Curentul, noiembrie 1935 (Anul 8, nr. 2782-2811)

1935-11-01 / nr. 2782

2 (82 pagină). CROITORIE DE DAMA s’a mutat în Str. Carol 27 Telefon 4.20.94 DURERILE de cap, nevralgii, gripă, reumatism se vindecă numai prin ANTINEVRALGIC Dr. NANU-MUSCEL In cutii originale, conţinând 2 buline şi numai cu semnătura doctorului Depozit Farmacia N. POPOVICI Bucureşti, Calea Rahovei No. 237 ONOR. JUDECĂTORIA MIXTA SECȚIA C. F. BRAŞOV Având în vedere că conform permisului de radiere anexat, toate datoriile ipotecare intabu­late în c. f. Braşov Nr. 16172 au fost achitate, văzând și art. 26 și 27 al 13 legea de asanare din 7 A­­prilie 1934, subsemnata Ecateri­­na Sestak năse. Horvath, în cali­tatea mea de debitoare urbana, vă rog, binevoiţi a fixa un termen de înfăţişare, citând pe creditorii Banca Naţională a României su­cursala Braşov şi Cassa Generală de Economii Braşov, arătaţi în declaraţia de asanare anexată aci în copie, ordonând totodată pu­blicarea cererii într’un ziar coti­dian de mare tiraj din Capitală, iar după terminarea pocedurei, binevoiţi a efectua prin încheere radierea menţiunii de asanare din cartea funduară de mai sus. Cu stimă, Ecaterina Sestak, născută Horvath, dom. Braşov. Piaţa libertăţii Nr. 1. Judecătoria a fixat termen pe 12 Noembrie 1935, ora 9 a. m. in Braşov, Palatul Justiţiei, parter camera nr. 14. In baza art 27 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane din 7 Aprilie 1934, aducem la cunoştinţa tuturor creditorilor a lui Gheorghe Măzgăreanu, do­miciliat în Brașov, str. Curmătu­ra nr. 9, că s-a fixat termen in Camera de consiliu pe ziua de 2 Noembrie 1985, ora 10 a. m., la a­­cest tribunal, camera nr. 106, pen­tru a se discuta cererea debito­rului de mai sus, pentru autori­zarea de vânzare a imobilului său înscris în C. F. Brașov nr. 6582 şi 6583 grădină. Tribunalul invită pe toţi credi­torii ai susnumitului debitor a se prezenta la termenul sus indicat sub urmările legale. Braşov, la 25 Octombrie 1935. Primpreşedinte, (ss) Purdilă. Grefier, (ss) D. Bureţea II. S. Pentru conformitate: (ss) (Indescifrabil), ministerul justiţiei DIRECTUNEA JUDICIARA D. Grigore I. Sahula, născut în Bu­cureşti la 25 Septembrie 1902, domi­ciliat in Bucureti, str. Teiul Doam­nei 30, a făcut cerere acestui minis­ter de a fi autorizat să schimbe nu­mele său patronimic de Sahula în acela de Seteanu, spre a se numi Grigore I. Seteanu- 41 D. Gheorghe Wolfram născut la 6 Dec. 1899 in Craiova, domiciliat în oraș. Eforie jud. Constanta a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de wolfram în acela de Stoenescu, spre a se numi Gheor­ghe Stoen­escu. "Ar Ministerul publică aceasta con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre ştiința acelora cari ar voi sa facă opoziţiune în terme­nul prevăzut de aliniatul îl al zi­sului articol. Citiți: COMOARA &ASSASS ] REGELUI DRUM1GHET Tel.: 3.92.52 I — ROMAN —___ ' de CEZAii.. . u ISESCU A APARUT şi se află de vânzare la toate li­brăriile din ţară şi Capitală LEGEA CONTABILITATEI PUBLICE adnotată şi comentată de POMPILIU­­. PASERE Doctor în ştiinţele econ­mice MMcmmwewtiom mm — Ticălosule, de ce n- ai venit ieri la şcoala ? — Mi-a dat mămica un Tip ca să-mi scoată borcanul de dulceaţă ce lam mâncat de pe raftul din cămara,­­ zicea bunicuţa că putea să mă ia naiba. — Ce fi-a dat măta? — Un Typ D-le Profesor, ie cură­ţenia ce o ia Tăticu in fiecare seară la culcare, el zice că fără de el nu poate eşi cu scaunul — Mâine, să nu te văd la lecţie fără de două cutii Typ,­ai înţeles? PE MARI INSORITE CU VAPOARELE VOIAJ de CRAUiuri în Insulele Atlantice 21 Decembrie-6 Ianuarie 1936 VO­AJ „in jurul lumii" 1936 cu tranşat anticul de lux REUANLE Ianuarie-Mai 1336 SOARE ODIHNA DISTRACŢII P­ata in lei sau mărci blotala Prospecte şi înscrieri la HAMBURG-AMERIKA Linie s. a. r. București, Calea Victoriei 8­4 TRIBUNALUL BRAŞOV, SECŢIA I-a Nr. C. L 2593/1935. Convocare Dărâmarea h^Idfor Centrale va fi terminată la 15 Noembrie Primăria municipiului a luat în­tinse măsuri pentru ca lucrările de dărâmare a halelor centrale să poată fi teminate, până la 15 Noembrie data desciderei Parlamentului. I III (Continuare din pag. 1-a) care pe aceasta ar periclita unitatea învăţământului, oficialitatea noa­­stră a urmat o cale mijlocie, dând o programă uniformă, nu insă amă­nunţit analitică, indicând numai un minim de cunoştinţe obligatorii pentru fiecare clasă. Cu acest pro­cedeu se lasă profesorului toată li­bertatea să-şi împartă materia a­­na­lic pe lecţii şi ore şi să-şi mlă­dieze învăţământul după loc şi oa­meni, ca să-l poată face cât mai viu şi mai concret prin lecţiuni practice şi aplicate, părăsirea ca­racterului rigid şi autoritar , spu­ne programa analitică,va da personalităţii pro­esorului putinţa unei largi manifestări, îngăduind atât acestuia cât şi elevilor săi să stăruie spre aceiaşi ţintă printr’o activitate în stare să se mlădiere potrivit individualităţii fiecăruia. In cadrul unui orizont Întins şi în­trei sum­e A­ari marcorare, înlteme­­lată pe stimă şi Încredere reci­procă. Cu privire la metoda de predare a Învăţământului istoriei, program® analitică din anul acesta vine cu o serie de precizări care tind să ge­­neralizeze procedeele sporadice din iniţiativă personală, de a pune pe elev un contact cu isvorul, în mă­sură în care desfăşurarea lecţiei o permite. Conferinţa la „Radio” a dlnui Lupaş despre „O nouă meto­dă de predare a învăţământului is­toriei” a arătat ce trebue să se în­ţeleagă prin inovaţia ministerială şi tot­odată că preconizările nu sunt de dată recentă. O bună uti­lizare a isvoarelor le face să fie un auxiliar preţios al manualului şi expunerea profesorului fără insă a abuza de ele şi a depăşi sfera de înţelegere a elevilor. Un învăţăm­ânt temeinic recomanda ca in primele săptămâni să se facă o recapitulare a celor învăţate în anul precedent, pentru ca, prin reîmprospătarea materiei, să se înlăture eventualele lacune ce-ar putea să zădărniceas­că sau să îngreuieze înţelegerea ori asimilarea deplină a materiei noi. Tot aşa, principiul corelaţiei îşi gă­seşte acum o clară şi răspicată pre­conizare, căci se prevede ca la în­cheierea unei epoci mai mari să se facă la istoria universală priviri sin­­cronistice asupra stărilor din di­ferite ţări şi în special din Ţara românească, Iar la istoria Români­lor priviri generale asupra stărilor din diferite state şi legăturilor din­tre dânsele. S’a reluat recomanda­­ţia de a se asista la orele colegilor, care aduce un mare folos şi pro­fesorilor şi şcoalei. Observaţia fe­lului de a proceda al colegilor du­ce la comparaţii din care rezultă o perfecţionare a metodii proprii. Lecţia de istorie, spune pedago­gul francez Touta­n, trebue să fie o demonstraţiune, profesorul va da elevilor de Înainte o idee asupra întregului şi a diverselor părţi şi va conduce dela punctul de Ple­care la concluziune însemnând bi­ne fiecare din paşii săi, aşa fel ca drumul întreg să fie vizibil, a va trebui să caute sinteza în fiecare secţiune, în fiecare perioadă şi în întregimea cursului. In felul acesta se prinde înlănţuirea logică şi vie a faptelor şi se constată că me­moria nu joacă în studiul, istoriei rolul esenţial, că fără îndoială ea este necesară în acest studiu, dar că pe lângă ea şi raţionamentul, re­­flexiunea şi asocierea de idei au partea lor destul de însemnată. Autorii ultimei programe anali­tice recunosc a o fi alcătuit oare­cum sub presiunea opiniei publice (in principiu amestecul părinţilor în discutarea programei închide, in germene, o dispoziţie periculoasă) care acuza şcoala secundară de o supra încărcare de materii, iar a­­ceasta aducea la rândul ei o­­­sur­ra­inare păgubitoare a elevilor”. Nu ştim insă dacă ,remedierea acestui neajuns” prin fixarea unui număr da ora m­ai raţional a mal potrivit capacităţii de muncă a elevilor, va folosi realmente învăţământului în general. Viitorul o va spune. Alături de profesor şi metodă, manualul vine să constitue al trei­lea factor în predarea învăţămân­tului istoriei şi un auxiliar indis­pensabil al primilor doi. Informa­ţia ştiinţifică, stiluil şi reproducerile plastice fiind condiţiile primordiale ale unui bun manual de istorie, ele sunt realizate in fiecare manual în măsura priceperea autorului respec­tiv. Cu privire la manualele româ­neşti de istorie, întocmite după noua programă e greu să ne putem pronunţa de la început fără o prea­labilă experimentare a lor cu e­­levii. Se poate spune încă cu cer­titudine că, dacă ele reprezintă un progres în comparaţie cu cele din trecut, sunt departe, totuşi, de a îl perfecte, ori măcar de a egala pe cele similare din străinătate. Cau­zele sunt mai multe şi le vom pre­zenta la timp, când vom discuta manualele în sine. Se observă insă tendinţa de a se introduce inovaţii de diferite feluri pentru a se uşura asimilarea ma­teriei. putem cita, intre autorii cari s’au întrecut ţn această direcţie, pe doamna Lucia P. Georgian __ cu rezumate la fiecare lecţie Şi siste­matizări pe epoci — d-nii: patris canu _ cu explicarea de cuvinte in analiza textuală a figurilor N. A. Constatinescu — cu rezumate şi tablouri sinoptice —, O. Tafrali _ cu lecturi bogate în text P. F. panaitescu — cu Împărţirea lec­ţiilor in unităţi metodice bine con­turate, etc. Dacă putem face de la început o obiecţie manualelor este că — ex­ceptând pe ale d-lui Tafrail— toate se ţin de recomandaţia minimală a programei, neinţelegând să sacri­fice mai mult pentru a se ajunge la expuneri mai bogate care ar scoate pe elev şi cititor în general din ae­rul scolastic, determinat de con­tururile lecţiilor tip. Dar despre a­­ceasta şi alte obiecţiuni, mai pe larg, cu altă ocazie, NGfct*Tile3 CURANTUL Cw Ol AmAÎI­C Magazin literar şi artistic UCU POPs Un filosof al istoriei­­ Al. Xenopol — Din ciclul „Energii creatoare ale neamului’’ organizat de g.upa.ea­sis”. Conferinţă ţinută In cadrele ^As­trei”, Sibiu, 1935. Al. Xenopol e cunoscut şi apreciat la noi mai mult prin uriaşa sa istorie a Românilor, cealaltă lăture a operei sale — lucrări e de filosofia istoriei, mult discutate preţuite în Apus, la noi sânt aproape ignorate. D. Licu Pop îşi propune să evoce personalitatea marelui Xenopol toc­mai prin această lăture a operei sale, atât de puţ­i cunoscută. Cu claritate şi preciziune d. Licu Pop face o succintă expunere a siste­mu­ui de filosofie a istoriei pe care îl susţine Xenopol, făcând dintru înce­put distincţie Intre ale ei: problema logică şi cea metafizică. In problema logică, In vreme ce unii contestau istoriei titlul de ştiinţă şi alţii voiau s’o asimileze ştiinţelor po­zitive, Xenopol face din istorie o şti­inţă a­parte, cu procedee şi scopuri lo­gice deosebite. Spre deosebi­re de şt­in­ţele de legi care urmăresc generalul, comunul, ştiinţele istorice ce ocupă cu individualul, cu unicul, deosebire care duce la o nouă clasificare a ştiinţe­lor, în ştiinţe de legi — ştiinţele fe­nomenelor de succesiune. Ca principiu de sistematizare al is­toriei, Xenopol, spre deosebire de Windelband şi Kickert, ne oferă seria ca principiu de coordonare: înlănţuire de fenomene pe firul cauzalităţii, cu gravitate în jurul unor tendinţe do­minate. In problema metafizică d. Licu Pop arată cauzele devenirii istorice, fac­torii (rasă, mediu, caracter naţional) şi forţele secundare ale istoriei (me­diul intelectual, instinctul de conservare şi imitaţia). Xenopol găseşte princi­piul devenirii în forţa evoluţiei, al cărei sens conduce către un proces de cul­tură (dominarea naturii de către om) sub triplu aspect: adevăr, frumos, bine, încheind interesanta sa lucrare, d. Licu Pop conchide: Sistemul de filosofie al lui Xeno­pol, caracterizat prin evoluţionism şi dinamism, prin spiritualism şi cultul pentru elitele creatoare ale societăţii, prin viziunea idealistă şi optimistă a vieţii. Socot că poate fi un substanţial aliment spiritual pentru o tinerime ener­getică — cum se pretinde a fi cea de astăzi. Pentru acest motiv, de aseme­nea şi pentru faptul că Al. Xenopol este printre cei dintâi din aceia care duc cu mare prestigiu numele de român peste hotare, la care adăogăm și cons­tatarea că până astăzi in domeniul fi­losof­iei istoriei nu s’a ivit insă succe­sorul său, socot că operă de care am încercat ca sa ne apropiem este incă de multă actualitate şi atunci uitarea cu care am acoperit-o, însemnează greşală şi vinovăţie”. . Cit«»..«-.«·»^·^P‘^rU6ac'®odl*ao'9 *­•••••* LETHE este titlul cu şovăe­i de mătase în­tre vis şi moarte al unei poezii din u­timul număr al revistei „Pag'ni Li­terare” semnate Olga Caca. Cufundă-ţi fruntea Un sub mângăeri­­de valuri Unde visuri lungi leagănă albe astre Vei tăcea ca şi râul cu cărările­ albastre v­ei fi purtat in somn­­uri nevăzute­­maluri. In ţara fără vânt, in ţara fără umbră Nu-ţi vor spune poveşti scoicile de opal Nu te va desmierda­nieiun tremur de­­val Nu te vor şti nici norii legănaţi lin de­­undă. In şedinţa intimă a Academiei Ro­mâne de la 25 Octombrie curent, d. general R. Rosetti a prezentat volu­mul d-lui Franz Babinger, profesor la Universitatea din Berlin, „Das Ar­­chiv des Bosniaken Osman Pascha“ (Berlin, 1931), iar d. prof. I. S.m­o­­nescu a prezentat lucrarea In manus­cris a d-lui Etienne Patte, Profesor la facultatea de Ştiinţe din Poitiers, intitulată „Sur Ies elephants, fossi­les de Roumanie". S-a hotărât ca lu­crarea să se publice de Academie in Memoriile Secţiunii Ştiinţifice. De asemenea s-a hotărât publicarea D. J. Mi­s, vine iar în Român­a D. J. Musy fost preşedinte al Con­federaţiei Elveţiene va veni in cursul lunii Noembrie în Capitală pentru a ţine două conferinţe. D-sa va vorbi la sala Dalles de­spre „Democraţie*". Conferințe Prima conferinţă ţinută sub aus­piciile Institutului de Studii, „Sud- Est-Europene‘‘ are loc Vineri, 1 No­embrie orele 4 p. m­., în sala Dalles. Va conferenţia d. profesor dr. Tr. Balinger (Berlin) despre: „Quelques Problémes des Recherches Islamiques en Europe sud-orientale, en conside­ration speciale de la Roumanie“. Intrarea liberă. VASELE COBAN RUFivE/vb­ivE SIDEF. Poezii. Tip. ing Bejan. 1935. Reproducem pri­mele două strofe din poezia care dă titlul volumului , cele mai reuşite dintre toate: In agonia visurilor mele Eu scot reflexe dure de sidef Din sufletu-mi ce-l plin numai de ele. Şi-i totuşi greu de scos în relief. Când fel de fel de gânduri mă apasă Eu prin atâtea dâre de cerneală, Se svârl pe un cast şi nu-mi mai pasă De soarta lor atât de trivială... Despre soarta celorlalte versuri vor decide cititorii... A. T. lucrării d-lui dr. C­ I. Parhon, membru corespondent al Academiei Române, ,,Relations des glandes en­docrines avec la teneur en eau du sang, des Organes et des tissus * Academia Română va ţine şedinţă publică Vineri, 1 Noembrie, a. c. la ora 3 d. a. D. N. Iorga va face o comunicare despre Marele logofăt al Bisericii Constantinopolitane Hierax și notele sale într‘un incunabul al Academiei Române. „T.a ru firs !.. Numărul acesta 5 este, — vă fu­răm !, — cel mai bun de până a­­cum din „La zid“ . „LA ZID CU FARSA“ este (fără farsă !) des de haz corosiv și de vervă Incisivă. Dela Academia Română Dacă n’ar­e, în ajunul mult cânta­tel data de 14 Noembrie, decât a­ceste cinci minuscule $­ elocvente Filarmonica Direcţiunea ,,Filarmonicei" a reuşit să reţină pe celebrul pianist prof. Wilhelm Kempff pentru încă un con­cert, care va avea loc Duminică 3 No­embrie la orele 11 a. m., la Ateneu. Cu acompaniamentul orchestrei „Filarmonica" dirijată de maestrul George Georgescu, prof. Kempff va executa (pentru prima oară în Ro­mânia) toate trei concertele de Beet- fotografii ale câtorva seniori naţio hoven şi anume cel In ,,Do minor“ î­nall-ţărănişti. Instalaţi toti in somp­op. 37 cel în „Sol major" op. 58 şi cel în „Mi bemol major" op. 73. Biletele s’au pus în vânzare la Fe­dera­toase palate, dar beneficiari ai po­pularităţii printre bieţi rurali Invi­taţi „să defileze la Bucureşti, pe străzile Babilonului, cu mămăligă şi ceapă în traistă, făcând compara­ţia între sărăcia lor lucie şi bogăţia palatelor Capitalei“.... Iată deci ca­bana d’lui P— cocioaba d-lui coliba d-lui G..„ bordeiul d-lui G— Toate patru, fireşte, superbe viile aristocratice­­.„ Ş!­lată şi hotelul A­­thence Palace, — botezat pentru Imprejurare „Hanul la care a tras de 15 ani d. dr. Lupu“. — farsorul cu reminiscenţe de ştiinţă medicală şî cu proaspăt analfabetism plastic, comisar al sensibilităţii ţărăniste pe lângă generoşii oligarhiei bancare.« Dar nu numai farsa unui politician mediocru, — ci farsa sub toate mul­tiplele și policromele ei aspecte este magistral cravasată in acest număr din „LA ZID". Iar ca su­prema glumă, — experimentând a­­muzant chiar asupra propriilor săi cititori farsa omnipotentă, „LA ZÎD“ publică și un articol al agita­tului brotăcel Victor Eftimiu, des­pre precursorul său Bogdan­ Plo­teşti­­.„ Dar deliciosul Radio-Program de pe ultima pagină, — cine o fi inspi­ratul ghiduş care li alimentează cu atâta umor? I. ANESTIN 1O—066606666666606000W60—000666»»»«»a—66—»6« Pentru cei cari nu cunosc încă neperitoare? operă a unuia dintre cei mai mari scriitori ai literaturii contemporane, Editura „CUGETAREA" pune mâine în vânzare : EDIȚIA IIl-a din FOUCHF de STEFAN ZWEIG In afară de marele interes referitor la acest personagiu unic şi la epoca istorică atât de însemnată în care a trăit, lucrarea de faţă ră­­mâne nemuritoare prin necruţătoarea şi impresionanta analiză pe care o are slăbiciunilor şi patimilor eter­n-omeneşti. ! 6666660666­6666»——00—66^— Λ ;'»66666»66666669666»666»6ee«66066»»6— CEREŢI LA TOATE LIBRĂRIILE ULTIMELE NOUTĂŢI APARUTE IN EDITURA „NAŢIONALA­ CIORNEI“ S. A. CEZAR PETRESCU LUCEAFĂRUL ediţia H. * AXEL MUNTHE I CARTEA de la SAN MICHELE Ediţia V. MIHAIL SADOVEANU FRAŢII JDERI ediţia II. ★ IACOB WASSERMANN A treia EXISTENŢA a Ini JOSEPH KERKHVEN VEzeee-i I Noemfo*ie 1335 Calendar Joi 31 Octombrie SS35 ORT.: S-ţii Ap. Stachie, Ampîte şi alţii CAT-: SL Queniin IRS-: * Erevan 5896 OFERĂ: Relach*­NAȚIONAL: matineu: Inşira­te Măr­gărite; seara: Gură de leu. REGINA MARIA: matineu: O aven­tură in Zepelin, seara: Bisonel. VESEL: matineu şi seara: Otto Ele­fantul. COMOFDIA: matineu şi seara: Rosa Marke MA TESTIG: matineu şi seara: Tic- TVTK­-ALHAMBRA: seara ora 9: .»O nuntă la Alhambra"­CAPITOL: „Stan şi Bran in tara mi­nunilor”. TRIANON: „Dansatoarea”» jurnal şi complectară. BD. PALACE : .»Secretul celor 3” cu George Raft, Jurnal şi complectate. REGAL: ».Gelozie”... cu Susy Vemen şi Harry Baur, jurnal şi complec­tate-ARO: Juanita”. SAVOY: „Invitaţie la vals" cu Lilian Harvey, jurnal şi complectare. VOX: „Ioana d’Arc fecioara din Or­leans“. ARP.A. : »Ultima romnaţă” jurnal 51 completare. PFRINA: »Lacul de aur” si complec­tate. ROXY: ».Stan si Bran In tara minu­nilor". PARLY: ,,Micul colonel” si jurnal Fox* FORUM: „Peticirea’' cu Charles Bo­yer și „Beau să uit dragostea" VORSO: „Blonda Carmen’’ cu Martha Engerth «­ Leo Slezak. ?MNJA: .Fericirea’* și ».Pumnalul Malaez". CITY: „învierea" cu Anna Sten­ni ,,D-ra Piccolo’’ cu Doly Haas. IDO: „Nopţi in Petrograd” cu Paul Hörbiger; „Insula comorilor" cu Walace Beery. PAX: „Parada Primăverii”, , BIZANTIN: ,Supremul Păcat’’ cu Găta­ry Cooper şi ,,Tinereţe­a ta • via­v­­a” cu Iosef Schmidt F­RANKLIN’ „L'K­om" şi ,,Continental” cu Charles Bover MARCONI: „Fericirea” cu Charlea Bover. MARNA: „Valsul Majcsfăţel Sals’* Si revista „Adis-A-Marna’’. VOLTA BUZEŞTI: „Tovarăşi” şi „Ze­ro la purtare”. LÎA: »,Puiul mamei" şi ».Naufragiul’’. MODEI.: „Spiona misterioasă" şi »A* bis’nia aşa cum este'" DIANA: ,,Sus mâinile" cu Georg O’Brien şi „Trei Ştrengari şi o ştre­­nărită”. TOMIS: „Suprema Iubire" cu Oliva Brook şi „Zeii se amuză’’ cu Willy Pritsch ISBANDA: „Drumul vieţei’’, Jurnal Şi completare. MILANO: „Chemarea primă­verei”, ,,Bestia din Borneo" şi revista „Milano înapoi”­SPLENDID: „Suprema iubire’’ şi „Zeii se amuză*’ DICHIU: „Pentru tine am ucis" şi Norocul meu eşti tu". AMERICAN: „Roberta” cu Irene Dun­ne, jurnal şi completare» RAHOVA: »»David Copperfield", jur­nal şi completare» ODEON: »­Egoista” cu Claudette Col­­bert şi ».Un prinţ şarmant”­­PACHE: „Când liliacul înfloreşte" şi .Parada veselă". KDIELEFF: „Farmecul melodiilor" « Stan şi Bran. __ SIC. ..Monte Carlo sub bomb şi fie­r renada mimei iubiri” FALA CINEMA REGELE FERDI­NAND (Atelierele Grivita): „Nopţi In Bavay” Şi ».Dragoste de Scafan­dru”. FACLA­(Mecet): „Libertate” cu Con­­red Woidt, Rigolelto şi Trupa da reviste-CENTRAL (13 Sept. lBG): „Soseşte Marina” şi ».Sunt un evadat’’ cu P.-ul Muni. GLORIA: „Fericirea” cu Charles Rover. VOLGA (fost Roata Lumii): „Vădu­­va veselă" şi „Declasata"* Joi 31 Octombrie 1875 m. RADIO-ROMANIA 20. kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREŞTI 12,kw. 823 kHz. 13.00: Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării. 13.05: Concert de prânz. Orchestra Grigoraş Dinicu: Vals Imperial, de Jri Strauss. Ultimul buchet, lango de Vasilescu. Norocul nu-i un vis, boston de Byly Colson; A Megreto, de Borcherini-Kreisler, (sole vicar: Gri­­goras Dinieu); Romanţe şi Arii na­ţionale, 13­40—13­50: Sport Ştiri artisti­ce. Bursa, 13­ 55: Continuarea concertului: Dansul dervişului de Teo Bendix; Foaie verde matr,stat şi Vino­lele ps colnice arii populare; Nas!:ea, vals boston de Sava Margulius; Arii naţio­nale. 14.15: Radio jurnal. 14.80: Continuarea concertului: Dra­goste de ţigan, vals de Lehar; Menuet de Paderewsky; La fântâna cu gă­leată, de Mentia; Arii naţionale. 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Concert de muzică distrac­tivă. Orchestra de salon Radio, di­­rij de D. Teodora. 19.00: Ziua economiei de Prof. Gheron Netta. 19.20: Continuarea concertului 20.15: Radio Jurnal. Bursa cerea­lelor. 20.00: Radio Jurnal. Bursa cereale­lor. 20.15: D-ra V­orica Vrioni de la Tea­trul Majestic, cânte, acomp. la pian de Max Halm. 20 42: Lieduri (discuri). 21.00: Prezentarea programului Concetului Simfonic de Emanoil Ci­om­ac. 21.15: Concert Simfonic al Orche- Urei Filarmonica, dirija de George Georgescu. (Transmisie de la Ateneu! Român): Passacaglia de Baeb-Respighi. Concert în do major, pentru pian orch. de Mozart. (solist: Wilhelm Kempf). 21.20: Continuarea concertului Sim­fonic-22.05: Radio Jurnal. Știri sportive-23.06: Concert nocturn retransmit de la Rstaurantul Grand Hotel Lafa­yette. Orch. Sandu Marcu. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimile știri. Premiile literare „Delafras*, 31 Decembrie 1935 e ultii­a zi pen­tru depunerea manuscriselor la con­cursul de romane destinate tinere­tului între 13-18 ani* Premiile, în va­loare globală de­­ 60.000 Iei , se dau primelor trei manuscrise ce vor fi apreciate ca corespunzând in­tru totul felului urmărit, care este acela de a face să se creeze şi să se râspândească în straturile largi ale tineretului, literatura potrivită spiri­tului şi caracterului său în forrare. Această iniţiativă a d-lui GEOR­­GESCU-DELAFRAS, Directorul Edi­turii ,,CUGETAREA”, trebue înţeleasă de toţi cei cari gândesc serios la im­portanta problemă a tineretului de azi şi cari simt ca prin scrisul­­ lor , sii contribue la rege ivirea ei pe baze sănătoase. Manuscrisele, prevăzute cu un mo­­to, vor fi trimise Editurii „CUGETAREA", în Bucureşti, str. Sfătăsari 23. Subiectele rămân la li­bera alegere a d-tor concurenţi Se primesc numai lucrări originale, ine­­di­te- Cum e vremea BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC LA BUCUREȘTI FILARET LA ORA 8. — Presiunea atmosferică 758 mm._Vântul de la M­W cu 1 m. p. s. __ Cerul senin. — Temperatura 4 grade. _ Umiditatea 79 la sută. — Temperatura maximă de cri­c 1 gra­de. — Temperatura minimă de azi coapte 1 grad. — Temperatura ma­ximă de ori pe sol 16 grade._ Tem­peratura minimă de azi noapte pe sol 3 grade. AZI LA ORA 13. — Temperatura maximă pe sol 21 grade._Tempera­tura în aer liber 14 grade. — Tem­peratura minimă la București Ghen*^ cea 0 grade azi noapte, iar la Bucu­rești Băneasa 1 grad. TIMPUL PROBABIL LA 3­ Oc­tombrie 1935. — Presiunea în scădere cu 1_3 mm. Cerul mai mult senin. Vânt slab dinspre NE. Temperatura se va men­ţine scoborâtă. Noaptea îngheţ slab general cu excepţia Dobrogei şi su­dului Basarabiei

Next