Curentul, martie 1942 (Anul 15, nr. 5043-5073)
1942-03-01 / nr. 5043
X Discursul lui Litvinov de PAMFIL ŞEICARU - disponibilităţi — nu verbale, ci eale — acestea ar putea să fie trimise în timp util pe frontul de Est ? Ajunge să priveşti harta ca să vezi imposibilitatea acestei prezenţe. Pe Anglia nu o mai preocupă Europa, decât să nu fie invadată, toată atenţia ei este concentrată asupra Africei şi asupra Asiei. Trupele italo-germane, sub comanda generalului Rommell, pot invada Egiptul şi înainta până la Cairo, ameninţând Suezul, iar în Asia, japonezii grăbesc spre frontiera Indiei. In acest dezastru mai pot englezii să trimită un ajutor Ruşilor? Dacă ar avea, s’ar ajuta pe ei, în Africa, în Asia, ar asigura Australia ; or, ce dovadă mai complectă decât propria lor neputinţă în apărarea imperiului ? Fără îndoială că are dreptate camaradul Litvinov când spune că „în cursul acestei primăveri se va decide cine va învinge sau va pieri”, cum are dreptate şi când arată importanţa decisivă a frontului de Est. Războiul nu se va mai putea prelungi după prăbuşirea rezistenţei ruseşti. Armata Angliei şi a Statelor Unite este armata bolşevică; or, discursul camaradului Litvinov este străbătut de o tragică îngrijorare, este aproape un strigăt de disperare, fiindcă este prea bine informat de situaţia reală a arDeclaraţiile pe care le fac ex- dacă ar vroi, admiţând că ar avea matei ruseşti şi se gândeşte cu ponenţii politici ai diferitelor ţări nu sunt formulări spontane, expresii ale unor stări sufleteşti, sau ale unei gândiri fără ascunzişuri. Se elaborează cu multă prudenţă, fiecare cuvânt este îndelung cumpănit, ca situat în frază să dea nuanţa cea mai potrivită; această caznă premerge declaraţiile cu o mare semnificaţie politică. Şi, neîndoios, tovarăşul Litvinov este una din cele mai interesante figuri ale diplomaţiei sovietice. Intrat la Societatea Naţiunilor într’o atmosferă de stăpânită ostilitate, a izbutit să dezarmeze adversităţile, să convingă de intenţiile pacifice ale Rusiei, dornică de a colabora la pactul securităţii unei păci de durată în Europa, cu păstrarea aşezării tratatului de la Versailles. A cedat pasiunii juridice a unora şi s-a lăsat convins să ajungă la definiţia „agresorului“, cel mai esenţial element al unei păci al securităţii colective, ca şi când din pricina unei definiţii unanim admise a agresorului izbucneau războaiele. La toate aceste naivităţi, camaradul Litvinov a luat parte, cu o seriozitate demnă de cel mai desăvârşit humor englezesc. In acelaş timp, îşi executa cu răbdare, cu isteţime, marea manevră , să transforme Societatea Naţiunilor într’o organizare antifascistă, cum s’a dovedit în timpul războiului civil din Spania. Or, prezenţa d-lui Litvinov la Washington are o importanţă care depăşeşte chiar funcţia pe care o ocupă de ambasador al Sovietelor. Iar discursul pe care l-a rostit rezumă o situaţie aşa de gravă încât nici măcar prudenţa nu l-a mai constrâns să-şi aleagă cuvintele. A vorbit răspicat, pentru a smulge din retranşarea leneşă într-o iluzie specifică englezilor şi americanilor: războiul de durată. Ce-a spus camaradul Litvinov : primăvara aceasta prezintă o foarte mare importanţă pentru Rusia Sovietică şi pentru puterile Axei, deoarece în cursul primăverii se va decide „cine va învinge sau va pieri“. Şi camaradul Litvinov a tras concluzia acestei dramatice alternative: aliaţii Rusiei Sovietice să-şi dea seama de situaţie. In primăvara ce vine, operaţiile de pe frontul oriental vor avea o importanţă deosebită. De aceea Rusia doreşte să obţină cel mai mare ajutor posibil. Nu trebue să mai rămână armate neactive, flote imobilizate şi nici escadre aeriene care să nu participe la lupte. Toate forţele aliaţilor trebuesc aruncate în luptă, acolo unde va fi nevoia mai mare. Nu se poate pune cu mai multă limpezime problema războiului în faza lui decisivă: în cursul primăverii se va decide „cine va învinge sau va pieri“. Dar această cruntă alternativă implică o concentrare a tuturor forţelor asupra Axei, adică să nu aibă Germania şi aliaţii ei pe frontul de Est integritatea forţelor, deci un nou front în Vest. Când camaradul Litvinov cere ca să nu mai rămână armate neactive, face o directă aluzie la grija cu care Anglia îşi menţine armata pe insulă, de teama unei posibile debarcări germane o debarcare în Franţa, în Belgia, sau în Olanda, ca să forţeze înaltul comandament german să desprindă din forţele de pe frontul de Est trupe pe care să le svârle împotriva acestei neaşteptate ameninţări. Numai că toate coastele Europei sunt bine păzite şi încercarea ar fi prilej de un nou dezastru pentru Anglia Ajutor de la americani? Dar acţiunea aviaţiei japoneze asupra coastelor occidentale ale Statelor Unite, a provocat alarmă la San Francisco, iar comandamentul american a anunţat populaţia să se pregătească în vederea unui atac în această regiune Cum ar mai putea Statele Unite să trimită ruşilor escadre aeriene, când sunt în poziţie de defensivă şi abia pot face faţ propriilor lor urgenţe ? Mă întreb, dacă peste cinci-şase luni americanii vor izbuti să se desmeticească şi să pună rânduială in propriile lor necesităţi. Chiar groază la sfârşitul lunilor de iarnă. Cât de grea este situaţia dacă un diplomat, aşa de iscusit ca Litvinov, poate scoate strigăte aşa de sincere, sigur, pentru prima oară în viaţă va fi vorbit cu atâta sinceritate !... Nimeni să nu se gândească la altă alternativă decât la aceea formulată cu o sinceritate brutală de reprezentantul Sovietelor în Statele Unite : „în cursul primăverii se va decide cine va învinge sau va pieri”. Este faza decisivă a războiului, când loviturile pe care le va da comandamentul german vor determina dizolvarea frontului rusesc. Atunci d. Churchill va cădea, odată cu Sir Cripps, comunistul de salon. Numai să nu fi pătruns până în primăvară lepra bolșevică în Anglia. Este un semn de întrebare ce a început să devină chinuitor pentru englezi. „Cine va învinge sau va pieri”. Discursul camaradului Litvinov este expresia unei sumbre presimţiri. Să nu uităm că tovarăşul Litvinov aparţine rasei profeţilor, deci are toate însuşirile de a asculta paşii destinului. „In cursul primăverii se va decide cine va învinge sau va pieri“, aşa grăit-a tovarăşul Litvinov. NUL XV, No. 5043 DI 6 PAGINI 3 LEI Daţi pentru soldaţi Armata are nevoie de echipament de iarnă. Echipamentul lucrat va fi predat : — De către săteni: la primăriile respective, sub luare de dovadă, iar primăriile la Cercurile de Recrutare. De către orăşeni : la o unitate din garnizoană hotărîtă de comandantul garnizoanei şi afişată in oraş. __ In Bucureşti, efectele se predau la primăriile de Sectoare, iar de aici la Depozitul Central de Echipament. ROMANI ŞI ROMÂNCE lucraţi şi daţi efecte pentru fii şi fraţii voştri, care sunt OSTAŞII ŢARII. Italia Işi sporeşte la maximum potenţialul său ne război Dela corespondentul nostru permanent din Roma ROMA, 27. — Italia care pe fiecare zi îşi sporeşte uimitor potenţialul său militar în oameni şi materiale, a hotărît acum instituirea serviciului civil care prevede mobilizarea oamenilor de la 18 la 55 ani, şi chiar a femeilor folositoare industriilor agricole şi de război. Virginia Gayda, comentând această deciziune, subliniază că, acest război totalitar nu se face numai cu armatele aflate pe fronturile de luptă, el fiind şi o ciocnire a regimurilor economice, a industriilor productive, a capacităţii de traficuri şi de organizare. La încercările disperate ale imperiilor anglo-saxone pentru o vertiginoasă, dar fantezistă mărire a producţiei lor războinice, care ar trebui să le pună la îndemână mijloacele pentru a slăbi victorioasele puteri tripartite, Italia, ca şi Germania,Japonia şi aliaţii săi, răspunde cu intensificarea întregii sale activităţi pentru a menţine şi mai departe, alături de aliaţii săi, primatul care i-a asigurat până acum rezistenţa şi victoria in războiul său mediteranean. Mari şi decisive sunt sarcinile ce incumbă Italiei in acest război şi in organizarea continentului european şi a dependinţelor sale africane, după neîndoelnica victorie. Italia trebue azi să furnizeze noui contingente de oameni şi noui mijloace materiale giganticei economii germane ; ea trebue de aceia să intensifice, până la ultimele limite ale posibilităţii, folosirea totalitară şi raţională a forţelor sale umane şi toate posibilităţile technice şi agricole, necesare războiului. f Limba germană obligatorie în şcolile comerciale din Grecia ATENA, 27. (Băilor). — Corespondentul agenţiei C. N. R. transmite: Ministerul educaţiei a decis ca limba germană să fie obligatorie în toate şcolile comerciale din Grecia DELEGATIE MILITARA SLOVACA in DRUM SPRE ROMANIA BRATISLAVA 27 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR transmite: O delegaţie militară slovacă, condusă de generalul Turenec, a plecat Vineri spre România, unde va întoarce vizita recentă făcută în Slovacia de o delegaţie militară română. Vizita M. S. Regelui la ministerul Propagandei M. S. Regele Mihai I, însoţit de diocot.-colonel Petre Lazăr Constantin, adjutant regal, a vizitateri dimineaţă studiourile cinematografice ale Ministerului Propagandei naţionale. Suveranul a fost primit de d-nii : prof. Alexandru Marcu, ministru subsecretar de Stat al acestui departament, Al. Bădăuţă, secretar general şi Ion Cantacuzino, directorul Oficiului naţional cinematografic. In sălile de montaj, de proecţie şi de sonorizare, M. S. Regele şi-a exprimat mulţumirea pentru activitatea depusă. Technicienii acusticei, în frunte cu d. inginer Anton Bieluski, au făcut Augustului oaspete o demonstraţie technică, imprimând sonor, recentul jurnal de război. Apoi Suveranul a asistat la reprezentarea unui film cu actualităţi româneşti. . . \cm~ \mm M. S. REGELE MIHAI Esimograma din Tokio . Prima fotografie a debarcării trupelor japoneze pe insula Sumatra, parașutiștii aterizează. In prezenţa M. S. Reginei-Mame avut loc ori şedinţa extraordinară a comitetului central al Consiliului de patronaj Vineri la orele 4 după amiază, într’unul din saloanele de recepţie ale Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, s’a ţinut şedinţa extraordinară a comitetului central al consiliului de patronaj. Şedinţa a fost onorată cu prezenţa Majestăţii Sale Reginei-Marie Elena. Cu puţin timp iainte de începerea şedinţei, Majestatea Sa — urmată de doamnele de onoare — a sosit insoţită de doamna Maria Mareşal Antonescu şi de d. profesor Mihai A. Antonescu, vice-preşedintele Consiliului După aceea, doamna Maria Mareşal Antonescu a prezentat Majestăţii Sale Reginei-Mame pe toate membrele prezente ale comitetului consiliului de patronaj. La această şedinţă au luat parte şi d-nii: prof. I. Petrovici, general Dumitru Popescu, dr. Petre Tomescu și dr. C. Dănulescu, membri ai guvernului; P. S. Eugeniu Suceveanul, reprezentând pe I. P. S. S. Patriarh Nicodem al României, doamna Alexandrina Cantacuzino, d-na Veturia Goga, d na general Iacobici, d-na general Șteflea, d-na Petrovici, d-na Marinescu, d-na Burileanu, d-na Orghidan, d-na Sanda I. Matei, d-na Xenia Andreescu, d-na Caragea, d-na Voiculescu, d-na Veturia Manuilă, d-na Georgescu, dr. I. Stoichiţă, consilierul Al. Procop Dumitrescu, de la înalta Curte de Casaţie, dr. Aurel Voina, Sabin Manuilă, consilierul D. Stănescu, de la Consiliul de Patronaj, maiorul C. Stănescu ,dr. Al. Rădulescu, Const. Brătescu, dr. Prodăn, maior Mihuţ, etc. La deschiderea şedinţei doamna Maria Mareşal Antonescu a rostit următoarele cuvinte : „Consiliul de Patronaj al operelor sociale este fericit de a avea în mijlocul său pe Majestatea Sa Regina Mamă Elena şi o roagă să bine■ooiască i prezida şedinţa. „Totodată în numele Consiliului de patronaj ţin să exprim toată recunoştinţa noastră îndrumătorului nostru, d-lui vice-preşedinte al Consiliului de Miniştri, profesor Mihai Antonescu“, întreaga asistenţă omagiază călduros pe Majestatea Sa Regina Mamă Elena. Luând cuvântul d. prof. Mihai A. Antonescu, vice-preşedintele Consiliului de Miniştri a rostit următoarele : cuzino a considerat că trebue să prindă activitatea în Consiliul de Patronaj, în acţiunea naţională a Statului nostru mergând personal la Odessa şi organizând manifestări româeşti. Deasemenea Societatea Naţională de „Cruce Roşie“ a sprijinit răspunderile Guvernului şi a ajutat Armata în ceasurile grele ale războiului, în special în Opera de transportare a răniţilor. Societatea „Crucea Roşie“ a muncit alături de Consiliul de Patronaj ca şi in organizarea spitalelor, în îndeplinirea acestei mari opere de asistentă a răniţilor noştri bravi. Găsesc prilejul cel mai potrivit că să exprim Societăţii de Cruce Roşie recunoştinţa Guvernului pentru spin(Continuare în pag. 3-a) M. S. Regina Mamă Elena primind explicaţiile d-lui prof. Mihai Antonescu. lut amarra d-lui prof. M hai Antonescu '"'I IVI A.l ESC ATM, DOAMNĂ PREŞEDINTĂ, DOMNILOR MINIŞTRI, DOAMNELOR, Sunt fericit că în numele Guvernului pot să salut pe Majestatea Voastră, azi, aci, in fruntea acestei opere de Patronaj, care este o mândrie a Ţării noastre, şi să exprim recunoştinţa noastră a tuturor pentru opera naţională a Consiliului de Patronaj, pentru opera de război, pentru opera de asistenţă socială pe care a înfăptuit-o într’un an, intr’un popas atât de scurt, în ceasuri atât de grele, în împrejurări atât de mari. Majestate am râvnit ca acest Consiliu de Patronaj al Operelor Sociale să cuprindă in organizarea lui toată iniţiativa românească, toate societăţile româneşti de asistenţă şi să ajute, să îndemne prin strădania lui, toată opera socială a femeii române. Existau, fără îndoială, in Ţara noastră şi există incă foarte multe societăţi cu un trecut pe care trebue să-l cinstim dacă vrem în adevăr ca opera românească să fie totdeauna un îndemn educator. Astfel, Societatea Ortodoxă a Femeilor Române a lucrat pe planul spiritual şi religios. Doamna Canta Situaţia fronturilor de lupta ------------------------de ST. BECEANU Ocuparea Rangoonului. — Atacuri bolşevice respinse în Crimeea Războiul in Pacific Postul de radio din Saigon, anunţă că forţele japoneze au pătruns in periferiile Rangoon-ului. Soarta acestui oraş, in care englezii puseseră mari speranţe de rezistenţă îndelungată, este astfel hotărîtă unei căderi, mai repede decât orice aşteptare. Am socotit întotdeauna că ofensiva japoneză, odată pornită, nu poate fi oprită de nicio forţă şi de niciun obstacol. Totuşi, faţă de ştirile primite din Londra, despre organizarea unei aparări puternice, menite să bareze înaintarea atacului nipon către Rangoon, înţelegeam să acordăm acestei rezistenţe valoarea unei puteri întârzietoare. S’a dovedit că nici aceasta nu a reuşit s’o înfăptuiască, astfel încât atacul asupra Rangoonului este în plină desvoltare cu rezultate decisive. In timp ce trupele terestre îşi continuă acţiunea lor victorioasă la Sud în Birmania spre Rangoon, aviaţia japoneză atacă cu vehemenţă în valuri succesive aerodromurile din centrul Birmaniei de la Mandalay şi Migaldom, doborind sau distrugând 104 avioane britanice. IN INSULELE OLANDEZE, japonezii continuă acţiunea de ocuparea Sumatrei şi Bali, cele două insule de la flancurile Javei. Acţiunea este calculată. Se procedează ca metodă pentru încleştarea insulei Java, ca la un moment dat japonezii să deslănţuiască atacul decisiv. Englezii, cari-şi dau seama de gravitatea situaţiei în cazul cucerirei insulei Java de către japonezi, ceea ce ar conduce la prăbuşirea întregului sistem de apărare al Indiilor Olandeze, au trimis trupe britanice în ajutor. Astăzi se confirmă din Londra prezenţa trupelor britanice la Java. Comandantul forţelor din Java a declarat aseară că mii de soldaţi britanici şi australieni se află in insulă, alături de forţele locale. Se spune că Java este pregătită pentru un atac japonez, insă rămâne de văzut în ce măsură va putea să-i facă faţă. Războiul în Răsărit Două evenimente importante se desprind de pe frontul oriental: — pătrunderea trupelor germane în dispozitivul de luptă sovietic de la Est de Chiarkov; — respingerea atacurilor bolşevice în Crimeea de către trupele romuluigermane. (Continuare în pag. 6-a) Redacţia Secretariatul Secretarul gen. Redacţia politică Redacţia sportivă Provincia 3.27.53 3.40.86 4.34.40 3.40.88 3.27.53 4.80.28 Duminici ! Martie 154. Director: FAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRA D A Strada Belvedere nr. 6 TELEFOANELE Cab. directorului Adtorul delegat Contab și depw' Abon. ți4feitî!i,3. Controlyjfem“ TipogÂ^v Biroul comenzilor, Personalul,4.93.59 Proprietar : „Curen^l^|js A. R. Tribunalul Ilfov*. Registrul No. 174/1938 Taxa poștală plătită în. jj^MEt^^lpnforro adresat direcției generale 744/1939 Abon.: anual 700 lei; •' 8 luni 200 lei. Instituții de Stat și partid*®®.^(xria mis lei anuaL 4.84.47 5.54.82 3.40.80 4084 23.33 / 4.84.48 Colectivismul bolşevic înlocuit prin iniţiativa individuală şi noua ordonanţă a d-lui Rosenberg Prin telefon de la corespondentul nostru din Berlin BERLIN, 27. — D. Rosenberg, ministrul Germaniei pentru teritoriile ocupate la Est, a dat, împreună cu mareşalul Goering, o nouă ordonanţă agrară privitoare la teritoriile sovietice trecute sub administraţia civilă germană. Această nouă reglementare agrară înlătură colectivismul bolşevic reprezentat de sistemul colhozurilor şi instituie o nouă ordine care va duce populaţia de la ţară la sistemul iniţiativei individuale. Din cauze ce se pot înţelege foarte uşor, nu este posibilă o transformare bruscă a metodei bolşevice care a fost aplicată cu toată forţa brutală pentru a face din ţăran un sclav. De aceea, colectivismul va fi transformat mai întâi în gospodării sau economii asemănătoare societăţilor cooperative, din cari, încetul cu încetul se va desvolta gospodăria individuală. Această nouă ordine în domeniul agrar pune in locul lipsei de drepturi civile şi de libertate personală în regimul bolşevic de până acum, o formă a proprietăţii sub care ţăranul va putea lucra personal şi individual, adică din iniţiativă proprie. Sistemul are o importanţă europeană, fiindcă el introduce în teritoriile din Europa răsăriteană, unde a stăpânit anarhia bolşevică, pentru prima dată după 25 ani iarăş ordinea europeană şi prin aceasta, teritoriile sunt scoase din regimul sclaviei. Se poate presupune că într’un timp apropiat urmările acestei schimbări se vor arăta foarte clar. In orice caz, introducerea succesivă a drepturilor individuale ă lest necesară, fiindcă o schimbare radicală și bruscă ar il produs o zguduire ertâi de violemă încât întreaga producţie Hlinsealară ar fi fost periclitată. Succesele marinei germane şi slăbiciunea britanică Necontenitele succese ale submarinelor germane in toate mările, dar mai ales în Atlantic, au forţat ieri pe ministrul marinei britanice, lordul Alexander, să mărturisească slăbiciunea britanică. Lordul Alexander a trebuit să admită că misiunile flotei britanice se complică pe zi ce trece şi că întinderea mărilor îngreuiază navigaţia britanică. (Continuare în pag. 6-a) Audienţele la mareşalul Pétain VICHY, 27. (Rador). — Corespondentul Agenţiei DNR transmits: Mareşalul Petain, şeful statului francez, a primit Vineri dimineaţă pe d. Achenbach, consilier la ambasada Reichului din Paris. In cursul după amiezii, şeful statului a primit în audienţă pe d. Dinu Hiott, ministrul României , la Vichy, d. Berthelot, ministrul comunicaţiilor şi pe d. Marion, secretar general al informaţiilor. mm După executarea misiunii în luptele de la mani îşi sapă adăposturile (Pn. Ob.). Asia, soldaţii ger