Curentul, noiembrie 1935 (Anul 8, nr. 2782-2811)
1935-11-01 / nr. 2782
2 (82 pagină). CROITORIE DE DAMA s’a mutat în Str. Carol 27 Telefon 4.20.94 DURERILE de cap, nevralgii, gripă, reumatism se vindecă numai prin ANTINEVRALGIC Dr. NANU-MUSCEL In cutii originale, conţinând 2 buline şi numai cu semnătura doctorului Depozit Farmacia N. POPOVICI Bucureşti, Calea Rahovei No. 237 ONOR. JUDECĂTORIA MIXTA SECȚIA C. F. BRAŞOV Având în vedere că conform permisului de radiere anexat, toate datoriile ipotecare intabulate în c. f. Braşov Nr. 16172 au fost achitate, văzând și art. 26 și 27 al 13 legea de asanare din 7 Aprilie 1934, subsemnata Ecaterina Sestak năse. Horvath, în calitatea mea de debitoare urbana, vă rog, binevoiţi a fixa un termen de înfăţişare, citând pe creditorii Banca Naţională a României sucursala Braşov şi Cassa Generală de Economii Braşov, arătaţi în declaraţia de asanare anexată aci în copie, ordonând totodată publicarea cererii într’un ziar cotidian de mare tiraj din Capitală, iar după terminarea pocedurei, binevoiţi a efectua prin încheere radierea menţiunii de asanare din cartea funduară de mai sus. Cu stimă, Ecaterina Sestak, născută Horvath, dom. Braşov. Piaţa libertăţii Nr. 1. Judecătoria a fixat termen pe 12 Noembrie 1935, ora 9 a. m. in Braşov, Palatul Justiţiei, parter camera nr. 14. In baza art 27 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane din 7 Aprilie 1934, aducem la cunoştinţa tuturor creditorilor a lui Gheorghe Măzgăreanu, domiciliat în Brașov, str. Curmătura nr. 9, că s-a fixat termen in Camera de consiliu pe ziua de 2 Noembrie 1985, ora 10 a. m., la acest tribunal, camera nr. 106, pentru a se discuta cererea debitorului de mai sus, pentru autorizarea de vânzare a imobilului său înscris în C. F. Brașov nr. 6582 şi 6583 grădină. Tribunalul invită pe toţi creditorii ai susnumitului debitor a se prezenta la termenul sus indicat sub urmările legale. Braşov, la 25 Octombrie 1935. Primpreşedinte, (ss) Purdilă. Grefier, (ss) D. Bureţea II. S. Pentru conformitate: (ss) (Indescifrabil), ministerul justiţiei DIRECTUNEA JUDICIARA D. Grigore I. Sahula, născut în Bucureşti la 25 Septembrie 1902, domiciliat in Bucureti, str. Teiul Doamnei 30, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Sahula în acela de Seteanu, spre a se numi Grigore I. Seteanu- 41 D. Gheorghe Wolfram născut la 6 Dec. 1899 in Craiova, domiciliat în oraș. Eforie jud. Constanta a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de wolfram în acela de Stoenescu, spre a se numi Gheorghe Stoenescu. "Ar Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiința acelora cari ar voi sa facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul îl al zisului articol. Citiți: COMOARA &ASSASS ] REGELUI DRUM1GHET Tel.: 3.92.52 I — ROMAN —___ ' de CEZAii.. . u ISESCU A APARUT şi se află de vânzare la toate librăriile din ţară şi Capitală LEGEA CONTABILITATEI PUBLICE adnotată şi comentată de POMPILIU. PASERE Doctor în ştiinţele econmice MMcmmwewtiom mm — Ticălosule, de ce n- ai venit ieri la şcoala ? — Mi-a dat mămica un Tip ca să-mi scoată borcanul de dulceaţă ce lam mâncat de pe raftul din cămara, zicea bunicuţa că putea să mă ia naiba. — Ce fi-a dat măta? — Un Typ D-le Profesor, ie curăţenia ce o ia Tăticu in fiecare seară la culcare, el zice că fără de el nu poate eşi cu scaunul — Mâine, să nu te văd la lecţie fără de două cutii Typ,ai înţeles? PE MARI INSORITE CU VAPOARELE VOIAJ de CRAUiuri în Insulele Atlantice 21 Decembrie-6 Ianuarie 1936 VOAJ „in jurul lumii" 1936 cu tranşat anticul de lux REUANLE Ianuarie-Mai 1336 SOARE ODIHNA DISTRACŢII Pata in lei sau mărci blotala Prospecte şi înscrieri la HAMBURG-AMERIKA Linie s. a. r. București, Calea Victoriei 84 TRIBUNALUL BRAŞOV, SECŢIA I-a Nr. C. L 2593/1935. Convocare Dărâmarea h^Idfor Centrale va fi terminată la 15 Noembrie Primăria municipiului a luat întinse măsuri pentru ca lucrările de dărâmare a halelor centrale să poată fi teminate, până la 15 Noembrie data desciderei Parlamentului. I III (Continuare din pag. 1-a) care pe aceasta ar periclita unitatea învăţământului, oficialitatea noastră a urmat o cale mijlocie, dând o programă uniformă, nu insă amănunţit analitică, indicând numai un minim de cunoştinţe obligatorii pentru fiecare clasă. Cu acest procedeu se lasă profesorului toată libertatea să-şi împartă materia analic pe lecţii şi ore şi să-şi mlădieze învăţământul după loc şi oameni, ca să-l poată face cât mai viu şi mai concret prin lecţiuni practice şi aplicate, părăsirea caracterului rigid şi autoritar , spune programa analitică,va da personalităţii proesorului putinţa unei largi manifestări, îngăduind atât acestuia cât şi elevilor săi să stăruie spre aceiaşi ţintă printr’o activitate în stare să se mlădiere potrivit individualităţii fiecăruia. In cadrul unui orizont Întins şi întrei sume Aari marcorare, înltemelată pe stimă şi Încredere reciprocă. Cu privire la metoda de predare a Învăţământului istoriei, program® analitică din anul acesta vine cu o serie de precizări care tind să generalizeze procedeele sporadice din iniţiativă personală, de a pune pe elev un contact cu isvorul, în măsură în care desfăşurarea lecţiei o permite. Conferinţa la „Radio” a dlnui Lupaş despre „O nouă metodă de predare a învăţământului istoriei” a arătat ce trebue să se înţeleagă prin inovaţia ministerială şi totodată că preconizările nu sunt de dată recentă. O bună utilizare a isvoarelor le face să fie un auxiliar preţios al manualului şi expunerea profesorului fără insă a abuza de ele şi a depăşi sfera de înţelegere a elevilor. Un învăţământ temeinic recomanda ca in primele săptămâni să se facă o recapitulare a celor învăţate în anul precedent, pentru ca, prin reîmprospătarea materiei, să se înlăture eventualele lacune ce-ar putea să zădărnicească sau să îngreuieze înţelegerea ori asimilarea deplină a materiei noi. Tot aşa, principiul corelaţiei îşi găseşte acum o clară şi răspicată preconizare, căci se prevede ca la încheierea unei epoci mai mari să se facă la istoria universală priviri sincronistice asupra stărilor din diferite ţări şi în special din Ţara românească, Iar la istoria Românilor priviri generale asupra stărilor din diferite state şi legăturilor dintre dânsele. S’a reluat recomandaţia de a se asista la orele colegilor, care aduce un mare folos şi profesorilor şi şcoalei. Observaţia felului de a proceda al colegilor duce la comparaţii din care rezultă o perfecţionare a metodii proprii. Lecţia de istorie, spune pedagogul francez Toutan, trebue să fie o demonstraţiune, profesorul va da elevilor de Înainte o idee asupra întregului şi a diverselor părţi şi va conduce dela punctul de Plecare la concluziune însemnând bine fiecare din paşii săi, aşa fel ca drumul întreg să fie vizibil, a va trebui să caute sinteza în fiecare secţiune, în fiecare perioadă şi în întregimea cursului. In felul acesta se prinde înlănţuirea logică şi vie a faptelor şi se constată că memoria nu joacă în studiul, istoriei rolul esenţial, că fără îndoială ea este necesară în acest studiu, dar că pe lângă ea şi raţionamentul, reflexiunea şi asocierea de idei au partea lor destul de însemnată. Autorii ultimei programe analitice recunosc a o fi alcătuit oarecum sub presiunea opiniei publice (in principiu amestecul părinţilor în discutarea programei închide, in germene, o dispoziţie periculoasă) care acuza şcoala secundară de o supra încărcare de materii, iar aceasta aducea la rândul ei osurrainare păgubitoare a elevilor”. Nu ştim insă dacă ,remedierea acestui neajuns” prin fixarea unui număr da ora mai raţional a mal potrivit capacităţii de muncă a elevilor, va folosi realmente învăţământului în general. Viitorul o va spune. Alături de profesor şi metodă, manualul vine să constitue al treilea factor în predarea învăţământului istoriei şi un auxiliar indispensabil al primilor doi. Informaţia ştiinţifică, stiluil şi reproducerile plastice fiind condiţiile primordiale ale unui bun manual de istorie, ele sunt realizate in fiecare manual în măsura priceperea autorului respectiv. Cu privire la manualele româneşti de istorie, întocmite după noua programă e greu să ne putem pronunţa de la început fără o prealabilă experimentare a lor cu elevii. Se poate spune încă cu certitudine că, dacă ele reprezintă un progres în comparaţie cu cele din trecut, sunt departe, totuşi, de a îl perfecte, ori măcar de a egala pe cele similare din străinătate. Cauzele sunt mai multe şi le vom prezenta la timp, când vom discuta manualele în sine. Se observă insă tendinţa de a se introduce inovaţii de diferite feluri pentru a se uşura asimilarea materiei. putem cita, intre autorii cari s’au întrecut ţn această direcţie, pe doamna Lucia P. Georgian __ cu rezumate la fiecare lecţie Şi sistematizări pe epoci — d-nii: patris canu _ cu explicarea de cuvinte in analiza textuală a figurilor N. A. Constatinescu — cu rezumate şi tablouri sinoptice —, O. Tafrali _ cu lecturi bogate în text P. F. panaitescu — cu Împărţirea lecţiilor in unităţi metodice bine conturate, etc. Dacă putem face de la început o obiecţie manualelor este că — exceptând pe ale d-lui Tafrail— toate se ţin de recomandaţia minimală a programei, neinţelegând să sacrifice mai mult pentru a se ajunge la expuneri mai bogate care ar scoate pe elev şi cititor în general din aerul scolastic, determinat de contururile lecţiilor tip. Dar despre aceasta şi alte obiecţiuni, mai pe larg, cu altă ocazie, NGfct*Tile3 CURANTUL Cw Ol AmAÎIC Magazin literar şi artistic UCU POPs Un filosof al istoriei Al. Xenopol — Din ciclul „Energii creatoare ale neamului’’ organizat de g.upa.easis”. Conferinţă ţinută In cadrele ^Astrei”, Sibiu, 1935. Al. Xenopol e cunoscut şi apreciat la noi mai mult prin uriaşa sa istorie a Românilor, cealaltă lăture a operei sale — lucrări e de filosofia istoriei, mult discutate preţuite în Apus, la noi sânt aproape ignorate. D. Licu Pop îşi propune să evoce personalitatea marelui Xenopol tocmai prin această lăture a operei sale, atât de puţi cunoscută. Cu claritate şi preciziune d. Licu Pop face o succintă expunere a sistemuui de filosofie a istoriei pe care îl susţine Xenopol, făcând dintru început distincţie Intre ale ei: problema logică şi cea metafizică. In problema logică, In vreme ce unii contestau istoriei titlul de ştiinţă şi alţii voiau s’o asimileze ştiinţelor pozitive, Xenopol face din istorie o ştiinţă aparte, cu procedee şi scopuri logice deosebite. Spre deosebire de ştinţele de legi care urmăresc generalul, comunul, ştiinţele istorice ce ocupă cu individualul, cu unicul, deosebire care duce la o nouă clasificare a ştiinţelor, în ştiinţe de legi — ştiinţele fenomenelor de succesiune. Ca principiu de sistematizare al istoriei, Xenopol, spre deosebire de Windelband şi Kickert, ne oferă seria ca principiu de coordonare: înlănţuire de fenomene pe firul cauzalităţii, cu gravitate în jurul unor tendinţe dominate. In problema metafizică d. Licu Pop arată cauzele devenirii istorice, factorii (rasă, mediu, caracter naţional) şi forţele secundare ale istoriei (mediul intelectual, instinctul de conservare şi imitaţia). Xenopol găseşte principiul devenirii în forţa evoluţiei, al cărei sens conduce către un proces de cultură (dominarea naturii de către om) sub triplu aspect: adevăr, frumos, bine, încheind interesanta sa lucrare, d. Licu Pop conchide: Sistemul de filosofie al lui Xenopol, caracterizat prin evoluţionism şi dinamism, prin spiritualism şi cultul pentru elitele creatoare ale societăţii, prin viziunea idealistă şi optimistă a vieţii. Socot că poate fi un substanţial aliment spiritual pentru o tinerime energetică — cum se pretinde a fi cea de astăzi. Pentru acest motiv, de asemenea şi pentru faptul că Al. Xenopol este printre cei dintâi din aceia care duc cu mare prestigiu numele de român peste hotare, la care adăogăm și constatarea că până astăzi in domeniul filosofiei istoriei nu s’a ivit insă succesorul său, socot că operă de care am încercat ca sa ne apropiem este incă de multă actualitate şi atunci uitarea cu care am acoperit-o, însemnează greşală şi vinovăţie”. . Cit«»..«-.«·»^·^P‘^rU6ac'®odl*ao'9 *•••••* LETHE este titlul cu şovăei de mătase între vis şi moarte al unei poezii din utimul număr al revistei „Pag'ni Literare” semnate Olga Caca. Cufundă-ţi fruntea Un sub mângăeride valuri Unde visuri lungi leagănă albe astre Vei tăcea ca şi râul cu cărările albastre vei fi purtat in somnuri nevăzutemaluri. In ţara fără vânt, in ţara fără umbră Nu-ţi vor spune poveşti scoicile de opal Nu te va desmierdanieiun tremur deval Nu te vor şti nici norii legănaţi lin deundă. In şedinţa intimă a Academiei Române de la 25 Octombrie curent, d. general R. Rosetti a prezentat volumul d-lui Franz Babinger, profesor la Universitatea din Berlin, „Das Archiv des Bosniaken Osman Pascha“ (Berlin, 1931), iar d. prof. I. S.monescu a prezentat lucrarea In manuscris a d-lui Etienne Patte, Profesor la facultatea de Ştiinţe din Poitiers, intitulată „Sur Ies elephants, fossiles de Roumanie". S-a hotărât ca lucrarea să se publice de Academie in Memoriile Secţiunii Ştiinţifice. De asemenea s-a hotărât publicarea D. J. Mis, vine iar în Româna D. J. Musy fost preşedinte al Confederaţiei Elveţiene va veni in cursul lunii Noembrie în Capitală pentru a ţine două conferinţe. D-sa va vorbi la sala Dalles despre „Democraţie*". Conferințe Prima conferinţă ţinută sub auspiciile Institutului de Studii, „Sud- Est-Europene‘‘ are loc Vineri, 1 Noembrie orele 4 p. m., în sala Dalles. Va conferenţia d. profesor dr. Tr. Balinger (Berlin) despre: „Quelques Problémes des Recherches Islamiques en Europe sud-orientale, en consideration speciale de la Roumanie“. Intrarea liberă. VASELE COBAN RUFivE/vbivE SIDEF. Poezii. Tip. ing Bejan. 1935. Reproducem primele două strofe din poezia care dă titlul volumului , cele mai reuşite dintre toate: In agonia visurilor mele Eu scot reflexe dure de sidef Din sufletu-mi ce-l plin numai de ele. Şi-i totuşi greu de scos în relief. Când fel de fel de gânduri mă apasă Eu prin atâtea dâre de cerneală, Se svârl pe un cast şi nu-mi mai pasă De soarta lor atât de trivială... Despre soarta celorlalte versuri vor decide cititorii... A. T. lucrării d-lui dr. C I. Parhon, membru corespondent al Academiei Române, ,,Relations des glandes endocrines avec la teneur en eau du sang, des Organes et des tissus * Academia Română va ţine şedinţă publică Vineri, 1 Noembrie, a. c. la ora 3 d. a. D. N. Iorga va face o comunicare despre Marele logofăt al Bisericii Constantinopolitane Hierax și notele sale într‘un incunabul al Academiei Române. „T.a ru firs !.. Numărul acesta 5 este, — vă furăm !, — cel mai bun de până acum din „La zid“ . „LA ZID CU FARSA“ este (fără farsă !) des de haz corosiv și de vervă Incisivă. Dela Academia Română Dacă n’are, în ajunul mult cântatel data de 14 Noembrie, decât aceste cinci minuscule $ elocvente Filarmonica Direcţiunea ,,Filarmonicei" a reuşit să reţină pe celebrul pianist prof. Wilhelm Kempff pentru încă un concert, care va avea loc Duminică 3 Noembrie la orele 11 a. m., la Ateneu. Cu acompaniamentul orchestrei „Filarmonica" dirijată de maestrul George Georgescu, prof. Kempff va executa (pentru prima oară în România) toate trei concertele de Beet- fotografii ale câtorva seniori naţio hoven şi anume cel In ,,Do minor“ înall-ţărănişti. Instalaţi toti in sompop. 37 cel în „Sol major" op. 58 şi cel în „Mi bemol major" op. 73. Biletele s’au pus în vânzare la Federatoase palate, dar beneficiari ai popularităţii printre bieţi rurali Invitaţi „să defileze la Bucureşti, pe străzile Babilonului, cu mămăligă şi ceapă în traistă, făcând comparaţia între sărăcia lor lucie şi bogăţia palatelor Capitalei“.... Iată deci cabana d’lui P— cocioaba d-lui coliba d-lui G..„ bordeiul d-lui G— Toate patru, fireşte, superbe viile aristocratice.„ Ş!lată şi hotelul Athence Palace, — botezat pentru Imprejurare „Hanul la care a tras de 15 ani d. dr. Lupu“. — farsorul cu reminiscenţe de ştiinţă medicală şî cu proaspăt analfabetism plastic, comisar al sensibilităţii ţărăniste pe lângă generoşii oligarhiei bancare.« Dar nu numai farsa unui politician mediocru, — ci farsa sub toate multiplele și policromele ei aspecte este magistral cravasată in acest număr din „LA ZID". Iar ca suprema glumă, — experimentând amuzant chiar asupra propriilor săi cititori farsa omnipotentă, „LA ZÎD“ publică și un articol al agitatului brotăcel Victor Eftimiu, despre precursorul său Bogdan Ploteşti.„ Dar deliciosul Radio-Program de pe ultima pagină, — cine o fi inspiratul ghiduş care li alimentează cu atâta umor? I. ANESTIN 1O—066606666666606000W60—000666»»»«»a—66—»6« Pentru cei cari nu cunosc încă neperitoare? operă a unuia dintre cei mai mari scriitori ai literaturii contemporane, Editura „CUGETAREA" pune mâine în vânzare : EDIȚIA IIl-a din FOUCHF de STEFAN ZWEIG In afară de marele interes referitor la acest personagiu unic şi la epoca istorică atât de însemnată în care a trăit, lucrarea de faţă rămâne nemuritoare prin necruţătoarea şi impresionanta analiză pe care o are slăbiciunilor şi patimilor etern-omeneşti. ! 66666606666666»——00—66^— Λ ;'»66666»66666669666»666»6ee«66066»»6— CEREŢI LA TOATE LIBRĂRIILE ULTIMELE NOUTĂŢI APARUTE IN EDITURA „NAŢIONALA CIORNEI“ S. A. CEZAR PETRESCU LUCEAFĂRUL ediţia H. * AXEL MUNTHE I CARTEA de la SAN MICHELE Ediţia V. MIHAIL SADOVEANU FRAŢII JDERI ediţia II. ★ IACOB WASSERMANN A treia EXISTENŢA a Ini JOSEPH KERKHVEN VEzeee-i I Noemfo*ie 1335 Calendar Joi 31 Octombrie SS35 ORT.: S-ţii Ap. Stachie, Ampîte şi alţii CAT-: SL Queniin IRS-: * Erevan 5896 OFERĂ: Relach*NAȚIONAL: matineu: Inşirate Mărgărite; seara: Gură de leu. REGINA MARIA: matineu: O aventură in Zepelin, seara: Bisonel. VESEL: matineu şi seara: Otto Elefantul. COMOFDIA: matineu şi seara: Rosa Marke MA TESTIG: matineu şi seara: Tic- TVTK-ALHAMBRA: seara ora 9: .»O nuntă la Alhambra"CAPITOL: „Stan şi Bran in tara minunilor”. TRIANON: „Dansatoarea”» jurnal şi complectară. BD. PALACE : .»Secretul celor 3” cu George Raft, Jurnal şi complectate. REGAL: ».Gelozie”... cu Susy Vemen şi Harry Baur, jurnal şi complectate-ARO: Juanita”. SAVOY: „Invitaţie la vals" cu Lilian Harvey, jurnal şi complectare. VOX: „Ioana d’Arc fecioara din Orleans“. ARP.A. : »Ultima romnaţă” jurnal 51 completare. PFRINA: »Lacul de aur” si complectate. ROXY: ».Stan si Bran In tara minunilor". PARLY: ,,Micul colonel” si jurnal Fox* FORUM: „Peticirea’' cu Charles Boyer și „Beau să uit dragostea" VORSO: „Blonda Carmen’’ cu Martha Engerth « Leo Slezak. ?MNJA: .Fericirea’* și ».Pumnalul Malaez". CITY: „învierea" cu Anna Stenni ,,D-ra Piccolo’’ cu Doly Haas. IDO: „Nopţi in Petrograd” cu Paul Hörbiger; „Insula comorilor" cu Walace Beery. PAX: „Parada Primăverii”, , BIZANTIN: ,Supremul Păcat’’ cu Gătary Cooper şi ,,Tinereţea ta • viava” cu Iosef Schmidt FRANKLIN’ „L'Kom" şi ,,Continental” cu Charles Bover MARCONI: „Fericirea” cu Charlea Bover. MARNA: „Valsul Majcsfăţel Sals’* Si revista „Adis-A-Marna’’. VOLTA BUZEŞTI: „Tovarăşi” şi „Zero la purtare”. LÎA: »,Puiul mamei" şi ».Naufragiul’’. MODEI.: „Spiona misterioasă" şi »A* bis’nia aşa cum este'" DIANA: ,,Sus mâinile" cu Georg O’Brien şi „Trei Ştrengari şi o ştrenărită”. TOMIS: „Suprema Iubire" cu Oliva Brook şi „Zeii se amuză’’ cu Willy Pritsch ISBANDA: „Drumul vieţei’’, Jurnal Şi completare. MILANO: „Chemarea primăverei”, ,,Bestia din Borneo" şi revista „Milano înapoi”SPLENDID: „Suprema iubire’’ şi „Zeii se amuză*’ DICHIU: „Pentru tine am ucis" şi Norocul meu eşti tu". AMERICAN: „Roberta” cu Irene Dunne, jurnal şi completare» RAHOVA: »»David Copperfield", jurnal şi completare» ODEON: »Egoista” cu Claudette Colbert şi ».Un prinţ şarmant”PACHE: „Când liliacul înfloreşte" şi .Parada veselă". KDIELEFF: „Farmecul melodiilor" « Stan şi Bran. __ SIC. ..Monte Carlo sub bomb şi fier renada mimei iubiri” FALA CINEMA REGELE FERDINAND (Atelierele Grivita): „Nopţi In Bavay” Şi ».Dragoste de Scafandru”. FACLA(Mecet): „Libertate” cu Conred Woidt, Rigolelto şi Trupa da reviste-CENTRAL (13 Sept. lBG): „Soseşte Marina” şi ».Sunt un evadat’’ cu P.-ul Muni. GLORIA: „Fericirea” cu Charles Rover. VOLGA (fost Roata Lumii): „Văduva veselă" şi „Declasata"* Joi 31 Octombrie 1875 m. RADIO-ROMANIA 20. kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREŞTI 12,kw. 823 kHz. 13.00: Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării. 13.05: Concert de prânz. Orchestra Grigoraş Dinicu: Vals Imperial, de Jri Strauss. Ultimul buchet, lango de Vasilescu. Norocul nu-i un vis, boston de Byly Colson; A Megreto, de Borcherini-Kreisler, (sole vicar: Grigoras Dinieu); Romanţe şi Arii naţionale, 1340—1350: Sport Ştiri artistice. Bursa, 13 55: Continuarea concertului: Dansul dervişului de Teo Bendix; Foaie verde matr,stat şi Vinolele ps colnice arii populare; Nas!:ea, vals boston de Sava Margulius; Arii naţionale. 14.15: Radio jurnal. 14.80: Continuarea concertului: Dragoste de ţigan, vals de Lehar; Menuet de Paderewsky; La fântâna cu găleată, de Mentia; Arii naţionale. 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Concert de muzică distractivă. Orchestra de salon Radio, dirij de D. Teodora. 19.00: Ziua economiei de Prof. Gheron Netta. 19.20: Continuarea concertului 20.15: Radio Jurnal. Bursa cerealelor. 20.00: Radio Jurnal. Bursa cerealelor. 20.15: D-ra Vorica Vrioni de la Teatrul Majestic, cânte, acomp. la pian de Max Halm. 20 42: Lieduri (discuri). 21.00: Prezentarea programului Concetului Simfonic de Emanoil Ciomac. 21.15: Concert Simfonic al Orche- Urei Filarmonica, dirija de George Georgescu. (Transmisie de la Ateneu! Român): Passacaglia de Baeb-Respighi. Concert în do major, pentru pian orch. de Mozart. (solist: Wilhelm Kempf). 21.20: Continuarea concertului Simfonic-22.05: Radio Jurnal. Știri sportive-23.06: Concert nocturn retransmit de la Rstaurantul Grand Hotel Lafayette. Orch. Sandu Marcu. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimile știri. Premiile literare „Delafras*, 31 Decembrie 1935 e ultiia zi pentru depunerea manuscriselor la concursul de romane destinate tineretului între 13-18 ani* Premiile, în valoare globală de 60.000 Iei , se dau primelor trei manuscrise ce vor fi apreciate ca corespunzând intru totul felului urmărit, care este acela de a face să se creeze şi să se râspândească în straturile largi ale tineretului, literatura potrivită spiritului şi caracterului său în forrare. Această iniţiativă a d-lui GEORGESCU-DELAFRAS, Directorul Editurii ,,CUGETAREA”, trebue înţeleasă de toţi cei cari gândesc serios la importanta problemă a tineretului de azi şi cari simt ca prin scrisul lor , sii contribue la rege ivirea ei pe baze sănătoase. Manuscrisele, prevăzute cu un moto, vor fi trimise Editurii „CUGETAREA", în Bucureşti, str. Sfătăsari 23. Subiectele rămân la libera alegere a d-tor concurenţi Se primesc numai lucrări originale, inedite- Cum e vremea BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC LA BUCUREȘTI FILARET LA ORA 8. — Presiunea atmosferică 758 mm._Vântul de la MW cu 1 m. p. s. __ Cerul senin. — Temperatura 4 grade. _ Umiditatea 79 la sută. — Temperatura maximă de cric 1 grade. — Temperatura minimă de azi coapte 1 grad. — Temperatura maximă de ori pe sol 16 grade._ Temperatura minimă de azi noapte pe sol 3 grade. AZI LA ORA 13. — Temperatura maximă pe sol 21 grade._Temperatura în aer liber 14 grade. — Temperatura minimă la București Ghen*^ cea 0 grade azi noapte, iar la București Băneasa 1 grad. TIMPUL PROBABIL LA 3 Octombrie 1935. — Presiunea în scădere cu 1_3 mm. Cerul mai mult senin. Vânt slab dinspre NE. Temperatura se va menţine scoborâtă. Noaptea îngheţ slab general cu excepţia Dobrogei şi sudului Basarabiei