Curentul, martie 1932 (Anul 5, nr. 1468-1498)

1932-03-21 / nr. 1488

i 91 «ftIRALG/tt JURIST MEDICAMENTUL SIGUR CONTRA DURERI de tAP. MIGRENA RĂCEALĂ. SRIPĂ A fost descoperit turnul lui Babei LONDRA 19 (Rador).­­Se anunţă că misiunea arc­heologică Wooley, care, face săpături în Arabia, ar f­i descoperit unele ur­me, care se crede că ar, aparţine faimosului turn­ Babei, Luni 21 Marie9­0 E32 (tátit -£um£A^ (UiiftL ?■&* 'fluninLhup tMA A- - -4i eJ, J CURENT­UL­ ( 1300 numere a statule Cereri catalogul gratuit Apare regulat 2 numere săptămânal Desbaterile parlamentare Şedinţele dela 19 Mertie 1932 Şedinţa se deschide la ora 3,50 sub nanţe şi ad interim la interne, sin. pre­edinţia d-lui Sebastian Radovici. gurui in măsură să răspundă. Pe banca ministerială d nli V. Vâl­covici, Vasilescu-R.­trpen, Stanciu , GR. TRAN CI­. IAŞI la sumar spune că d. Schina »a anunţat o inter­peUre în legătură cu jurnalul consi­lium de non-^tri referitor la pensa Acum această interpelare este a 4-a pe tabloul şi pentru că la ea sa­u a­­sociat mai mulţi deja v taţi, cere să fie desvoltată art. U A. C. Cil ZA • Azi e la ordi­nea zilei interpelarea mea cu zahă­rul. Nu se poate ! D. GR.­­IBANCU.IAȘI cere să se ia în discuţie proectul de lege­ pentru acordarea unei pensii văduvei lui Romeo Popescu ,­ văduvei loco­tenentului Oculeanu . M. ZAHARIA depune un pro­­iect de lege din in­iţiativă parlamen­tară pentru garantare­a dreptului de audiţie radiofonică prin combaterea ierturbaţiunilor elecrice de orice fel. O. I. MIRESCU (soc.) propune un proect de lege din in­ţiativa par­lamentari pentr­u figurarea în caz de covina. D. Robu atacă vehement pe mitropolitul Bucovinei şi preoţii de acolo, că ar fi uneltele partidului li­beral. Se dă cuvântul d­lui RADUCANL, nu repun­e, la răspunsul pe care l a diat d. lonescu Siseşti, interpelărilor asupra primei de export. S’a spus că prin această primă s’a dat sătenilor 1 miliard de lei. Este i­­nexact. De prima de export nu au profitat producătorii, ci exportatorii, adică intermediarii. S-a mai susţinut că prin prima de export, grâul româ­nesc a făcut o presiune asupra pic­turilor mondiale. Dar acesta a fost scopul legii, am putea spune, ca in­direct, timbrul pe pâine a fost In a­­vantajul... consumatorului străin. Astăzi, statul, are o datorie de 63 milioane, pentru prima de export. In legătură cu aceasta vă atrag atenţia că in congresul exportatorilor s’a spus că primele s’au plătit după oarecari preferinţe. Eu aş ruga sa sa cerceteze faptul şi să se vadă daca e vorba de o calomnie sau de o acuzaţie dreapta. D. RADIAN, subsecretar de stat: primele de export s’au plătit după o normă care permite cel mai desăvâr­şit control. *­ RADUCANU în continuare se întreabă ce ne vom face In cazul când recolta acestui an va f medio­cră? Dacă vom avea nevoe să impor­tăm grâu, In ce situaţie va fi stocul devizelor noastre? Vedeţi deci că teo­riile făcute de pe banca minist­eriala nu au prea mare valoare, prima de «Miort nu poate fi aparata. Dar se mai pune o întrebare: Ce va face gu­vernul faţă de contractele la grâu încheiate pe baza primei, căci e si­gur ca o veţi desfiinţa? In încheiere, oratorul arata că sis­temul naţional-ţăranist pentru valo­­nficarea cerealelor, e mult superior aceluia introdus de guvern. D. VASIL­ESCU KARPEN depune un proect pentru suprimarea unei D. g­rai CANTACUZINO GRĂNI­CERUL arată că la Sulina un co­merciant a cumpărat 25.000 kgr. zahăr subt protectoratul porto. francului, portului Sulma. Ne mai putând beneficia insă de acest por­­to-imnc, a închis zahărul în va­­goane şi populaţia suferă. Cere să se ia măsuri. D. A. C. CUZA: După cele ce s’au petrecut cu legea z­ahărulu, mai a­­les după cele petrecute pe urmă, credea că nu va mai vedea pe d. Vasilescu-Karpen pe banca minis­terială. D. ministru al industriei a sabotat legea zahărului, din mo­mentul când a fost adusă în par­lament și până la votare. La Se­nat, d-sa împreună cu d. secretar general al ministerului său, au lup­tat şi s’a introdus faimosul amen­dament care a anihilat legea. D. A. C. Cuza dovedeşte apoi im­portanţa zahărului, ca element principal de alimentaţie şi nece­­sitatea eftem­iei lui, ca să fie la Îndemâna oricui. La o întrebare a d-lui Karpen, d. Cuza ii spune: D-ta te-ai împotrivit legii In co­­misie și in Cameră, iar în Senat ai introdus amendamentul lui Diner,­mann. Cu astfel de procedee unui mi­nistru nu-i mai rămâne de­cât să plece de pe banca ministerială. D. pus în cauză de d.­­pnm ministru și-a luat angajament răspunde că întrebarea,tul formal că de nu se va efteni­za este adresată d-lui ministru de fi­ harul, iși va da demisia. In loc de­­ COMUNICĂRI D. GHERMAN (soc.) face o co­­municare asup­ra unui scandal petre­cut, la o sală de teatru din Oradea. UN SCURT SCANDAL In timpul comun tării a.lui Otwr­­ig ir d. deputat Robu (cuzist) intre­­rupe vehement, Tn apărarea d-lui Gherman sar cu o avalanşă de vocile, rări ceilalţi deputaţi socialişti, care coboară Ir. mijlocul incintei. Presim­ţind că e vorba de un scandal, inter, vin i.nii lihnea lorga, col. Ohleo­­veanu, col Vizanti, care totuşi nu pot împiedeca o îmbrânci­re a d-lu Robu din partea socialistului Rosno­­varu. Incidentul se termi­ni cu chemarea la ordine a dlui deputat Robu. PROBLEMA APEI LA IAŞI In ce-l priveşte, d-sa se simte pro­­fund legat sufleteşte de Iaşi prin toată cariera sa profesorală, D. N. CONSTANTIN­ESCU (maj.) cere mai multe dosare asupra unei anchete făcută in cooperaţie. D. BOSNIEF PARASCHIVESCU (maj.) se ridică împotriva faptului că Senatul a respins legea votată de Ca­meră, prin care primăria oraşului Balcic era autorizată să vândă tere­­nuri ziariştilor, scriitorilor şi func­io­narilor. Roagă pe d. preşedinte al con­siliului să-şi Însuşească acest pro­ect care să fie readus în desbateri, In numele guvernului. D. NICHIFOR ROBU (cuzist) a­­dresează o interpolare d­lui ministru al Instrucţiunii şi al Cultelor, în le­i. ministru V. VALCOVICI cere vn ♦ervertiiea ordinei de zi pentru vota­rea unei legi prin care se acordă un ajutor de 3 milioane sinistraţilor din cauza inundaţiilor, proectul este ve­gătură cu alegerile eparhiale din Ba­­nat cu o unanimitate de 108 voturi. Se repetă votul rămas nul pentru votarea convenţiei internaţionale da protejare a vegetalelor. Legea este votată cu 103 volan. D. C. N. IFRIM face o comuni­care d.lui ministru de interne şi fi­nanţe în legătură cu problema apei la Iaşi. D. Ifrim după ce face un scurt -trofic al felului cum s'a adus apa dela Timişeşti, arătând că în timpul războiului a fost nevoie să mărească debitul şi aceasta s'a fă­cut în condiţiuni defectuoase. Ţevile s’au deteriorat şi astfel apa cu tare se alimentează laşul este foarte adesea infectată dând naştere anual, la epidemii. In plus debitul este absolut insuficient pentru popu­laţia actuală. După socotelile făcute ar fi nevoie de 40 milioane. Oraşul Iaşi are de primit despă­­gubiri de război 30.000.000, iar dato­­rii de la diverse ministere 11.000 000 Roagă pe d. ministru, ca în baza a­­cestor sume datorate, să se găsească modalitatea de a rezolvi problema a­­pei la Iaşi. D. A. C. CUZA declară că se a­­prociază la această interpelare pentru a da alte soluţii decât cele ale d-lui Ifrim. D. C. N. IFRIM eu nu am adre­­­sat o interpelare ci am făcut o comu­nit­are . V. IAMANDI (lib.) declară că nu-şi face iluzii despre s­oluţio­­narea problemei, totuş cei cari re­prezintă Iaşul, indiferent de colora­tura lor politică sunt solidari in a cere o soluţie. D. TRANCU.IAŞI se asociază şi d-sa celor spuse de d. Ifrim şi cere să se transformeze comunicarea în interpelare. Deasemenea d-sa cere d lui ministru Vâlcov,ci, legat de Iași să dea un răspuns în numele guver­nului. D FLORIN ZAHARIA (maj.) a­­duce și d.sa solidarizarea sa alături de cele cerute de d. Ifrim D. A. C. CUZA se ridică în con­­tra faptului că se caută ,,populari­tate electorală’' pe chestia apei. A­­ceasta e o chestie prea complicată şi pentru soluţionarea ei e nevoie de peste 200.000.000. Nu vă grăbiţi să împrăştiaţi milioane. D C. N IFRIM răspunde d-lui A. C. Cuza că nu se urmăreşte propa­gandă electorală ci se caută o cât mai grabnică soluţie. D. V. VAI COVACI (ministrul co­municaţiilor) Trancu Iaşi In mijlocul unui vacarm general­se unchi al său e director de fabrică- id. ministru ca atunci când se va D. A. C. CUZA: Zahărul se poate pronunţa Justiţia să comunice şi vinde cu un pre normal de 20 Iei kgr. Pentru oftenirea lui trebuesc des­fiinţate trusturile şi aplicată legea v­onată. D. general ŞTEFANESCU-AMZA, ministrul armatei depune proectul de lege prin care se abrogă legea pentru cumpărarea moşiei Baia de către corpul IV armată. D. dr. IRIMESCU desvoltă la tri­bună o lungă şi interesantă comu­nicare academică, dovedind necesi­tatea­ zahărului în alimentaţie, mai ales în pătura rurală. D. ing. C. BUŞILA îşi rezervă dreptul să desvolte intrepelarea sa asupra politicei economice a guver­nului in şedinţa viitoare. Şedinţa se ridică la ora 8. Luni la ora 3 şedinţă. Respinge urgenţa cerută de d. Robu­­pentru desvoltarea interpelărei sale. O. FLORIN ZA­HARI­A anunţă o in­terpelare asupra relei situaţii a sta­­tului. Sunt 800 de milioane lei de plată lefuri funcţionarilor, 250 mi­lioane pensii, material şi hrană, 400 milioane, cuponul de 500 milioane lunar, faţă de 850 milioane încasări, rezultând un deficit de 1.200.000.000 numai Intr’o lună, întreabă ce consecinţe va trage d. ministru de finanţe de pe urma poli­ticei sale financiare? Declară că nu urmăreşte vreun scop politic In acea­stă interpelare. UN AJUTOR SINISTRA­­ŢILOR sume din bugetul ministerului ar­matei. PPOLITICA BĂNCII NATURALE D. MAixus biAiM­iU (maj.): tipr­­ină politica primei de export, datorita căreia s’a putut urca preţul grânelor. D. S sesti n’a făcut bine când s’a încrezut în împrumuturile Băncii Nationale. Oratorul afirmă că Banca Naţio­nală intervine­­ acum ca în legea convers unei să se strecoare articole care să scoată cât mai mulţi ţărani de la convers­une. D. AL. RADIAN: Ţin să fac o rectif­care spuselor d-lui Stănoiu. La Banca Naţională de câte ori s a cerut sprij­n, ministerul a găsit cel mai larg concurs. Fără acest concurs nu pu­team face tot ceea ce am făcut în pe­rioada de export. D. STANOIU: Banca Naţională nu a dat împrumuturi din portofoliul ei, ci a dat în contul sumelor blocate la acea Bancă. D. AL. RADIAN revine încă o­­dată asupra felului cum a lucrat Ban­ca Naţională în comun acord cu in­teresele Statului. D. OROMOLU (lib.) apără poli­tica Băncei Naţionale, spunând ca nu putea să lucreze altfel. D. ION RADUCANU: In privinţa politicei Băncei Naţ­onale sunt de acord cu declaraţiile d-lui ministru Radian. D. STANOIU în încheere cere să i se răspundă ce măsuri înţelege să ia pentru ca să se asigure exportul po­rumbului şi plata restanţelor din pri­mele de export. O CHESTIE PERSO­NALA oftenirea zahărului, aţi aplicat le­gea speculei. Chestiunea însă nu se opreşte aci. D. Karpen a trimis o comisie la fraga să trateze cumpărarea de za­­hăr. S’a tratat astfel câ nimeni nu vrea să ne mai vând­ă zahar. D. VASILESCU-KARPEN: Am trimis o comisie la Praga spre a trata importul a 1000 vagoane za­hăr. Am delegat pe ataşatul co­mercial din Praga, pe cel din So­­fia, care se afla in acea vreme la bucureşti şi care mi-a prezentat ra­poarte foarte serioase asupra po­liticei zahărului în Bulgaria şi pe d. ing. Melinte, care mi s'a prezen­tat ca un sacrificat al fabricelor de sânăr. M’am înşelat asupra corecţi luctinei lor. Comisia a fost mai mult o sperietoare pentru fabricanţii de zahăr de la noi, ca să reducă pre­ţul. Comisia s’a Întors dela Praga fără nici un rezultat. D. BORDENI: Direct la parchet. (Mare ilaritate). D. KARPEN: Pe baza documente­lor ce aveam, am cerut mai întâi d.lui ministru de la Praga sâ an­cheteze și aci am trimis afacerea la parchet. n. manolescu-strunga: d. I­. Melinte v’a cerut prin scrisoare recomandată să trimiteţi afacerea la parchet. D. KARPEN: Inexact. Sunt in­format că Melinte este fiul unui a­vocat al fabricelor de zahăr, iar un V. MISSIR se urca la tribună spre a ridica o chestie personală cu d. Cuza. Asupra cazului Melinte roagă pe parlamentului rezultatul. Apără apoi industria metalurgică dela Reşiţa, în care s’a „resemnat“ să rămână de doisprezece ani. ştiu ca prime op­re export Din nou problema zahărului Interpe area d-lui A. C. Cu­za * S­enatul Şedința se deschide la orele 4,30,­­ pentru modificarea art. 1, 4, 5 şi 6 Pe banca ministerială d-nii Iorga, din legea monopolului cărţilor poştale. Pus la vot proectul e adoptat. Se votează proectul pentru organi­zarea muzeului etanografc. La legea pentru organizarea arhi­velor Statului; d. prim-ministru Iorga face un apel spre a nu se mai distruge arhivele anterioare epocei noastre, găsind că ele sunt foarte importante. Legea a fost votată. Şedinţa se ridică la ora 6. Cea vi­itoare, mâine. Luni, la ora 4 d. a. Argeto­­anu, Ghica, Meteş, V. Stan­­ciu. D. gen VAITGIANU face o se­­rie de precizări cu privire la inter­pelarea adresată în şedinţa de eri in legătură cu legea pentru monopolul alcoolului. D­­AN ARAD referindu-se la in­terpelarea de eri a d-lui Iov, arată că interpelatorul a denunţat chestiu­­ni grave său numit în Basarabia ca prefecţi, militari pensionari a căror vârstă înaintată îi face incapabili de orice activitate D. ministru ARGETOIANU, de­clară că va ruga pe d. g-ral Rişcanu, cin­i­strul Basarabiei, sa ancheteze asupra celor relatate de interpolator. D. Argetoianu depune proectul de lege pentru modificarea art. 14 din legea de impunere pe acte şi fapte juridice. D. ministru g-ral AMZA depune proectele de lege pentru autorizarea m­iisterului armatei să cedeze uzu­fructul unui imobil ,, Asociaţiei oi ţa­rilor de rezervă proveniţi din activi­tate; 2) pentru stabilizarea acţiunii judeţelor, comunelor de a contrbui la construcţa cazărmlor; 3) pentru ratificarea convenţiei dintre România şi Grecia (proectele au fost votate de Cameră). D. H. BANESCU protestează că preoţii şi învăţătorii din Prahova nu au primit salari­ie din Septembrie. D. ARGETOIANU: Mai venit, şi cu soluţii nu numai cu plângeri. D. BANESCU: Eu nu sunt pus să găsesc soluţii... D. ARGETOIANU, pentru că mi le poate găsi ni­ci Dumnezeul INCIDENTELE DELA NISTRU D. M. CONDRUS anunţă o inter­pelare in chestiunea incidentelor de la Nistru. In ancheta pe care am făcut-o împreună cu d. Geo London, cunos­cutul ziarist francez, am constatat lucruri nemaipomenite. In aceste grave chestiune trebuesc cerute anchete Internaţionale (a­­plauze). D. RADULESCU-RAMNIC pro­pune un proect d­e iniţiativă parla­mentară cu privire la înfinţarea unei regii pentru uzina din Focşani. S-a propus deasemeni un proect de lege pentru mărirea razei oraşului Panciu. Se ia în discuţie proectul de lege Comitetul de direcţie averesean Astăzi dimineaţă la orele II se întruneşte la clubul central din ca­lea Victoriei, comitetul de direcţie a­ partidului poporului, fracţiunea mareşalului Averescu, pentru a de­cide asupra următoarei ordine de zi: rezolvarea chestiunilor curente, ratificarea modificărilor aduse sta­tutului conform hotărârii congresu­lui din 25 octombrie 1931 și fixa­rea datei congresului pe anul ace­sta. Demisia prefectului nocturn D. Toma Metaxa, prefectul ju­deţului Ilfov, şi-a dat — insfăr­­şit! — demisia, în locul­­ sale find numit d. col. Solacolu. Se încheie astfel un episod tra­gicomic din administraţia noastră judeţeană, şi anume capitolul pre­fectului nocturn. In adevăr, d Toma Metaxa, obicinuit o viaţă întreagă sâ trăiască exclusiv la lumina artificială, de la orele V seara în sus, a încercat să intro­ducă noctambulismul d-sare şi in normele de lucru ale Prefecturii de Ilfov, unde funcţionarii ajunse­seră să fie ţinuţi la serviciu, pană la ora 4 dimineaţa. Se înţelege uşor harababura ce se născuse d­e pe urma acestei stranii meto­de de lucru, unită cu taina per­manentă şi autoritarismul d-lui prefect, ce se simţea un mic dic­tator in postul d-sale, bruscând publicul intro manieră absolut scandaloasă. D. Toma Metaxa a demisionat si din Liga Vlad-Ţepeş. Probabil cră­zi acolo, demisia d-sale a fost primită cu aceeaşi satisfacţie ca şi la Prefectura Ilfov. Crima din strada Lipscani Un „peşte” răneşte mortal o prostituată Strada Lipscani a fost ieri seară teatrul unei crime pasionale ai cărei eroi sunt recrutaţi de astă dată în so­cietate interlopă a sutenorilor şi a femeilor de stradă. Prostituata Maria Tudor îşi legase de mult timp viaţa de Ştefan Crstes­­cu, cunoscut pungaş de buzunare. Aflând că mai are şi alte legături ftoop“T-fU-a onni rin firpe^e încetând totodată să-i mai facă parte la beneficii. Drama Ştefan Cristescu, probabil, simţea mai mult ca oricare „lipsa"* prietenei sale. De acea a căutat să-i iasă din nou in cale şi s’o împace. Astfel eri pe Hi ora trei şi jumătate după amiază, ştiind că se ,ja limbă“ pe str. Lipscani, s’a postat în colţul străzei Şelari şi când prostit mata sa apropiat l-a eşti in fan. Au urmat discuţiuni aprinse şi in urma refuzului stăcu­tor din partea femeei de a reînoi rentabila dragoste de odinioară, derbedeul s’a repezit a­­supra ei şi cu o mişcare de pisică, i.a înfipt un şiş sub coastă, adânc. A ur­­mat un ţipăt surd şi victima s’a pră­buşit cu faţa în jos având cuţitul îm­plântat în spate. Criminalul a încer,­cat să fugă insă a fost prins de frecă­­tori cari erau gata să-i administreze pe foc o parte din pedeapsa cuvenită. D. chestor Alfred Paximade care se afla întâmplător pe acolo a ordo­nat imediat arestarea criminalului. El a fost condus la circa 12 de poli­ţie, unde d. comisar Dinu a procedat la anchetarea lui. Victima, în stare disperată a fost transportată la spital și supusă ime­diat unei intervenții chirurgicale. In jurni coas'.od­ili­ciimitetului executiv gogist Primim din partea d-lui I. A­tana­­siu care a prezidat comitetul execu­tiv al partidului poporului din 12 Martie, când a fost proclamat preşe­dinte d. Octavian Goga, următoarele: In „îndreptarea” s’a contestat drep­tul unor fruntaşi ai partidului popo­rului de a face parte din comitetul a­­secutiv pe motivul că ei au fost nu­mai propuşi să fie cooptaţi dar n'au obţinut încă calitatea de membri In comitetul executiv. Am arătat că era un neadevăr a­­ceastă afirmaţiune a ziarului „Indrep­tarea”. Ni s’a răspuns printr’o nouă negaţiune. Ziarele au fost din nou greşit informate punându-se In cir­culaţie o serie de noul inexactităţi”. Pentru a pune cpăt acestei con­troverse ni se pune la dispoziţie in „facsimile” un comunicat aparat in ziarul „îndreptarea" din 17 Decem­brie 1930, asupra nouilor membri cooptaţi In comitetul executiv, din care rezultă că d-nii­- FI. Cristescu, Streitmann, Furnică, Rodoş, Gropşia­nu, A. Bogdan, S. Dragomir, Savu, Esca, M. Negruzzi, dr. Marcovici, C. Moga, au fost contestati pe nedrept. In plus d. C. Moga lipsind dela co­mitet, numărul aderenţilor ce au vot­­at pentru, se ridică la 92 In Ioc de Rusia Sovietică in aşteptarea războiului cu Japonia LONDRA, 19. (Tel. part). — In toată Rusia sovietică populaţia se află in panică sub influenţa zvonu­rilor şi faptelor, care justifică apro­pierea unui război inevitabil cu Ja­ponia. In ultimele săptămâni stocurile de muniţiuni, de cărbuni, de produse de primă necesitate şi de alimente au fost expedi­ate în Extremul Orient. Sarea, zahărul şi parafi­na au dispărut totalmen­te de pe piaţă. Medica­­mentele nu se vând par­ticularilor. In acelaş timp guvernul sovietic decre­tat ridicarea preţurilor la alimente cu IUO la sută. In Siberia sunt distri­buite populaţiei măşti îm­­ potriva gazelor otrăvi* ttoare. ( INSTRUCŢIUNILE DATEI TRUPELOR SOVIETICE BERLIN, 19. (Tel. part.). —Dat fiind neliniştea din zona frontie­rei manciuriene cu Siberia şi în­ceputul ciocnirilor înverşunate din­tre trupele japoneze şi detaşamen­tele chineze, răsculate împotriva noului guvern din Manciuria, gu­vernul sovietic a dat ordin cu un caz, când trupele beligerante atât chineze, cât şi japoneze vor in­tra pe teritoriul sovietic, armata roşie să dezarmeze imediat a­­ceste trupe, iar după dezarmată, să le expulzeze pe teritoriul man­ciurian. O singură excepţie tre­­­bue să fie făcută pentru emigran­ţii ruşi, cari, fiind prinşi, trebuesc, să fie împuşcaţi pe loc. Armată roşie de 200.009 inşi aşteaptă­ la frontierele Mancimei LONDRA, 18 (Tel. part.) — Ziarele japoneze din Tokio relatează, că, după ultimele ştiri din sursă autorizată, guvernul so­vietic a concentrat până acum la frontierele Man­­ciuriei de nord o armată roşie, compusă din 200 de mii oameni, gata în orice moment de invaziune în Manciuria. Detaşamentele acestei­a maia sunt concentrate în regiunile staţiunilor de fronerie Oloviannaia-Manciuria, pe linia Grodekovo-Nikolsk-Uscu­­rnsk-Pogranicinaia şi pe litoralul gol­fului Sf. Olga. Artileria grea este con­centrată In regiunea Vladivostok­ n* Ini. Armata roșie este Înzestrată cu o cantitae de triplă de avioane sovie­tice. Trupele japoneze se vor retrage in concesiunea internaţionala? SHANGHAI 19 (Rador). — Nego­cierile chino-japoneze progresează. Se crede că va fi încheiat un a­­cord privitor la retragerea trupe­lor japoneze în concesiunea inter­naţională, regiunea evacuată de ja­ponezi urmând să fie luată in pri­mire de autorităţile chineze.. Tru­pele chineze vor trebui să rămână pe poziţiile actuale. Autorităţile chineze declară, că nu ar fi raţional ca observatorii neutri să supravegheze situaţia, China reluându-şi in primire pro­priul său teritoriu. Autorităţile in­sistă ca observatorii să suprave­gheze numai retragerea trupelor, japoneze. Comisiunea Societăţii Naţiunilor deşi nu participă la negocieri, şi-a amânat plecarea spre Nanking, de­oarece se crede că prezenţa ei la Shanghai grăbeşte mersul negocie­rilor. Litvinov înfruntat la Geneva de delegatul Spaniei GENEVA. 19. (Tel. part.). — Un viu conflict a izbucnit aci între d. Litvinov şi delegatul spaniol. Acesta din urmă a reproşat d-lul Litvinov că Sovietele fac o propa­gandă primejdioasă in republica spaniolă. D-sa a arătat că reprezentanţii sovietici aflători in Spania au fost , expulzați. Neînţelegeri in sânul guvernului american LONDRA, 19. (Tel. part.). — C­­ respondentul ziarului „Morning Post1’ relatează din Shanghai, cft doctrina anunţată de secretarul de stat Stim­­son, după care Manciuria, In afară de China, reprezintă o enormitate into­lerabilă”, a provocat o mare neinţela­gere In sânul guvernului american. Majoritatea membrilor guvernului o­­pinează pentru primirea unui punct de vedere mal real, arătând că Japo­nia n’are intenţia a anexa Manciu­ria şi in consecinţă n’a violat până acum nici pactul Kellogg, nici trata­tul celor nouă puteri. In acelaş timp Interesele economice ale Statelor U­­nite cer imperios menţinerea relaţiu­­nilor amicale cu Manciuria, popula­­tă cu 64.000.000 de suflete şi bogată de materii prime de toate felurile.

Next