V. IAMANDI (lib.) declară că nu-şi face iluzii despre soluţionarea problemei, totuş cei cari reprezintă Iaşul, indiferent de coloratura lor politică sunt solidari in a cere o soluţie. D. TRANCU.IAŞI se asociază şi d-sa celor spuse de d. Ifrim şi cere să se transformeze comunicarea în interpelare. Deasemenea d-sa cere d lui ministru Vâlcov,ci, legat de Iași să dea un răspuns în numele guvernului. D FLORIN ZAHARIA (maj.) aduce și d.sa solidarizarea sa alături de cele cerute de d. Ifrim D. A. C. CUZA se ridică în contra faptului că se caută ,,popularitate electorală’' pe chestia apei. Aceasta e o chestie prea complicată şi pentru soluţionarea ei e nevoie de peste 200.000.000. Nu vă grăbiţi să împrăştiaţi milioane. D C. N IFRIM răspunde d-lui A. C. Cuza că nu se urmăreşte propagandă electorală ci se caută o cât mai grabnică soluţie. D. V. VAI COVACI (ministrul comunicaţiilor) Trancu Iaşi In mijlocul unui vacarm generalse unchi al său e director de fabrică- id. ministru ca atunci când se va D. A. C. CUZA: Zahărul se poate pronunţa Justiţia să comunice şi vinde cu un pre normal de 20 Iei kgr. Pentru oftenirea lui trebuesc desfiinţate trusturile şi aplicată legea vonată. D. general ŞTEFANESCU-AMZA, ministrul armatei depune proectul de lege prin care se abrogă legea pentru cumpărarea moşiei Baia de către corpul IV armată. D. dr. IRIMESCU desvoltă la tribună o lungă şi interesantă comunicare academică, dovedind necesitatea zahărului în alimentaţie, mai ales în pătura rurală. D. ing. C. BUŞILA îşi rezervă dreptul să desvolte intrepelarea sa asupra politicei economice a guvernului in şedinţa viitoare. Şedinţa se ridică la ora 8. Luni la ora 3 şedinţă. Respinge urgenţa cerută de d. Robupentru desvoltarea interpelărei sale. O. FLORIN ZAHARIA anunţă o interpelare asupra relei situaţii a statului. Sunt 800 de milioane lei de plată lefuri funcţionarilor, 250 milioane pensii, material şi hrană, 400 milioane, cuponul de 500 milioane lunar, faţă de 850 milioane încasări, rezultând un deficit de 1.200.000.000 numai Intr’o lună, întreabă ce consecinţe va trage d. ministru de finanţe de pe urma politicei sale financiare? Declară că nu urmăreşte vreun scop politic In această interpelare. UN AJUTOR SINISTRAŢILOR sume din bugetul ministerului armatei. PPOLITICA BĂNCII NATURALE D. MAixus biAiMiU (maj.): tiprină politica primei de export, datorita căreia s’a putut urca preţul grânelor. D. S sesti n’a făcut bine când s’a încrezut în împrumuturile Băncii Nationale. Oratorul afirmă că Banca Naţională intervine acum ca în legea convers unei să se strecoare articole care să scoată cât mai mulţi ţărani de la conversune. D. AL. RADIAN: Ţin să fac o rectifcare spuselor d-lui Stănoiu. La Banca Naţională de câte ori s a cerut sprijn, ministerul a găsit cel mai larg concurs. Fără acest concurs nu puteam face tot ceea ce am făcut în perioada de export. D. STANOIU: Banca Naţională nu a dat împrumuturi din portofoliul ei, ci a dat în contul sumelor blocate la acea Bancă. D. AL. RADIAN revine încă odată asupra felului cum a lucrat Banca Naţională în comun acord cu interesele Statului. D. OROMOLU (lib.) apără politica Băncei Naţionale, spunând ca nu putea să lucreze altfel. D. ION RADUCANU: In privinţa politicei Băncei Naţonale sunt de acord cu declaraţiile d-lui ministru Radian. D. STANOIU în încheere cere să i se răspundă ce măsuri înţelege să ia pentru ca să se asigure exportul porumbului şi plata restanţelor din primele de export. O CHESTIE PERSONALA oftenirea zahărului, aţi aplicat legea speculei. Chestiunea însă nu se opreşte aci. D. Karpen a trimis o comisie la fraga să trateze cumpărarea de zahăr. S’a tratat astfel câ nimeni nu vrea să ne mai vândă zahar. D. VASILESCU-KARPEN: Am trimis o comisie la Praga spre a trata importul a 1000 vagoane zahăr. Am delegat pe ataşatul comercial din Praga, pe cel din Sofia, care se afla in acea vreme la bucureşti şi care mi-a prezentat rapoarte foarte serioase asupra politicei zahărului în Bulgaria şi pe d. ing. Melinte, care mi s'a prezentat ca un sacrificat al fabricelor de sânăr. M’am înşelat asupra corecţi luctinei lor. Comisia a fost mai mult o sperietoare pentru fabricanţii de zahăr de la noi, ca să reducă preţul. Comisia s’a Întors dela Praga fără nici un rezultat. D. BORDENI: Direct la parchet. (Mare ilaritate). D. KARPEN: Pe baza documentelor ce aveam, am cerut mai întâi d.lui ministru de la Praga sâ ancheteze și aci am trimis afacerea la parchet. n. manolescu-strunga: d. I. Melinte v’a cerut prin scrisoare recomandată să trimiteţi afacerea la parchet. D. KARPEN: Inexact. Sunt informat că Melinte este fiul unui avocat al fabricelor de zahăr, iar un V. MISSIR se urca la tribună spre a ridica o chestie personală cu d. Cuza. Asupra cazului Melinte roagă pe parlamentului rezultatul. Apără apoi industria metalurgică dela Reşiţa, în care s’a „resemnat“ să rămână de doisprezece ani. ştiu ca prime opre export Din nou problema zahărului Interpe area d-lui A. C. Cuza * Senatul Şedința se deschide la orele 4,30, pentru modificarea art. 1, 4, 5 şi 6 Pe banca ministerială d-nii Iorga, din legea monopolului cărţilor poştale. Pus la vot proectul e adoptat. Se votează proectul pentru organizarea muzeului etanografc. La legea pentru organizarea arhivelor Statului; d. prim-ministru Iorga face un apel spre a nu se mai distruge arhivele anterioare epocei noastre, găsind că ele sunt foarte importante. Legea a fost votată. Şedinţa se ridică la ora 6. Cea viitoare, mâine. Luni, la ora 4 d. a. Argetoanu, Ghica, Meteş, V. Stanciu. D. gen VAITGIANU face o serie de precizări cu privire la interpelarea adresată în şedinţa de eri in legătură cu legea pentru monopolul alcoolului. DAN ARAD referindu-se la interpelarea de eri a d-lui Iov, arată că interpelatorul a denunţat chestiuni grave său numit în Basarabia ca prefecţi, militari pensionari a căror vârstă înaintată îi face incapabili de orice activitate D. ministru ARGETOIANU, declară că va ruga pe d. g-ral Rişcanu, cinistrul Basarabiei, sa ancheteze asupra celor relatate de interpolator. D. Argetoianu depune proectul de lege pentru modificarea art. 14 din legea de impunere pe acte şi fapte juridice. D. ministru g-ral AMZA depune proectele de lege pentru autorizarea miisterului armatei să cedeze uzufructul unui imobil ,, Asociaţiei oi ţarilor de rezervă proveniţi din activitate; 2) pentru stabilizarea acţiunii judeţelor, comunelor de a contrbui la construcţa cazărmlor; 3) pentru ratificarea convenţiei dintre România şi Grecia (proectele au fost votate de Cameră). D. H. BANESCU protestează că preoţii şi învăţătorii din Prahova nu au primit salariie din Septembrie. D. ARGETOIANU: Mai venit, şi cu soluţii nu numai cu plângeri. D. BANESCU: Eu nu sunt pus să găsesc soluţii... D. ARGETOIANU, pentru că mi le poate găsi nici Dumnezeul INCIDENTELE DELA NISTRU D. M. CONDRUS anunţă o interpelare in chestiunea incidentelor de la Nistru. In ancheta pe care am făcut-o împreună cu d. Geo London, cunoscutul ziarist francez, am constatat lucruri nemaipomenite. In aceste grave chestiune trebuesc cerute anchete Internaţionale (aplauze). D. RADULESCU-RAMNIC propune un proect de iniţiativă parlamentară cu privire la înfinţarea unei regii pentru uzina din Focşani. S-a propus deasemeni un proect de lege pentru mărirea razei oraşului Panciu. Se ia în discuţie proectul de lege Comitetul de direcţie averesean Astăzi dimineaţă la orele II se întruneşte la clubul central din calea Victoriei, comitetul de direcţie a partidului poporului, fracţiunea mareşalului Averescu, pentru a decide asupra următoarei ordine de zi: rezolvarea chestiunilor curente, ratificarea modificărilor aduse statutului conform hotărârii congresului din 25 octombrie 1931 și fixarea datei congresului pe anul acesta. Demisia prefectului nocturn D. Toma Metaxa, prefectul judeţului Ilfov, şi-a dat — insfărşit! — demisia, în locul sale find numit d. col. Solacolu. Se încheie astfel un episod tragicomic din administraţia noastră judeţeană, şi anume capitolul prefectului nocturn. In adevăr, d Toma Metaxa, obicinuit o viaţă întreagă sâ trăiască exclusiv la lumina artificială, de la orele V seara în sus, a încercat să introducă noctambulismul d-sare şi in normele de lucru ale Prefecturii de Ilfov, unde funcţionarii ajunseseră să fie ţinuţi la serviciu, pană la ora 4 dimineaţa. Se înţelege uşor harababura ce se născuse de pe urma acestei stranii metode de lucru, unită cu taina permanentă şi autoritarismul d-lui prefect, ce se simţea un mic dictator in postul d-sale, bruscând publicul intro manieră absolut scandaloasă. D. Toma Metaxa a demisionat si din Liga Vlad-Ţepeş. Probabil crăzi acolo, demisia d-sale a fost primită cu aceeaşi satisfacţie ca şi la Prefectura Ilfov. Crima din strada Lipscani Un „peşte” răneşte mortal o prostituată Strada Lipscani a fost ieri seară teatrul unei crime pasionale ai cărei eroi sunt recrutaţi de astă dată în societate interlopă a sutenorilor şi a femeilor de stradă. Prostituata Maria Tudor îşi legase de mult timp viaţa de Ştefan Crstescu, cunoscut pungaş de buzunare. Aflând că mai are şi alte legături ftoop“T-fU-a onni rin firpe^e încetând totodată să-i mai facă parte la beneficii. Drama Ştefan Cristescu, probabil, simţea mai mult ca oricare „lipsa"* prietenei sale. De acea a căutat să-i iasă din nou in cale şi s’o împace. Astfel eri pe Hi ora trei şi jumătate după amiază, ştiind că se ,ja limbă“ pe str. Lipscani, s’a postat în colţul străzei Şelari şi când prostit mata sa apropiat l-a eşti in fan. Au urmat discuţiuni aprinse şi in urma refuzului stăcutor din partea femeei de a reînoi rentabila dragoste de odinioară, derbedeul s’a repezit asupra ei şi cu o mişcare de pisică, i.a înfipt un şiş sub coastă, adânc. A urmat un ţipăt surd şi victima s’a prăbuşit cu faţa în jos având cuţitul împlântat în spate. Criminalul a încer,cat să fugă insă a fost prins de frecători cari erau gata să-i administreze pe foc o parte din pedeapsa cuvenită. D. chestor Alfred Paximade care se afla întâmplător pe acolo a ordonat imediat arestarea criminalului. El a fost condus la circa 12 de poliţie, unde d. comisar Dinu a procedat la anchetarea lui. Victima, în stare disperată a fost transportată la spital și supusă imediat unei intervenții chirurgicale. In jurni coas'.odiliciimitetului executiv gogist Primim din partea d-lui I. Atanasiu care a prezidat comitetul executiv al partidului poporului din 12 Martie, când a fost proclamat preşedinte d. Octavian Goga, următoarele: In „îndreptarea” s’a contestat dreptul unor fruntaşi ai partidului poporului de a face parte din comitetul asecutiv pe motivul că ei au fost numai propuşi să fie cooptaţi dar n'au obţinut încă calitatea de membri In comitetul executiv. Am arătat că era un neadevăr această afirmaţiune a ziarului „Indreptarea”. Ni s’a răspuns printr’o nouă negaţiune. Ziarele au fost din nou greşit informate punându-se In circulaţie o serie de noul inexactităţi”. Pentru a pune cpăt acestei controverse ni se pune la dispoziţie in „facsimile” un comunicat aparat in ziarul „îndreptarea" din 17 Decembrie 1930, asupra nouilor membri cooptaţi In comitetul executiv, din care rezultă că d-nii- FI. Cristescu, Streitmann, Furnică, Rodoş, Gropşianu, A. Bogdan, S. Dragomir, Savu, Esca, M. Negruzzi, dr. Marcovici, C. Moga, au fost contestati pe nedrept. In plus d. C. Moga lipsind dela comitet, numărul aderenţilor ce au votat pentru, se ridică la 92 In Ioc de Rusia Sovietică in aşteptarea războiului cu Japonia LONDRA, 19. (Tel. part). — In toată Rusia sovietică populaţia se află in panică sub influenţa zvonurilor şi faptelor, care justifică apropierea unui război inevitabil cu Japonia. In ultimele săptămâni stocurile de muniţiuni, de cărbuni, de produse de primă necesitate şi de alimente au fost expediate în Extremul Orient. Sarea, zahărul şi parafina au dispărut totalmente de pe piaţă. Medicamentele nu se vând particularilor. In acelaş timp guvernul sovietic decretat ridicarea preţurilor la alimente cu IUO la sută. In Siberia sunt distribuite populaţiei măşti îm potriva gazelor otrăvi* ttoare. ( INSTRUCŢIUNILE DATEI TRUPELOR SOVIETICE BERLIN, 19. (Tel. part.). —Dat fiind neliniştea din zona frontierei manciuriene cu Siberia şi începutul ciocnirilor înverşunate dintre trupele japoneze şi detaşamentele chineze, răsculate împotriva noului guvern din Manciuria, guvernul sovietic a dat ordin cu un caz, când trupele beligerante atât chineze, cât şi japoneze vor intra pe teritoriul sovietic, armata roşie să dezarmeze imediat aceste trupe, iar după dezarmată, să le expulzeze pe teritoriul manciurian. O singură excepţie trebue să fie făcută pentru emigranţii ruşi, cari, fiind prinşi, trebuesc, să fie împuşcaţi pe loc. Armată roşie de 200.009 inşi aşteaptă la frontierele Mancimei LONDRA, 18 (Tel. part.) — Ziarele japoneze din Tokio relatează, că, după ultimele ştiri din sursă autorizată, guvernul sovietic a concentrat până acum la frontierele Manciuriei de nord o armată roşie, compusă din 200 de mii oameni, gata în orice moment de invaziune în Manciuria. Detaşamentele acesteia maia sunt concentrate în regiunile staţiunilor de fronerie Oloviannaia-Manciuria, pe linia Grodekovo-Nikolsk-Uscurnsk-Pogranicinaia şi pe litoralul golfului Sf. Olga. Artileria grea este concentrată In regiunea Vladivostok n* Ini. Armata roșie este Înzestrată cu o cantitae de triplă de avioane sovietice. Trupele japoneze se vor retrage in concesiunea internaţionala? SHANGHAI 19 (Rador). — Negocierile chino-japoneze progresează. Se crede că va fi încheiat un acord privitor la retragerea trupelor japoneze în concesiunea internaţională, regiunea evacuată de japonezi urmând să fie luată in primire de autorităţile chineze.. Trupele chineze vor trebui să rămână pe poziţiile actuale. Autorităţile chineze declară, că nu ar fi raţional ca observatorii neutri să supravegheze situaţia, China reluându-şi in primire propriul său teritoriu. Autorităţile insistă ca observatorii să supravegheze numai retragerea trupelor, japoneze. Comisiunea Societăţii Naţiunilor deşi nu participă la negocieri, şi-a amânat plecarea spre Nanking, deoarece se crede că prezenţa ei la Shanghai grăbeşte mersul negocierilor. Litvinov înfruntat la Geneva de delegatul Spaniei GENEVA. 19. (Tel. part.). — Un viu conflict a izbucnit aci între d. Litvinov şi delegatul spaniol. Acesta din urmă a reproşat d-lul Litvinov că Sovietele fac o propagandă primejdioasă in republica spaniolă. D-sa a arătat că reprezentanţii sovietici aflători in Spania au fost , expulzați. Neînţelegeri in sânul guvernului american LONDRA, 19. (Tel. part.). — C respondentul ziarului „Morning Post1’ relatează din Shanghai, cft doctrina anunţată de secretarul de stat Stimson, după care Manciuria, In afară de China, reprezintă o enormitate intolerabilă”, a provocat o mare neinţelagere In sânul guvernului american. Majoritatea membrilor guvernului opinează pentru primirea unui punct de vedere mal real, arătând că Japonia n’are intenţia a anexa Manciuria şi in consecinţă n’a violat până acum nici pactul Kellogg, nici tratatul celor nouă puteri. In acelaş timp Interesele economice ale Statelor Unite cer imperios menţinerea relaţiunilor amicale cu Manciuria, populată cu 64.000.000 de suflete şi bogată de materii prime de toate felurile.