Curentul, mai 1939 (Anul 12, nr. 4038-4058)

1939-05-01 / nr. 4038

2 (14 pagin) SPECTACOLELE ZILEt Calendar Duminică 30 Aprilie 1939 ! Duminica Slăbănogului. ORT.: Sf. Ap. Iacob fratele Sf.­lui Ion Evang. CAT.: S-ta Chaterina din Sienna. PROT. : Eutropiu (Eutropius). EBR. : 11 b­ar 5699. MAH. : 10 Rebi-ul-evrei. 1358. Răs. soar. 5.11. — Ap. soar. 19.15. Teatre . OPERA ROMANA. — (P-ţa V. Mă­răcineanu), matineu ora 2.30: „Bărbierul din Sevilla“, seara ora 8.30 : „Aida“. NAŢIONAL. — (Cal. Victoriei), ma­tineu ora 2.30 : „Blockhaus“, seara ora 8.30: „Madame Sans Gene". STUDIO NAŢIONAL. — (Piaţa Am­­zei), matineu ora 2.30: „Clownul“, seara „Festival". REGINA MARIA. — (Spl. Indepen­denţii), matineu : „Iubire stranie“, seara : „Flagrant delict". COMEDIA. — (Pasaj, Comedia), ma­tineu : „Greva femeilor", seara: „Scandal la Monte Carlo". LIBER. — (Pasaj, Comedia), mati­neu şi seara : „Voiaj de nuntă". MODERN. — (Str. Sărindar), mati­neu și seara: „Soacra lui Adam“. LIGA CULTURALA. — (Bd. Schitu Măgureanu, seara ora 8.30: „Bur­ghezul gentilom". Cinematografe .•­ ARO. — (Bd. Tache Ionescu), „Eroul deia Mama“, cu Albert Basser­­man, Ralmu şl Jacqueline Powell. SCALA (Bd. Tache Ionescu): „Triun­ghiul” cu Sacha Guitry şi Raimu. Jurnal şi complectare. —Hârtiile dv ! E a dv. maşina? CARLTON (Bd. Brătianu): „Necunos­cuta din Monte Carlo" cu Dita Parlo şi Jules Berry. CAPITOL (Bd. Elisabeta): „Cauciuc”. Jurnal Metro şi O. N. C. TRIANON (Bd. Elisabeta): „Intre glorie şi dragoste” cu Robert Tay­lor. Jurnal Paramount. SELECT (Cal. Victoriei): „Serge Pa­­nine” cu Franţoise Rosai şi Pierre Renoir. REGAL (Bd. Elisabeta) : „Bestia u­­mană“ cu Simone Simon şi Jean Gabin. ROXY (Str. Lipscani): „Drama din Shanghai” cu Inkirlhoff. Jurnal şi complectare. ELYSEE (Str. Doamnei): „Prizonierul din Zenda” şi „Pentru Dvs. Doam­nă” FEMINA. — (Bd. Elisabeta): „Viaţa furată", cu Elisabeth Bergner. Jur­nal şi complectare. ARPA (Bd. Elisabeta): „Vulturul ne­gru” opera complectă. SAVOY (Cal. Victoriei): „Senoritta” şi ..Trader Horn” . CORSO (Bd. Elisabeta): „Suflete in ceaţă” şi „Cântecul dimineţii”. PALAS BD. (Bd. Elisabeta): „Rapso­dia diabolică” şi „Călăreţii veseli". NISSA (Intrarea Zalomit): „Trei fe­tiţe dulci” cu Deana Durbin. RIALTO (Bd. Carol): „Ultimatum" şi „Vreau să mă mărit”. FORUM (Str. C. A. Rosetti): „La răs­pântie” şi „Colivia de aur”. BIZANTIN (Bd. Elisabeta): „Căpitan Benoit” şi „Nostalgie”, revista „Ne mutăm”. FRANKLIN. — (Ateneul Român): „Aventură în zăpadă“ şi „Tigrul din Arizona“. OMNIA (Bd. Schitu Măgureanu): „A­­larmă în India” şi „Deligenţa însân­­­gerâtă" VOLTA (Buzeşti): „Uliţa durerii” şi ,.Absenţe nemotivate”, revistă. MODEL (P-ţa Dr. Botescu): „Oameni şi fiare” şi „Magda”. MARCONI (Cal. Griviţei): „Olimpia­da” seria II şi „Adriene Lecouvreur” Trupa de reviste. MARNA (Cal. Griviţei): „Gunga Din” şi „Trustul veseliei”. DIANA (Cal. Griviţei): „Stan şi Bran alpinişti” şi „Ochii care ucid”. LIA. — (Cal. Griviţei): „Crima Na­talie­ Roguin“ şi „Adio pentru tot­deauna“. TRIUMF (Cal. Griviţei): „Valea ble­stemată” şi „Cei patru spioni”. IZBANDA (Cal. Văcăreşti): „Cita­della” şi „Oameni cari înfruntă moartea”. GLORIA (Cal. Văcăreşti): „Baroana şi valetul” şi „Proscrisul”. AMERICAN. — (Cal. Moşilor): Stra­da iubirii şi „Flăcări la orizont“. SPLENDID (Cal. Moşilor): „Gunga Din” şi „Mireasa furată”. TOMIS (Cal Călăraşi): „Conflict” şi „înger şi demon”. MILANO (Cal. Călăraşi): „Eu şi Tu” şi „Manuela”. RAHOVA (Cal. Rahovei): „Gunga Din” şi „Strada amintirilor”. PARIS (Cal. Rahovei): „Detectivul Doamnei” şi „Teroarea din Texas”. AIDA (Cal. Rahovei): „Trei cama­razi” şi „Răzbunarea zeului Siwa". MONI. (Fost Central) : „Nopţile albe în Petrograd“ şi „Prima noapte“. EDISON (Cal. Dudeşti): „Cei patru spioni“ şi „Dejun în doi" ODEON (Str. 11 Iunie): „Desire” şi „Orizontul în flăcări”. FLORIDA (Ed. Ferdinand): „Minciu­na sfântă” şi „Menaj Parisian”. UNIC (P-ţa Filantropia): „Adio pen­tru totdeauna” şi „Crima Nataliei Reguin". VOLGA (Cal. Dorobanţi): „Olimpia­da” şi „Şobolanul". DACIA (Şos. Ştefan cel Mare): „Ma­nechinul” şi „Călăreţii veseli”. PACHE (Str. Mătăsari): „Trei fetiţe dulci” şi „Bătălia aurului". UNIREA (Bd. Ghica): „Cântecul di­mineţii” şi „Mesagerul”. NERO (Şerban Vodă): „Femei con­damnate” şi „Flăcări la orizont”. ILEANA (Str. Avrig): „O­ameni care înfruntă moartea” şi „Arme pentru China” BARCELONA (Str. Măgurele): „Mi­siunea Locot. Perry” Jurnal şi com­plectare. LUCIFER (Cal. Dudeşti): „Vis de ti­nereţe” şi „Oameni şi fiare”. VENUS: „Omul cu mască” opera complectă. DICHIU (Str. Romană): „Trei cama­razi” şi „Femei in lanţuri”. NISSA (Intrarea Zalomit): „Trei fe­tiţe dulci” si „Alibiul Dr. Tindal”. -----xoxoxoxo^oxoxoxox— Adunarea Scriitorilor Români Astăzi Duminică,­­ ora 11.30 va ţi­vea loc prima adunare generală a societăţii Scriitorilor Români, in str. general Berthelot 18. Dacă la această chemare nu se va întruni numărul statutar de membri, adunarea se va ţine Duminica vii­toare, la aceeași oră. ——XOXQXOXO^OXOXOXOX—— Amânarea exame­nelor de definitivat şi fir. II ale învăţătorilor Ministerul educaţiei naţionale a ho­­tărît amânarea examenelor de defi­nitivat şi înaintare la gr. II ale în­văţătorilor pentru o dată ce se va a­­nunţa la timp, întrucât parte din candidaţi sunt concentraţi. Cum e vremea Situaţia atmosferică se găseşte sub influenţa maximului barometric cu centrul în N. W. continentului, întins până în Rusia şi a zonelor depresiona­­re din Italia şi Mediterana răsăriteană. Perturbaţiunile atmosferice se depla­sează în general de la West Sud Vest la E. N. E. cu iuţeala de 600—700 km. în 24 ore. Temperatura în creştere în tot continentul cu excepţia bazinului Mării Negre şi Mediterana răsăriteană a fost cuprinsă între 10,5 gr. în toată Europa de Vest şi de Nord, între 15 şi 20 în peninsula Balcanică şi bazinul răsăritean al Mediteranei. Precipitaţiuni au căzut în Europa de Nord, Vest mai abundente fiind în Germania şi coas­ta Norvegiei. IN ROMANIA LA ORA 8 In ultimile 24 de ore timpul a conti­nuat să fie frumos cu cerul mai mult senin, vântul a suflat slab din sectorul sudic. Temperatura puţin variabilă era cuprinsă azi dimineaţă între 23 gr. la Craiova şi 12 gr. la Sibiu. Tempera­tura maximă eri a variat între 30 gr. la Călăraşi şi 14 gr. la Predeal, iar cea minimă din cursul nopţii a oscilat în­tre 13 gr. la Mangalia şi 4 gr. în re­giunea de munte. Presiunea atmosferică varia între 766 mm, la R. Vâlcea şi 759 mm. la Deva. OBSERVATORUL BANEASA ORA 12 Presiunea atmosferică 763 mm. Ce­rul puţin noros. Temperatura aerului 22 gr. Umiditatea 45 la sută. Tempera­tura maximă de eri 25 gr. iar cea mi­nimă de 7 gr. Temperatura maximă de eri pe sol 48 gr. Iar cea minimă din cursul nopţii 7 gr. ORA 13 Temperatura pe sol 38 gr. în aer li­ber la soare 25 gr. în apărător 23 gr. TIMPUL PROBABIL DE ASTAZI Presiunea în creştere cu 2—3 mm. In jumătatea de răsărit a ţării, timpul se va menţine frumos cu cerul mai mult senin şi vânt slab din sectorul estic. Temperatura staţionară. In jumătatea de apus cerul va­riabil, Vânt potrivit din sectorul estic, tendinţă de averse locale îm­soţite de manifestaţiuni electrice urmate de scăderea temperaturii. Demografia şi proiecţia copilăriei in Italia Conferinţa d.lu­i dr. G. Banu Ieri la orele 6 p. m. la Fundaţia Carol I, d. dr. G. Banu, a ţinuut ur­mătoarea conferinţă: Demografia, ştiinţa care studiază mişcarea populaţiei unei ţări şi mă­surile de stimulare numerică şi cali­tativă a acestei populaţii, prezintă cele mai strânse legături cu protecţia copilăriei în ţara respectivă. Voinţa de redresare demografică a popoarelor se manifestă în primul rând, prin măsurile care se iau pen­tru stimularea natalităţii. Este, în a­­ceastă măsură, şi exteriorizarea ins­tinctului d­e procreaţie, traducând dragostea de viaţă, şi, conştiinţa pre­dominării intereselor cole­tive asu­pra sferei limitate a intereselor e­­goiste individuale. Familia trebue protejată, chiar în dauna individului izolat. Lupta contra mortalităţii infantile este încă una din măsurile carii con­­tribue la redresarea demografică a naţiunii. Politica demografică instaurată în ultimul deceniu, în Italia, dă expre­sie concretă voinţei de redresare a naţiunii, ia­r măsurile luate se inspi­ră din dezideratul emis de factorii conducători. Italia trebuie să-şi inau­gureze a doua jumătate a acestui se­col cu un minim de 60 milioane lo­cuitori. Trei imperative stau la baza acestei politi­i: a) datoria morală, constând în întărirea la maxim a conştiinţei legăturilor familiale; b) datoria socială, constând în maximul de impuls dat natalităţii; c) datoria sanitară, în fine, exteriorizându-se în combaterea factorilor cari provoacă mortalitatea maternă şi infantilă. S’au luat în primul rând o serie de măsuri biologico-sociale. Se duce lupta contra avortului criminal, s’au creat instituţii pentru tratamentul sterilităţii la femei, s'a intensificat opera de educaţie a mamelor în ve­derea creşterii copiilor, etc. O a doua categorie de măsuri cari s’au luat, sunt cele sociale: împiedi­carea emigrărilor masive, raţionaliza­rea câştigurilor (printr’o mai bună salarizare şi orânduire a orelor de muncă), apoi legislaţia care prote­­gueşte munca femeilor şi a copiilor, în fine binecunoscutele măsuri de a­­părare în contr­a bolilor sociale. Din­tre acestea din urmă, merită o men­ţiune aparte lucrările de bonificare integrală, care au condus la asanarea mai multor regiuni complect insa­lubre mai înainte (Littoria, Sabaudia, Pontinia, Aprilia, etc.), stârpindu-se astfel paludismul și recuperându-se teren de cultură imens. O categorie foarte importantă de măsuri cu scop de redresare­ demo­grafică, sunt cele economice și fis­cale: premiii de căsătorie, împrumu­turi în vederea căsătoriei, sporuri de salarii la funcţionarii cu familii nu­meroase, premii de natalitate, etc. PROTECŢIA MAMEI ŞI COPILU­LUI IN ITALIA Instituţia centrală în jurul căreia se grupează toate Iniţiativele şi toate înfăptuirile de protecţie materno-­ infantilă, este Opera nazionale per la protezione della maternita e dell’in­­fazia, creată prin legea din 10 De­cembrie 1925 şi organizată amănun­ţit prin regulamentul din 15 Aprilie 1926. Prin reţeaua de instituţii pe care o posedă, O. N. M. I. exercită o pro­tecţie continuă, asupra copilului, în prima vârstă, în vârsta preşcolară şi şcolară, în vânata uceniciei. Pentru copiii în vârstă de 0—3 ani, func­ţionează, cu sediul la Roma, institu­­ţia-celulă care este Casa della madre e del bambino. Această Instituţie, cu o activitate complectă, cuprinde: con­sultaţii prenatale, consultaţii de copii, cantină maternă şi un „depozit de copii“ (asilo­nido). Intr’un singur an (1936) au fost asistate un total de 1.748.719 persoane, numărul măsuri­lor asistenţiale atingând 4.065.050. In anul 1936 sumele cheltuite de C. N. M. L. cu protecţia materno­­infantilă, au atins aproape 130 mi­lioane lire (aproximativ un miliard lei). In Italia funcţionează o asigurare specială pentru f­aternitate, care dă dreptul — femeilor asigurate (munci­toare) — la o indemnizaţie de maştere şi lehuzie. S’au organizat cursuri de igienă şi puericultura, în şcolile de fete. O extensiune remarcabilă a luat opera coloniilor de vacanţă. Mai funcţionează o Instituţie naţio­nală pentru mutualitatea şcolară, care educă pe elevii şcolilor, în do­meniul prevederii, al economiei şi al asistenţei reciproce. Totalitatea acestor măsuri a con­dus la realizarea unei ocrotiri efecti­ve a copilăriei şi la redresarea demo­grafică a Italiei de azi. Conferinţa d-lui dr. G. Banu a fost viu aplaudată. Azi a apărut Curentul-Magazin Nr. 4 28 pagini 6 lei Semnează Pamfil Şeicaru „Visuri în vuetul vremii“ Dem. Theodorescu Mesianismul d-lui Hitler I. Aurel Candrea Datini de Sf. Gh­eorghe Romulus Dianu In vizită la Jasslîil Cântăreţi” Dragoş Vrânceanu In lume­­ Mircea Ştefănescu Condamnarea unui satir 1 ^or Arta de a fi frumoasă a Constantin Salcia Noapte pe lac 1 Teodor Scarlat Strofe pentru tata bătrână 1 Cronica mărunta, Dicţionar humo- t­­ ristic de medicină, Cartea română­­ şi franceză, niwerops* ^ustratuint In nolon Curentul ANUL XII, No. 4038, Luni I Mai 1930 CARNETUL ZILEI Icoane Ziua Domnului Suntem în Duminica Slăbănogului, când se face amintire de vindecarea, de către Iisus, a slăbănogului la scăl­dătoarea Betesda. Minunea aceasta, Domnul Christos a săvârşit-o la începutul activităţii Sale mesianice. Pentrucă faptul s’a pro­dus în timpul Cincizecimii evreeşti, prăznuirea lui de către Biserica noas­tră a fost rânduită in cursul Cincize­cimii (perioada de la Paşti şi până la Înălţare). Pentru acelaş motiv au fost fixate tot in Cincizecime Duminica Samarinencei şi Duminica Orbului. Minunea de la „lacul oilor" este pre­zentată in evanghelia lui loan (V, 1—15). Este vorba de acel slăbănog care nu izbutea să intre în scăldătoare când îngerul turbura apa, pentru că fiind neputincios totdeauna îi luau alţii inative. Mântuitorul l-a făcut pe olo­gul acesta sănătos, adresăndu-i po­runca: „Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă!". Vindecarea s’a întâmplat într’o Sâmbătă, deaceea iudeii s’au arătat şi mai înverşunaţi, pentrucă, ziceau ei, eră „necinstită" ziua Domnului. Mai întâiu trebuesc observate rău­tatea şi nepăsarea de care erau capa­bili iudeii. De 38 de ani suferea bietul om şi nu se găsise nimeni care să-i a­jute să intre în scăldătoare in atâţia ani de chinuri crunte şi de aşteptare zadarnică. Ce suflet vor fi avut acei coreligionari dacă nu erau ei în stare să-i facă paraliticului binele de a grăbi vindecarea! Cum nu se va fi aflat nici un om de inimă care să curme suferinţele nenorocitului, băgându-l în apă la momentul potrivit! Biciuind lip­sa de omenie a poporu­lui iudeu Iisus a vindecat, pe loc pe bietul slăbănog, făcându-l atent să nu mai greşească în viaţă, ca să nu i se întâmple nenorociri şi mai grozave. Mântuitorul ne dă, prin aceasta, o minunată lecţie de ajutorare a aproa­pelui bolnav. Niciodată să nu treci pe lângă un om în suferinţă fără să nu-i dai o mână de ajutor. Fie ajutându-l tu direct, dacă-ţi stă la îndemână sau te pricepi, fie ducându-l la spital, sau aducăndu-i un medic. Să nu existe suferinţă care să nu te zgudue şi care să nu-ţi impună o ati­tudine de frate de cruce. Dar învăţătura e şi mai completă. Iisus a săvârşit minunea în zi de săr­bătoare. Prin urmare El a venit in ajutorul unui nenorocit în zi rân­duită de Dumnezeu pentru repaos. Aceasta înseamnă că pentru a face binele nu există nici o barieră, nici o restricţie. Nu înseamnă dacă întâl­neşti un bolnav în zi de Duminică să laşi intervenţia pentru ziua de Luni ca să nu strici sfinţirea zilei. Pe dim­potrivă. In zi de sărbătoare, ca şi în A apărut în editura Fundaţiei Cul­turale Regale „Principele Carol“ bro­şura „Instrucţiuni cu privire la obli­gativitatea Serviciului Social“ pentru absolvenţii universităţilor, ai şcolilor şi institutelor superioare sau speciale, prevăzuţi în Capitolul III, art. 5 din legea Serviciului Social. Broşura este un extras din Regulamentul acestei legi. Ea cuprinde următoarele capitole: 1. Direcţia Serviciului Social al Tine­retului; 2. împlinirea Serviciului So­cial la sate (înscrierile tinerilor, re­partizarea în şcoli şi echipe, dovada de împlinire); 3. Şcolile Serviciului Social al Tineretului şi 5. Conducerea Echipelor Serviciului Social al Tine­retului. Departe de a fi numai o înserare de texte, cum s’ar putea crede când e vorba de legi şi regulamente, broşura timp de lucru, trebue păstrată aceeaşi atenţie şi grije pentru suferinzi. Boala nu oferă perioade de linişte sărbătoa­rea, astfel ca bolnavii să poată fi lip­siţi de tratament în zilele festive. Ma­ladia sau rana urmează cursul neplă­cut şi dureros din momentul când s’a încuibat în om sau s’a fafidus. Ce bine ar sta preoţilor ca, în Du­minica aceasta a Slăbănogului, să plece în fruntea enoriaşilor, în căuta­rea bolnavilor din parohii lipsiţi de mijloace de căutare. Să-i găsească şi să le dea asistenţa necesară, internân­­du-i în spitale sau aducăndu-le me­dici şi medicamente. • De ce să fie o „zi a apelor” şi o „zi a pomilor", şi să nu fie şi o „zi a mi­lei creştine?’’. Lorin Popescu de faţă cuprinde prevederi progra­matice extrem de lămuritoare pen­tru serviciul social al tineretului, îndeosebi tineretul cărturăresc, care va trebui să satisfacă cerinţele legii Serviciului Social, se poate informa precis şi temeinic. Textele acestor instrucţiuni cores­pund unei doctrine şi unui program de lucru bine chibzuit, pentru ridi­carea culturală şi socială a satelor. Congresul internaţional de­­ muzică Ja Principesa de Piemont a inaugurat­ solemn la Florenţa al patrulea con-­­ gres internaţional de muzică. Iau parte la acest congres muzi­canţi şi critici muzicali din lumea în­treagă. Obligativitatea serviciului social Succesul turneului oficial al Operei Române d­e Bucureşti, la Frankfurt pe Hain Pe cale telegrafică se comunică din Frankfurt pe Main, că ansam­blului Operei Române sosit acolo, i s’a făcut o primire triumfală de că­tre oficialităţile teatrale ale Germa­niei Primul spectacol al ansamblului românesc a avut loc în seara de 25 Aprilie crt., când s’a cântat „BOHE­­MA“ de Puccini, cu d-nii: Dinu Bă­­descu (Rodolfo), Şerban Tassian­­(Marcello), Alexandru Alger (Scha­­nnard), George Folescu (Collin),, G. Oprişan (Alcindoro), şi Doamnele Va­lentina Creţoiu-Tassian (Mimi), şi E­­milia Guţianu Alessandrescu (Mu­­setta). In al doilea spectacol s’a cântat „RIGOLETTO“, de Verdi, cu d-n­ci: Dinu Bădescu, Petre Ştefănescu- Goamgă, în rolul titular, George Fo­lescu în Spanatucile şi Emilia Ales­sandrescu Guţianu în Gilda, Maria Marinescu Moreamui, Mihail Ştirbey, Alexandru Alger şi G. Oprişan. Conducerea muzicală a avut-o maestrul Egizzio Massini, care este şi conducătorul oficial al acestui turneu. După prima reprezentaţie a ope­rei „BOHEMA“, s-a dat în onoarea artiştilor români, o recepţie de către oficialităţile oraşului Frankfurt pe Miam­. Şedinţa Academiei Române In şedinţa Intimă a Academiei Ro­mâne dela 28 Aprilie 1939, s’au pri­mit cu mulţumire copiile de pe ra­poartele diplomatice engleze dela Constantinopol, din anii 1584—1899 făcute şi dăruite de d­­r. D. N. Cio­­tori, membru de onoare al Academiei Române. Aceste copii vor face obiec­tul unui nou volum din „Colecţia de documente „Hurmuzachi“, publicată de Academia Română. D. preşedinte C. Rădulescu-Motru arată că în revista ateniană „To neon Kratos”, pe 1938, a apărut în tradu­cere grecească studiul d-lui N. Car­­tojan din Revue de littérature com­­parée despre Isvorul medieval fran­cez al poemei cretane „Erotocrit“ și despre răspândirea acestei poeme în literatura românească veche. D. general R. Rosetti a prezintat lucrarea „Topolovenii, monografie is­torică" de preotul Ioan Răutescu. D. Dim. Pompe­iu a depus spre a se tipări în Buletinul francez al Sec­ţiunii Ştiinţifice al Academiei nota d-lui M T. Angheluţă „Sur une li­mite des modules des zares des poly­­nomes" , I. Lupaş a atras atenţia asupra ur­ui articol al d-sale publicat de re­vista germană ,Südostdeutsche For­schungen“ (No. Februarie 1939),­ inti­tulat „Kaiser II und der Bauernauf­stand in Siebenbürgen". D-sa a pre­zentat şi recenta sa scriere „Realităţi istorice în Voevodatul Transilvaniei din sec. XII—XVI”, extras din Anua­rul Institutului de Istorie Naţională din Cluj, vol. VII, an. 1936—1938. D. Const. Moisil, membru cores­pondent, a prezentat „Istoricul Tim­brelor poştale româneşti, 1858—1938", lucrare datorită d lui P. Mitrea. După ridicarea şedinţei plenare, s’au continuat lucrările în şedinţe de secţiuni In şedinţa secţiunii istorice s’au fă­cUt următoarele două comunicări: D. Andrei Rădulescu a făcut o comuni­­care despre „Regimul juridic al Bos­forului şi Dardanelelor. D. I. Răducanu membru corespon­dent, a cetit o comunicare cu titlul Despre economia de răsboiu. După comunicări au urmat discuţii la care au luat parte I. Nistor, g-ral R. Rosetti, S Lambrino, I. Răducanu şi Gh. Taşcă Celelalte secţiuni şi-au expediat lu­crările curente. Festivalul asoc. culturale româno-polo­ne „Cu prilejul sărbătorii naţionale polone din ziua de 3 Mai, Asociaţia culturală româno-polonă organizează Un festival cu program artistic-mu­­zical, la care îşi vor da concursul, d-na Snejm­a de la Opera Română, d. Pop Marţian de la Teatrul Naţio­nal, Pavel Prokopieni artist polon, şi corul „Carmen“ Vor conferenţia d-nii prof. univer­sitari I. Petrovici, preşedintele Aso­ciaţiei, şi P. P. Panaitescu. Festivalul va avea loc, în sala Ate­neului Ro­mân, Miercuri 3 Mai, la orele 9 seara fix. Reviste A apărut no 4 din revista ,,Ideea Românească" de sub direcţia d-lor Radu Dragnea şi Toma Vlădescu. IN COLECȚIA LEGILOR ROMÂNIEI au apărut: No. 26 LEGEA TIMBRULUI din 1 Aprilie, adnotată cu jurisprudenţe Lei 100 No. 58 LEGEA COOPERAŢIEI cu toate modificările la zi, adnotată cu ju­risprudenţe................................................ 1­80 No. 135 A. LEGILE FINANCIARE din 1 Aprilie 1939 .......................................... 60 No. 163 LEGE PENTRU ORGANIZAREA MUNI­CIPIULUI BUCUREȘTI, din 4 Martie 1939 „ 40 Editura ALCALAY Se găsesc la toate librăriile. Arcul simbolic de la Expoziţia din Roma Expoziţia din Ne­w York are drept e­­lement caracteris­tic faimoasa sfe­ră şi piramidă din mijlocul ei. Expoziţia din Ro­ma de la 1942 va avea ca semn ca­racteristic un ma­re arc roman, des­pre care Mussolini a spus că simboli­zează încordarea voinţei popoare­lor, către pace. Adunarea generală a asociaţiei scriitorilor militari români Asociaţia Scriitorilor Militari Ro­mâni, prezidată de d. general Virgil Economu, a ţinut la sediul său din strada Regală nr. 14, adunarea ge­nerală anuală. D. general preşedinte, deschizând şedinţa, rosteşte un simţit şi pios omagiu pentru mareşalul Averescu, membru de onoare al asociaţiunii, precum şi pentru generalul Ion Ji­­tianu, generalul medic Al. Papiu, co­­lonelii N. Homoriceanu, Popescu Lumină şi Vasilescu Lascăr, membri activi ai asociaţiunii, cari în cursul anului au încetat din viaţă. Membrii asociaţiunii păstrează îndureraţi clipe de reculegere. D. col. I. Mircescu, directorul administrativ, expune amănunţit darea de seamă administrativă a a­­sociaţiunii pe anul trecut, d­upă, care s’a dat descărcarea de gestiune. D. col. V. Chiru, secretarul gene­ral, expunând darea de seamă re­dacţională a asociaţiunii, arată rea­lizările infăptuite şi proiectele inte­lectuale, în legătură cu desvoltarea rostului asociaţiunii în viaţa poporu­lui şi oştirii D. general Economu, după ce aduce calde şi recunoscătoare mulţumiri d-lui general Samsonovici, precum şi tuturor membrilor de onoare şi activi pentru sprijinul dat asociaţiunii, expune un documentat program pentru activitatea spirituală în viitor a aso­ciaţiunii. Desvoltarea sufletească şi materială a noţiunii pentru întărirea armatei, colaborarea strânsă a ofi­ţerilor de rezervă şi retragere, precum şi a militarilor de la va­tră cu autorităţile satatului, înlă­turând propaganda neîncrederii şi discreditării în puterile proprii răs­pândită de streini împotriva noa­stră, precum şi legătura strânsă între armata activă cu energiile naţiunii, anunţând pentru aceasta un mare organ de publicitate militară pentru desvoltarea spiritului militar în ma­sele adânci ale poporului... D. general Ion Anastasiu propune mai multe subiecte în legătură cu a­­părarea naţională. D. general Ion Manolescu expune un foarte interesant subiect în legă­tură cu desvoltarea sufletească a oş­tirii şi naţiunii. Membrii asociaţiuliii, în aclama­­ţiuni, omagiază activitatea d-lui ge­neral Virgil Economu, reînoindu-i cu însufleţire unanimă încrederea lor deplină pentru conducerea şi înălţa­rea prestigiului moral şi intelectual al asociaţiunii. Au luat parte la desbateri d­rnii: generali Virgil Economu, Ion Mano­lescu, Ion Anastasiu, N. Negreanu, I. Macovescu, Gr. Constandache, colo­nelă Negulescu (Moş de la Ilare),­ Pro­­­topopescu, H. Georgescu, Ionescu Morel, I. Mircescu, V. Chiru, P. Pafi­­ru, St. Corciu, Al. Dumitrescu; ma­iorii : I. Stănescu, An. Tomiţa-Răza­­şul, Ionescu Daniel, C. Sandovici; căpitanii: G. Nuţescu, Al. Chiapella, I. P. Tuculescu, G. Gănescu, etc. etc. Concert religios • Duminică 7 Mai, orele 11 a. m. se va da un concert religios în sala festivă a Ateneului Român, cu con­cursul societăţii corale „România" şi al orchestrei Radio-Bucureşti. Concer­tul se dă în folosul continuării cons­trucţiei noii biserici Sf. Elejtene din Capitală. A A­PA­­RUT Dreptul de autor literar şi artistic de CONST. GR. C. ZOTTA Preşedinte de Tribunal Profesor de Şcoala de Jandarmi şi de Aplicaţie a Genialul Bucureşti Studii de Legislaţie. Doctrină de Jurisprudenţa Editura „Curentul" De vânzare la toate librăriile 385 pag. 250 leiI PROGRAMUL DE RADIO Duminică 30 Aprilie ORA DIMINEŢII 8.30: Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri) : Uvertură la „Califul din Bagdad” de Boieldieu; Acuarele şi Dunărea alba­stră — valsuri de Johann Strauss ; Potpuriu din „Ţareviciul” de Fr. Le­­har.— Gimnastică ritmică. — Sfaturi gospodăreşti. — Continuarea concertului dimineţii (discuri). Selecţiuni din „Bal la Savoy” de Abraham; Conga de Caile şi Conga de Romance. — Sfaturi medicale. — închiderea emisiunii. 9.55. ORA RELIGIOASA: I. Clopote; II. Serviciul religios transmis de la Bi­serica Domniţa Bălaşa. 12.00: Concert de prânz — Orchestra Jean Sibiceanu; S­alta verde — potpu­riu naţional aranjat de Cristide; Fas­cinaţie — vals de Marchetti; Tango din filmul „Habanera” de Lothar Brühne şi Oracion — tango tipic argentin de Blanco; Singur — vals capriciu şi Nu mă uita — vals fantezie de Elena Er­­descu; Şapte jocuri populare româneşti — armonizate de Jean Sibiceanu; Un tango în miez de noapte de Ion Vasi­lescu; Frusănică, Frusănică — cântec românesc de Nicu Spiroiu şi Puiculiţa neichii dragă — cântec românesc de Fănică Stănescu; Două hore moldove­neşti. ’ 13.00: Ora. Sport. Cota Dunării. 13.05: Continuarea concertului Orche­strei Jean Sibiceanu: Eşti supărată pe mine — tango de E. Seno; Fox-Coktain 1 — fantezie-selecţiune aranjată de Fr. Salabert; Poezia — tango de Joe Rix­­ner şi La flacăra unui chibrit — blues de Claude Romano. 13.35: Arii din operete (discuri); Două arii din „Povestirile lui Hoffman” de Offenbach (voce: Julius Patzak) ; Se­lecţiuni din „Soldatul de ciocolată” de Oscar Straus şi „Dominoul violet” de Cuvillier. 14.00: Spectacole. 14.10: Radio Jurnal. 14.30: Muzică din operete (discuri); Uvertură la „In Impărăţia Indrei" de Lincke; Melodie din „Nunta Jeanetei” de Massé (voce: Germaine Féraldy) ; Cântec din „Omul surâzător” de Eysler (voce: Ulrich Berner); Fantezie din „Miss Helyett” de Audran; Selecţiuni din „Clopotele din Corneville” de Plan­­quette. 15.20. ORA, SATULUI Prof. S. Me­hedinţi : De vorbă cu sătenii. 15.35- Muzică populară — Taraful I­o­­nită Bădiţă: Doină ardelenească (voce: Ioniţă Bădiţă); Şuleandra cu­~strigări (voce: Ioniţă Bădiţă); Hora Nuţii - joc românesc: In luncă la Stroeşti (voce: Toniţă Bădiţă)! 15.55: Jurnalul sătenilor de Valeriu Măgureanu. 16.15-16.40: Continuarea muzicii popu­lare. Solo ţambal: Marin Grigore; Nistrule pe malul tău (voce: Ionniţă Bădiţă); Hora dela valea mărului; Dete frunza dete iarba (voce: Gică Bădiţă); Hora lui Lazăr Bărbieru — joc românesc (voce: Ioniţa Bădiţă); Sârba populară a avocaţilor din Piteşti (voce: Ioniţă Bă­diţă). 18.00: Ora. Mersul vremii. 18.02: Muzică de dans — Iazul Ghin­dă; vocif: Nicu Stoenescu; Dacă vreţi să dansaţi — fox de Fiorito;­ In lungul drumului — fox de T Bond; Rapsodie in swing de U. Manzeti; N’am să mai plâng — tango de Nello Manzatti; Ce e în inima mea — fox de L. Robin; Muzică maestre --slow ,de A. Wrubel; Te-am­­văzut­.aseară — fox­­,de C.­­Fri­end­. Ești supărată , pe mine, —' . tango de E. Seno; Ești a mea *— fox de J. M. Hugh; Frumoasă 'ca'un tablou — glow de Hugh; Nu te-am iubit’— tango de Dendrino; Vânt de seară romanţă de Nello Manzatti; Fratele Bill,— fox de J. Kenedji; Inima mea te-a ales — tango de Halm; Alfabetul in ritm — fox de E. Lisbona; Buze fierbinţi.­­» fox de J. Dalie, 19.00: Cronica medicală. 19.15: Quartetul vocal Rădulescu: Valsuri de dragoste de Brahms. 19.40: Orchestra de muzicuţe Naidin: Arii româneşti: Fox din filmul „Noapte în Shanghai” de­­Warren; Iţi m­ultumesc — blues de Ion Vasilescu; Tac, tac.­ de Vasilache; Un foxtrot de Irwing, Ber­lin; Hore şi sârbe diferite. 20.10: Dansuri din sec.­ XIX-lea: (di­scuri): Comoara mea —­ vals de..Be­­cucci şi Vals de Lincke; Potpuriu de polci; Farmecul­ sirenelor — vals de Waldteufel, şi Vals, de Joyce; Potpuriu de polci şi mazurci; Vals de Jonasson şi Floare de lotus de Lincke; Polca de Schlichting; Vals de Josef Strauss şi Vals de Ziehrer. 21.00! „Samson şi Dalila”, oratoriu de Händel (Transmisie de la Opera Ro­mână din Cluj). DISTRIBUŢIA Samson Dalila Mikah Manoach Harapha T. Nicolau Mimi Nestorescu Lya Pop V, Si­m­on C. Ujeicu Izrailitenii . Corul Academiei de mu­zică. . Filistenii.. Co­rul Operii Române din Cluj. . Conducerea muzicală : A. Bena. '. In1 pauză: Rezultatele sporite­ de Radu Vasilescu,­­mfsl-23­00: Radio Jurnal, , £ 23.15-24.00: Muzică variată (discuri) : Plimbare cu sania la Petersburg de Ei­lenberg; Paso dobio­ de Soler și iTango de Canaro. Intr’un mic oraș din­^spania de Wayne; Două foxtroturi de«. Van­­dali: Polca de Niel: Tabu — melodie de Lecuona: Peste drum de vadific'friorii .de Albu (vu­ce: Raul­ Ionescu);­­Vj£ de dragoste după bal de Czibuk­a.

Next