Curentul, mai 1939 (Anul 12, nr. 4038-4058)
1939-05-01 / nr. 4038
2 (14 pagin) SPECTACOLELE ZILEt Calendar Duminică 30 Aprilie 1939 ! Duminica Slăbănogului. ORT.: Sf. Ap. Iacob fratele Sf.lui Ion Evang. CAT.: S-ta Chaterina din Sienna. PROT. : Eutropiu (Eutropius). EBR. : 11 bar 5699. MAH. : 10 Rebi-ul-evrei. 1358. Răs. soar. 5.11. — Ap. soar. 19.15. Teatre . OPERA ROMANA. — (P-ţa V. Mărăcineanu), matineu ora 2.30: „Bărbierul din Sevilla“, seara ora 8.30 : „Aida“. NAŢIONAL. — (Cal. Victoriei), matineu ora 2.30 : „Blockhaus“, seara ora 8.30: „Madame Sans Gene". STUDIO NAŢIONAL. — (Piaţa Amzei), matineu ora 2.30: „Clownul“, seara „Festival". REGINA MARIA. — (Spl. Independenţii), matineu : „Iubire stranie“, seara : „Flagrant delict". COMEDIA. — (Pasaj, Comedia), matineu : „Greva femeilor", seara: „Scandal la Monte Carlo". LIBER. — (Pasaj, Comedia), matineu şi seara : „Voiaj de nuntă". MODERN. — (Str. Sărindar), matineu și seara: „Soacra lui Adam“. LIGA CULTURALA. — (Bd. Schitu Măgureanu, seara ora 8.30: „Burghezul gentilom". Cinematografe .• ARO. — (Bd. Tache Ionescu), „Eroul deia Mama“, cu Albert Basserman, Ralmu şl Jacqueline Powell. SCALA (Bd. Tache Ionescu): „Triunghiul” cu Sacha Guitry şi Raimu. Jurnal şi complectare. —Hârtiile dv ! E a dv. maşina? CARLTON (Bd. Brătianu): „Necunoscuta din Monte Carlo" cu Dita Parlo şi Jules Berry. CAPITOL (Bd. Elisabeta): „Cauciuc”. Jurnal Metro şi O. N. C. TRIANON (Bd. Elisabeta): „Intre glorie şi dragoste” cu Robert Taylor. Jurnal Paramount. SELECT (Cal. Victoriei): „Serge Panine” cu Franţoise Rosai şi Pierre Renoir. REGAL (Bd. Elisabeta) : „Bestia umană“ cu Simone Simon şi Jean Gabin. ROXY (Str. Lipscani): „Drama din Shanghai” cu Inkirlhoff. Jurnal şi complectare. ELYSEE (Str. Doamnei): „Prizonierul din Zenda” şi „Pentru Dvs. Doamnă” FEMINA. — (Bd. Elisabeta): „Viaţa furată", cu Elisabeth Bergner. Jurnal şi complectare. ARPA (Bd. Elisabeta): „Vulturul negru” opera complectă. SAVOY (Cal. Victoriei): „Senoritta” şi ..Trader Horn” . CORSO (Bd. Elisabeta): „Suflete in ceaţă” şi „Cântecul dimineţii”. PALAS BD. (Bd. Elisabeta): „Rapsodia diabolică” şi „Călăreţii veseli". NISSA (Intrarea Zalomit): „Trei fetiţe dulci” cu Deana Durbin. RIALTO (Bd. Carol): „Ultimatum" şi „Vreau să mă mărit”. FORUM (Str. C. A. Rosetti): „La răspântie” şi „Colivia de aur”. BIZANTIN (Bd. Elisabeta): „Căpitan Benoit” şi „Nostalgie”, revista „Ne mutăm”. FRANKLIN. — (Ateneul Român): „Aventură în zăpadă“ şi „Tigrul din Arizona“. OMNIA (Bd. Schitu Măgureanu): „Alarmă în India” şi „Deligenţa însângerâtă" VOLTA (Buzeşti): „Uliţa durerii” şi ,.Absenţe nemotivate”, revistă. MODEL (P-ţa Dr. Botescu): „Oameni şi fiare” şi „Magda”. MARCONI (Cal. Griviţei): „Olimpiada” seria II şi „Adriene Lecouvreur” Trupa de reviste. MARNA (Cal. Griviţei): „Gunga Din” şi „Trustul veseliei”. DIANA (Cal. Griviţei): „Stan şi Bran alpinişti” şi „Ochii care ucid”. LIA. — (Cal. Griviţei): „Crima Natalie Roguin“ şi „Adio pentru totdeauna“. TRIUMF (Cal. Griviţei): „Valea blestemată” şi „Cei patru spioni”. IZBANDA (Cal. Văcăreşti): „Citadella” şi „Oameni cari înfruntă moartea”. GLORIA (Cal. Văcăreşti): „Baroana şi valetul” şi „Proscrisul”. AMERICAN. — (Cal. Moşilor): Strada iubirii şi „Flăcări la orizont“. SPLENDID (Cal. Moşilor): „Gunga Din” şi „Mireasa furată”. TOMIS (Cal Călăraşi): „Conflict” şi „înger şi demon”. MILANO (Cal. Călăraşi): „Eu şi Tu” şi „Manuela”. RAHOVA (Cal. Rahovei): „Gunga Din” şi „Strada amintirilor”. PARIS (Cal. Rahovei): „Detectivul Doamnei” şi „Teroarea din Texas”. AIDA (Cal. Rahovei): „Trei camarazi” şi „Răzbunarea zeului Siwa". MONI. (Fost Central) : „Nopţile albe în Petrograd“ şi „Prima noapte“. EDISON (Cal. Dudeşti): „Cei patru spioni“ şi „Dejun în doi" ODEON (Str. 11 Iunie): „Desire” şi „Orizontul în flăcări”. FLORIDA (Ed. Ferdinand): „Minciuna sfântă” şi „Menaj Parisian”. UNIC (P-ţa Filantropia): „Adio pentru totdeauna” şi „Crima Nataliei Reguin". VOLGA (Cal. Dorobanţi): „Olimpiada” şi „Şobolanul". DACIA (Şos. Ştefan cel Mare): „Manechinul” şi „Călăreţii veseli”. PACHE (Str. Mătăsari): „Trei fetiţe dulci” şi „Bătălia aurului". UNIREA (Bd. Ghica): „Cântecul dimineţii” şi „Mesagerul”. NERO (Şerban Vodă): „Femei condamnate” şi „Flăcări la orizont”. ILEANA (Str. Avrig): „Oameni care înfruntă moartea” şi „Arme pentru China” BARCELONA (Str. Măgurele): „Misiunea Locot. Perry” Jurnal şi complectare. LUCIFER (Cal. Dudeşti): „Vis de tinereţe” şi „Oameni şi fiare”. VENUS: „Omul cu mască” opera complectă. DICHIU (Str. Romană): „Trei camarazi” şi „Femei in lanţuri”. NISSA (Intrarea Zalomit): „Trei fetiţe dulci” si „Alibiul Dr. Tindal”. -----xoxoxoxo^oxoxoxox— Adunarea Scriitorilor Români Astăzi Duminică, ora 11.30 va ţivea loc prima adunare generală a societăţii Scriitorilor Români, in str. general Berthelot 18. Dacă la această chemare nu se va întruni numărul statutar de membri, adunarea se va ţine Duminica viitoare, la aceeași oră. ——XOXQXOXO^OXOXOXOX—— Amânarea examenelor de definitivat şi fir. II ale învăţătorilor Ministerul educaţiei naţionale a hotărît amânarea examenelor de definitivat şi înaintare la gr. II ale învăţătorilor pentru o dată ce se va anunţa la timp, întrucât parte din candidaţi sunt concentraţi. Cum e vremea Situaţia atmosferică se găseşte sub influenţa maximului barometric cu centrul în N. W. continentului, întins până în Rusia şi a zonelor depresionare din Italia şi Mediterana răsăriteană. Perturbaţiunile atmosferice se deplasează în general de la West Sud Vest la E. N. E. cu iuţeala de 600—700 km. în 24 ore. Temperatura în creştere în tot continentul cu excepţia bazinului Mării Negre şi Mediterana răsăriteană a fost cuprinsă între 10,5 gr. în toată Europa de Vest şi de Nord, între 15 şi 20 în peninsula Balcanică şi bazinul răsăritean al Mediteranei. Precipitaţiuni au căzut în Europa de Nord, Vest mai abundente fiind în Germania şi coasta Norvegiei. IN ROMANIA LA ORA 8 In ultimile 24 de ore timpul a continuat să fie frumos cu cerul mai mult senin, vântul a suflat slab din sectorul sudic. Temperatura puţin variabilă era cuprinsă azi dimineaţă între 23 gr. la Craiova şi 12 gr. la Sibiu. Temperatura maximă eri a variat între 30 gr. la Călăraşi şi 14 gr. la Predeal, iar cea minimă din cursul nopţii a oscilat între 13 gr. la Mangalia şi 4 gr. în regiunea de munte. Presiunea atmosferică varia între 766 mm, la R. Vâlcea şi 759 mm. la Deva. OBSERVATORUL BANEASA ORA 12 Presiunea atmosferică 763 mm. Cerul puţin noros. Temperatura aerului 22 gr. Umiditatea 45 la sută. Temperatura maximă de eri 25 gr. iar cea minimă de 7 gr. Temperatura maximă de eri pe sol 48 gr. Iar cea minimă din cursul nopţii 7 gr. ORA 13 Temperatura pe sol 38 gr. în aer liber la soare 25 gr. în apărător 23 gr. TIMPUL PROBABIL DE ASTAZI Presiunea în creştere cu 2—3 mm. In jumătatea de răsărit a ţării, timpul se va menţine frumos cu cerul mai mult senin şi vânt slab din sectorul estic. Temperatura staţionară. In jumătatea de apus cerul variabil, Vânt potrivit din sectorul estic, tendinţă de averse locale îmsoţite de manifestaţiuni electrice urmate de scăderea temperaturii. Demografia şi proiecţia copilăriei in Italia Conferinţa d.lui dr. G. Banu Ieri la orele 6 p. m. la Fundaţia Carol I, d. dr. G. Banu, a ţinuut următoarea conferinţă: Demografia, ştiinţa care studiază mişcarea populaţiei unei ţări şi măsurile de stimulare numerică şi calitativă a acestei populaţii, prezintă cele mai strânse legături cu protecţia copilăriei în ţara respectivă. Voinţa de redresare demografică a popoarelor se manifestă în primul rând, prin măsurile care se iau pentru stimularea natalităţii. Este, în această măsură, şi exteriorizarea instinctului de procreaţie, traducând dragostea de viaţă, şi, conştiinţa predominării intereselor coletive asupra sferei limitate a intereselor egoiste individuale. Familia trebue protejată, chiar în dauna individului izolat. Lupta contra mortalităţii infantile este încă una din măsurile carii contribue la redresarea demografică a naţiunii. Politica demografică instaurată în ultimul deceniu, în Italia, dă expresie concretă voinţei de redresare a naţiunii, iar măsurile luate se inspiră din dezideratul emis de factorii conducători. Italia trebuie să-şi inaugureze a doua jumătate a acestui secol cu un minim de 60 milioane locuitori. Trei imperative stau la baza acestei politii: a) datoria morală, constând în întărirea la maxim a conştiinţei legăturilor familiale; b) datoria socială, constând în maximul de impuls dat natalităţii; c) datoria sanitară, în fine, exteriorizându-se în combaterea factorilor cari provoacă mortalitatea maternă şi infantilă. S’au luat în primul rând o serie de măsuri biologico-sociale. Se duce lupta contra avortului criminal, s’au creat instituţii pentru tratamentul sterilităţii la femei, s'a intensificat opera de educaţie a mamelor în vederea creşterii copiilor, etc. O a doua categorie de măsuri cari s’au luat, sunt cele sociale: împiedicarea emigrărilor masive, raţionalizarea câştigurilor (printr’o mai bună salarizare şi orânduire a orelor de muncă), apoi legislaţia care protegueşte munca femeilor şi a copiilor, în fine binecunoscutele măsuri de apărare în contra bolilor sociale. Dintre acestea din urmă, merită o menţiune aparte lucrările de bonificare integrală, care au condus la asanarea mai multor regiuni complect insalubre mai înainte (Littoria, Sabaudia, Pontinia, Aprilia, etc.), stârpindu-se astfel paludismul și recuperându-se teren de cultură imens. O categorie foarte importantă de măsuri cu scop de redresare demografică, sunt cele economice și fiscale: premiii de căsătorie, împrumuturi în vederea căsătoriei, sporuri de salarii la funcţionarii cu familii numeroase, premii de natalitate, etc. PROTECŢIA MAMEI ŞI COPILULUI IN ITALIA Instituţia centrală în jurul căreia se grupează toate Iniţiativele şi toate înfăptuirile de protecţie materno- infantilă, este Opera nazionale per la protezione della maternita e dell’infazia, creată prin legea din 10 Decembrie 1925 şi organizată amănunţit prin regulamentul din 15 Aprilie 1926. Prin reţeaua de instituţii pe care o posedă, O. N. M. I. exercită o protecţie continuă, asupra copilului, în prima vârstă, în vârsta preşcolară şi şcolară, în vânata uceniciei. Pentru copiii în vârstă de 0—3 ani, funcţionează, cu sediul la Roma, instituţia-celulă care este Casa della madre e del bambino. Această Instituţie, cu o activitate complectă, cuprinde: consultaţii prenatale, consultaţii de copii, cantină maternă şi un „depozit de copii“ (asilonido). Intr’un singur an (1936) au fost asistate un total de 1.748.719 persoane, numărul măsurilor asistenţiale atingând 4.065.050. In anul 1936 sumele cheltuite de C. N. M. L. cu protecţia maternoinfantilă, au atins aproape 130 milioane lire (aproximativ un miliard lei). In Italia funcţionează o asigurare specială pentru faternitate, care dă dreptul — femeilor asigurate (muncitoare) — la o indemnizaţie de maştere şi lehuzie. S’au organizat cursuri de igienă şi puericultura, în şcolile de fete. O extensiune remarcabilă a luat opera coloniilor de vacanţă. Mai funcţionează o Instituţie naţională pentru mutualitatea şcolară, care educă pe elevii şcolilor, în domeniul prevederii, al economiei şi al asistenţei reciproce. Totalitatea acestor măsuri a condus la realizarea unei ocrotiri efective a copilăriei şi la redresarea demografică a Italiei de azi. Conferinţa d-lui dr. G. Banu a fost viu aplaudată. Azi a apărut Curentul-Magazin Nr. 4 28 pagini 6 lei Semnează Pamfil Şeicaru „Visuri în vuetul vremii“ Dem. Theodorescu Mesianismul d-lui Hitler I. Aurel Candrea Datini de Sf. Gheorghe Romulus Dianu In vizită la Jasslîil Cântăreţi” Dragoş Vrânceanu In lume Mircea Ştefănescu Condamnarea unui satir 1 ^or Arta de a fi frumoasă a Constantin Salcia Noapte pe lac 1 Teodor Scarlat Strofe pentru tata bătrână 1 Cronica mărunta, Dicţionar humo- t ristic de medicină, Cartea română şi franceză, niwerops* ^ustratuint In nolon Curentul ANUL XII, No. 4038, Luni I Mai 1930 CARNETUL ZILEI Icoane Ziua Domnului Suntem în Duminica Slăbănogului, când se face amintire de vindecarea, de către Iisus, a slăbănogului la scăldătoarea Betesda. Minunea aceasta, Domnul Christos a săvârşit-o la începutul activităţii Sale mesianice. Pentrucă faptul s’a produs în timpul Cincizecimii evreeşti, prăznuirea lui de către Biserica noastră a fost rânduită in cursul Cincizecimii (perioada de la Paşti şi până la Înălţare). Pentru acelaş motiv au fost fixate tot in Cincizecime Duminica Samarinencei şi Duminica Orbului. Minunea de la „lacul oilor" este prezentată in evanghelia lui loan (V, 1—15). Este vorba de acel slăbănog care nu izbutea să intre în scăldătoare când îngerul turbura apa, pentru că fiind neputincios totdeauna îi luau alţii inative. Mântuitorul l-a făcut pe ologul acesta sănătos, adresăndu-i porunca: „Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă!". Vindecarea s’a întâmplat într’o Sâmbătă, deaceea iudeii s’au arătat şi mai înverşunaţi, pentrucă, ziceau ei, eră „necinstită" ziua Domnului. Mai întâiu trebuesc observate răutatea şi nepăsarea de care erau capabili iudeii. De 38 de ani suferea bietul om şi nu se găsise nimeni care să-i ajute să intre în scăldătoare in atâţia ani de chinuri crunte şi de aşteptare zadarnică. Ce suflet vor fi avut acei coreligionari dacă nu erau ei în stare să-i facă paraliticului binele de a grăbi vindecarea! Cum nu se va fi aflat nici un om de inimă care să curme suferinţele nenorocitului, băgându-l în apă la momentul potrivit! Biciuind lipsa de omenie a poporului iudeu Iisus a vindecat, pe loc pe bietul slăbănog, făcându-l atent să nu mai greşească în viaţă, ca să nu i se întâmple nenorociri şi mai grozave. Mântuitorul ne dă, prin aceasta, o minunată lecţie de ajutorare a aproapelui bolnav. Niciodată să nu treci pe lângă un om în suferinţă fără să nu-i dai o mână de ajutor. Fie ajutându-l tu direct, dacă-ţi stă la îndemână sau te pricepi, fie ducându-l la spital, sau aducăndu-i un medic. Să nu existe suferinţă care să nu te zgudue şi care să nu-ţi impună o atitudine de frate de cruce. Dar învăţătura e şi mai completă. Iisus a săvârşit minunea în zi de sărbătoare. Prin urmare El a venit in ajutorul unui nenorocit în zi rânduită de Dumnezeu pentru repaos. Aceasta înseamnă că pentru a face binele nu există nici o barieră, nici o restricţie. Nu înseamnă dacă întâlneşti un bolnav în zi de Duminică să laşi intervenţia pentru ziua de Luni ca să nu strici sfinţirea zilei. Pe dimpotrivă. In zi de sărbătoare, ca şi în A apărut în editura Fundaţiei Culturale Regale „Principele Carol“ broşura „Instrucţiuni cu privire la obligativitatea Serviciului Social“ pentru absolvenţii universităţilor, ai şcolilor şi institutelor superioare sau speciale, prevăzuţi în Capitolul III, art. 5 din legea Serviciului Social. Broşura este un extras din Regulamentul acestei legi. Ea cuprinde următoarele capitole: 1. Direcţia Serviciului Social al Tineretului; 2. împlinirea Serviciului Social la sate (înscrierile tinerilor, repartizarea în şcoli şi echipe, dovada de împlinire); 3. Şcolile Serviciului Social al Tineretului şi 5. Conducerea Echipelor Serviciului Social al Tineretului. Departe de a fi numai o înserare de texte, cum s’ar putea crede când e vorba de legi şi regulamente, broşura timp de lucru, trebue păstrată aceeaşi atenţie şi grije pentru suferinzi. Boala nu oferă perioade de linişte sărbătoarea, astfel ca bolnavii să poată fi lipsiţi de tratament în zilele festive. Maladia sau rana urmează cursul neplăcut şi dureros din momentul când s’a încuibat în om sau s’a fafidus. Ce bine ar sta preoţilor ca, în Duminica aceasta a Slăbănogului, să plece în fruntea enoriaşilor, în căutarea bolnavilor din parohii lipsiţi de mijloace de căutare. Să-i găsească şi să le dea asistenţa necesară, internându-i în spitale sau aducăndu-le medici şi medicamente. • De ce să fie o „zi a apelor” şi o „zi a pomilor", şi să nu fie şi o „zi a milei creştine?’’. Lorin Popescu de faţă cuprinde prevederi programatice extrem de lămuritoare pentru serviciul social al tineretului, îndeosebi tineretul cărturăresc, care va trebui să satisfacă cerinţele legii Serviciului Social, se poate informa precis şi temeinic. Textele acestor instrucţiuni corespund unei doctrine şi unui program de lucru bine chibzuit, pentru ridicarea culturală şi socială a satelor. Congresul internaţional de muzică Ja Principesa de Piemont a inaugurat solemn la Florenţa al patrulea con- gres internaţional de muzică. Iau parte la acest congres muzicanţi şi critici muzicali din lumea întreagă. Obligativitatea serviciului social Succesul turneului oficial al Operei Române de Bucureşti, la Frankfurt pe Hain Pe cale telegrafică se comunică din Frankfurt pe Main, că ansamblului Operei Române sosit acolo, i s’a făcut o primire triumfală de către oficialităţile teatrale ale Germaniei Primul spectacol al ansamblului românesc a avut loc în seara de 25 Aprilie crt., când s’a cântat „BOHEMA“ de Puccini, cu d-nii: Dinu Bădescu (Rodolfo), Şerban Tassian(Marcello), Alexandru Alger (Schannard), George Folescu (Collin),, G. Oprişan (Alcindoro), şi Doamnele Valentina Creţoiu-Tassian (Mimi), şi Emilia Guţianu Alessandrescu (Musetta). In al doilea spectacol s’a cântat „RIGOLETTO“, de Verdi, cu d-nci: Dinu Bădescu, Petre Ştefănescu- Goamgă, în rolul titular, George Folescu în Spanatucile şi Emilia Alessandrescu Guţianu în Gilda, Maria Marinescu Moreamui, Mihail Ştirbey, Alexandru Alger şi G. Oprişan. Conducerea muzicală a avut-o maestrul Egizzio Massini, care este şi conducătorul oficial al acestui turneu. După prima reprezentaţie a operei „BOHEMA“, s-a dat în onoarea artiştilor români, o recepţie de către oficialităţile oraşului Frankfurt pe Miam. Şedinţa Academiei Române In şedinţa Intimă a Academiei Române dela 28 Aprilie 1939, s’au primit cu mulţumire copiile de pe rapoartele diplomatice engleze dela Constantinopol, din anii 1584—1899 făcute şi dăruite de dr. D. N. Ciotori, membru de onoare al Academiei Române. Aceste copii vor face obiectul unui nou volum din „Colecţia de documente „Hurmuzachi“, publicată de Academia Română. D. preşedinte C. Rădulescu-Motru arată că în revista ateniană „To neon Kratos”, pe 1938, a apărut în traducere grecească studiul d-lui N. Cartojan din Revue de littérature comparée despre Isvorul medieval francez al poemei cretane „Erotocrit“ și despre răspândirea acestei poeme în literatura românească veche. D. general R. Rosetti a prezintat lucrarea „Topolovenii, monografie istorică" de preotul Ioan Răutescu. D. Dim. Pompeiu a depus spre a se tipări în Buletinul francez al Secţiunii Ştiinţifice al Academiei nota d-lui M T. Angheluţă „Sur une limite des modules des zares des polynomes" , I. Lupaş a atras atenţia asupra urui articol al d-sale publicat de revista germană ,Südostdeutsche Forschungen“ (No. Februarie 1939), intitulat „Kaiser II und der Bauernaufstand in Siebenbürgen". D-sa a prezentat şi recenta sa scriere „Realităţi istorice în Voevodatul Transilvaniei din sec. XII—XVI”, extras din Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj, vol. VII, an. 1936—1938. D. Const. Moisil, membru corespondent, a prezentat „Istoricul Timbrelor poştale româneşti, 1858—1938", lucrare datorită d lui P. Mitrea. După ridicarea şedinţei plenare, s’au continuat lucrările în şedinţe de secţiuni In şedinţa secţiunii istorice s’au făcUt următoarele două comunicări: D. Andrei Rădulescu a făcut o comunicare despre „Regimul juridic al Bosforului şi Dardanelelor. D. I. Răducanu membru corespondent, a cetit o comunicare cu titlul Despre economia de răsboiu. După comunicări au urmat discuţii la care au luat parte I. Nistor, g-ral R. Rosetti, S Lambrino, I. Răducanu şi Gh. Taşcă Celelalte secţiuni şi-au expediat lucrările curente. Festivalul asoc. culturale româno-polone „Cu prilejul sărbătorii naţionale polone din ziua de 3 Mai, Asociaţia culturală româno-polonă organizează Un festival cu program artistic-muzical, la care îşi vor da concursul, d-na Snejma de la Opera Română, d. Pop Marţian de la Teatrul Naţional, Pavel Prokopieni artist polon, şi corul „Carmen“ Vor conferenţia d-nii prof. universitari I. Petrovici, preşedintele Asociaţiei, şi P. P. Panaitescu. Festivalul va avea loc, în sala Ateneului Român, Miercuri 3 Mai, la orele 9 seara fix. Reviste A apărut no 4 din revista ,,Ideea Românească" de sub direcţia d-lor Radu Dragnea şi Toma Vlădescu. IN COLECȚIA LEGILOR ROMÂNIEI au apărut: No. 26 LEGEA TIMBRULUI din 1 Aprilie, adnotată cu jurisprudenţe Lei 100 No. 58 LEGEA COOPERAŢIEI cu toate modificările la zi, adnotată cu jurisprudenţe................................................ 180 No. 135 A. LEGILE FINANCIARE din 1 Aprilie 1939 .......................................... 60 No. 163 LEGE PENTRU ORGANIZAREA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, din 4 Martie 1939 „ 40 Editura ALCALAY Se găsesc la toate librăriile. Arcul simbolic de la Expoziţia din Roma Expoziţia din New York are drept element caracteristic faimoasa sferă şi piramidă din mijlocul ei. Expoziţia din Roma de la 1942 va avea ca semn caracteristic un mare arc roman, despre care Mussolini a spus că simbolizează încordarea voinţei popoarelor, către pace. Adunarea generală a asociaţiei scriitorilor militari români Asociaţia Scriitorilor Militari Români, prezidată de d. general Virgil Economu, a ţinut la sediul său din strada Regală nr. 14, adunarea generală anuală. D. general preşedinte, deschizând şedinţa, rosteşte un simţit şi pios omagiu pentru mareşalul Averescu, membru de onoare al asociaţiunii, precum şi pentru generalul Ion Jitianu, generalul medic Al. Papiu, colonelii N. Homoriceanu, Popescu Lumină şi Vasilescu Lascăr, membri activi ai asociaţiunii, cari în cursul anului au încetat din viaţă. Membrii asociaţiunii păstrează îndureraţi clipe de reculegere. D. col. I. Mircescu, directorul administrativ, expune amănunţit darea de seamă administrativă a asociaţiunii pe anul trecut, după, care s’a dat descărcarea de gestiune. D. col. V. Chiru, secretarul general, expunând darea de seamă redacţională a asociaţiunii, arată realizările infăptuite şi proiectele intelectuale, în legătură cu desvoltarea rostului asociaţiunii în viaţa poporului şi oştirii D. general Economu, după ce aduce calde şi recunoscătoare mulţumiri d-lui general Samsonovici, precum şi tuturor membrilor de onoare şi activi pentru sprijinul dat asociaţiunii, expune un documentat program pentru activitatea spirituală în viitor a asociaţiunii. Desvoltarea sufletească şi materială a noţiunii pentru întărirea armatei, colaborarea strânsă a ofiţerilor de rezervă şi retragere, precum şi a militarilor de la vatră cu autorităţile satatului, înlăturând propaganda neîncrederii şi discreditării în puterile proprii răspândită de streini împotriva noastră, precum şi legătura strânsă între armata activă cu energiile naţiunii, anunţând pentru aceasta un mare organ de publicitate militară pentru desvoltarea spiritului militar în masele adânci ale poporului... D. general Ion Anastasiu propune mai multe subiecte în legătură cu apărarea naţională. D. general Ion Manolescu expune un foarte interesant subiect în legătură cu desvoltarea sufletească a oştirii şi naţiunii. Membrii asociaţiuliii, în aclamaţiuni, omagiază activitatea d-lui general Virgil Economu, reînoindu-i cu însufleţire unanimă încrederea lor deplină pentru conducerea şi înălţarea prestigiului moral şi intelectual al asociaţiunii. Au luat parte la desbateri drnii: generali Virgil Economu, Ion Manolescu, Ion Anastasiu, N. Negreanu, I. Macovescu, Gr. Constandache, colonelă Negulescu (Moş de la Ilare), Protopopescu, H. Georgescu, Ionescu Morel, I. Mircescu, V. Chiru, P. Pafiru, St. Corciu, Al. Dumitrescu; maiorii : I. Stănescu, An. Tomiţa-Răzaşul, Ionescu Daniel, C. Sandovici; căpitanii: G. Nuţescu, Al. Chiapella, I. P. Tuculescu, G. Gănescu, etc. etc. Concert religios • Duminică 7 Mai, orele 11 a. m. se va da un concert religios în sala festivă a Ateneului Român, cu concursul societăţii corale „România" şi al orchestrei Radio-Bucureşti. Concertul se dă în folosul continuării construcţiei noii biserici Sf. Elejtene din Capitală. A APARUT Dreptul de autor literar şi artistic de CONST. GR. C. ZOTTA Preşedinte de Tribunal Profesor de Şcoala de Jandarmi şi de Aplicaţie a Genialul Bucureşti Studii de Legislaţie. Doctrină de Jurisprudenţa Editura „Curentul" De vânzare la toate librăriile 385 pag. 250 leiI PROGRAMUL DE RADIO Duminică 30 Aprilie ORA DIMINEŢII 8.30: Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri) : Uvertură la „Califul din Bagdad” de Boieldieu; Acuarele şi Dunărea albastră — valsuri de Johann Strauss ; Potpuriu din „Ţareviciul” de Fr. Lehar.— Gimnastică ritmică. — Sfaturi gospodăreşti. — Continuarea concertului dimineţii (discuri). Selecţiuni din „Bal la Savoy” de Abraham; Conga de Caile şi Conga de Romance. — Sfaturi medicale. — închiderea emisiunii. 9.55. ORA RELIGIOASA: I. Clopote; II. Serviciul religios transmis de la Biserica Domniţa Bălaşa. 12.00: Concert de prânz — Orchestra Jean Sibiceanu; Salta verde — potpuriu naţional aranjat de Cristide; Fascinaţie — vals de Marchetti; Tango din filmul „Habanera” de Lothar Brühne şi Oracion — tango tipic argentin de Blanco; Singur — vals capriciu şi Nu mă uita — vals fantezie de Elena Erdescu; Şapte jocuri populare româneşti — armonizate de Jean Sibiceanu; Un tango în miez de noapte de Ion Vasilescu; Frusănică, Frusănică — cântec românesc de Nicu Spiroiu şi Puiculiţa neichii dragă — cântec românesc de Fănică Stănescu; Două hore moldoveneşti. ’ 13.00: Ora. Sport. Cota Dunării. 13.05: Continuarea concertului Orchestrei Jean Sibiceanu: Eşti supărată pe mine — tango de E. Seno; Fox-Coktain 1 — fantezie-selecţiune aranjată de Fr. Salabert; Poezia — tango de Joe Rixner şi La flacăra unui chibrit — blues de Claude Romano. 13.35: Arii din operete (discuri); Două arii din „Povestirile lui Hoffman” de Offenbach (voce: Julius Patzak) ; Selecţiuni din „Soldatul de ciocolată” de Oscar Straus şi „Dominoul violet” de Cuvillier. 14.00: Spectacole. 14.10: Radio Jurnal. 14.30: Muzică din operete (discuri); Uvertură la „In Impărăţia Indrei" de Lincke; Melodie din „Nunta Jeanetei” de Massé (voce: Germaine Féraldy) ; Cântec din „Omul surâzător” de Eysler (voce: Ulrich Berner); Fantezie din „Miss Helyett” de Audran; Selecţiuni din „Clopotele din Corneville” de Planquette. 15.20. ORA, SATULUI Prof. S. Mehedinţi : De vorbă cu sătenii. 15.35- Muzică populară — Taraful Ionită Bădiţă: Doină ardelenească (voce: Ioniţă Bădiţă); Şuleandra cu~strigări (voce: Ioniţă Bădiţă); Hora Nuţii - joc românesc: In luncă la Stroeşti (voce: Toniţă Bădiţă)! 15.55: Jurnalul sătenilor de Valeriu Măgureanu. 16.15-16.40: Continuarea muzicii populare. Solo ţambal: Marin Grigore; Nistrule pe malul tău (voce: Ionniţă Bădiţă); Hora dela valea mărului; Dete frunza dete iarba (voce: Gică Bădiţă); Hora lui Lazăr Bărbieru — joc românesc (voce: Ioniţa Bădiţă); Sârba populară a avocaţilor din Piteşti (voce: Ioniţă Bădiţă). 18.00: Ora. Mersul vremii. 18.02: Muzică de dans — Iazul Ghindă; vocif: Nicu Stoenescu; Dacă vreţi să dansaţi — fox de Fiorito; In lungul drumului — fox de T Bond; Rapsodie in swing de U. Manzeti; N’am să mai plâng — tango de Nello Manzatti; Ce e în inima mea — fox de L. Robin; Muzică maestre --slow ,de A. Wrubel; Te-amvăzut.aseară — fox,de C.Friend. Ești supărată , pe mine, —' . tango de E. Seno; Ești a mea *— fox de J. M. Hugh; Frumoasă 'ca'un tablou — glow de Hugh; Nu te-am iubit’— tango de Dendrino; Vânt de seară romanţă de Nello Manzatti; Fratele Bill,— fox de J. Kenedji; Inima mea te-a ales — tango de Halm; Alfabetul in ritm — fox de E. Lisbona; Buze fierbinţi.» fox de J. Dalie, 19.00: Cronica medicală. 19.15: Quartetul vocal Rădulescu: Valsuri de dragoste de Brahms. 19.40: Orchestra de muzicuţe Naidin: Arii româneşti: Fox din filmul „Noapte în Shanghai” deWarren; Iţi multumesc — blues de Ion Vasilescu; Tac, tac. de Vasilache; Un foxtrot de Irwing, Berlin; Hore şi sârbe diferite. 20.10: Dansuri din sec. XIX-lea: (discuri): Comoara mea — vals de..Becucci şi Vals de Lincke; Potpuriu de polci; Farmecul sirenelor — vals de Waldteufel, şi Vals, de Joyce; Potpuriu de polci şi mazurci; Vals de Jonasson şi Floare de lotus de Lincke; Polca de Schlichting; Vals de Josef Strauss şi Vals de Ziehrer. 21.00! „Samson şi Dalila”, oratoriu de Händel (Transmisie de la Opera Română din Cluj). DISTRIBUŢIA Samson Dalila Mikah Manoach Harapha T. Nicolau Mimi Nestorescu Lya Pop V, Simon C. Ujeicu Izrailitenii . Corul Academiei de muzică. . Filistenii.. Corul Operii Române din Cluj. . Conducerea muzicală : A. Bena. '. In1 pauză: Rezultatele sporite de Radu Vasilescu,mfsl-2300: Radio Jurnal, , £ 23.15-24.00: Muzică variată (discuri) : Plimbare cu sania la Petersburg de Eilenberg; Paso dobio de Soler și iTango de Canaro. Intr’un mic oraș din^spania de Wayne; Două foxtroturi de«. Vandali: Polca de Niel: Tabu — melodie de Lecuona: Peste drum de vadific'friorii .de Albu (vuce: Raul Ionescu);Vj£ de dragoste după bal de Czibuka.