Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1868 (Anul 1, Nr. 15-38)
1868-10-27 / nr. 31
Wo. 31. APARE IA FIECARE DUMINICA. Duminică, 27 Octoni^idi toé8. "" „CURIERUL DE IAS8I“ SE TIPARESCE EVTU’UÎÎUM MESAJ DE 2000 ESEMPLARE. n » trei n 2 n n Districte . Pe unu anu 10 lei noi „ » Șese luni 5 „ „ „ „ trei „ 2 „ „ 50 bani. Costul Abonamentului din districte se primesce și in maree de scrisori. Epistole nefragente nu se primescu. Abonamentele se făcu: In Iassi la Tipografia Junimea, in districte prin poștă și la librăria D-lor Soccec & Comp. in București, la librăria D-lui Chr. Manu in Botoșani, la comerciantul I. Ch. C. Buicliu in Roman, la D. Stener, spițeru, in Focșani, la comerciantul Aredic Găină in Berind, la comerciantul George Acsenti in Bacău, la librăria D-lor Nebunesii și fiu in Galați, la librăria D-lui Iosif Samitca in Craiova. CALENDARUL SEPTEMAREI. Pentru anunciurile care se vom publica de mai multe ori, se va face unu prețu foarte sculptu. Anunciurile se primescu la Administra!unea acestei foi. Octomv. Noem. II orem. orem.II Octomv. , Noem. I orem I orem. 27 8 Duminică. I Mucinicul Arefta. 7 18 4 461 31 1 12 Joi. I Apostolul Stahle. 7 21 4 41 28 9 Luni. Mucinicul Terentie .C 7 19 4 450 Noem. 1 I 13 Vineri. II Cosma și Dămian din Nicia. 7 22 4 39 29 10 Marți. Mucinița Anastasia. 7 19 4 441| 2 14 SSmbSțfe || Mucinicul Achindin. 7 221 4 38 30 11 Mercuri. | Mucinicul tginovie. 7 20 4 43 j| 3 15 Duminică. || Mucinicul Achepsina. 7 231 4 37 Prețul abtonamentului: Iassi. Pe unu anii 8 lei noi » „ Șese luni 4 „ „ Redacțiunea și Administrațiunea se află la Tipografia Junimea casele Bancei. Prețul anuneiurilor. Unu rendu de 35 litere sau locul seu 15 bani, odată publicata. Costul Anunciurilor din districte se primesce și in maree de scrisori. Epistole nefrancate nu se priimescu. vechiu. jstilu "Q»| ?1011. ll 11111 <111ei. ^ ^ I rnto. !Stilu 910it- I Patronul disci. tT’ V VIHIT. Toți D-nii abonați care iși au schimbatu sau care iși voru schimba acuma domiciliul lor, sunt rugați a ne inseiința despre aceasta, ca să nu sufere vre-o intărdiere in primirea foaei. Administrațiunea. Sciri din intru J Bucuresci, 20 Oct. Prin decretu domnescu cu data din 19 Oct., corpurile legiuitoare sunt convocate in sesiune ordinară pentru dica de 15 Noemvrie viitorii. — Unu altu decretu domnescu cu data din 16 Oct. acoardă membrilor epitropiei Sf. Spiridon din Iassi o diurnă de doi galbeni pentru fiecare ședință, ce vom ține in interesul serviciului epitropiei. Această diurnă se va respunde din casa menționatei epitropii. București, 20 Oct. Măria S. Domnitorul s’a dusu pentru căteva zile la via D-lui I. Brăteanu la Pitesci, pentru a se însănătoși acolo pe deplin. — Colegiul Universității de aice a alesu de senatorii pe D. Al Orescu. — Printr’unu decretu domnescu, garda orășenească din comuna Bacău este reconvocată. — (Pentru cumpărarea de arme,) consiliul comunalii din Bucuresci a votatu 60,000 lei noi; consiliul județianu de Dolju 10,000; consiliul județianu de Teleormanu 27,000; consiliul comunei Ismail 10,000; consiliul județianu de Romanați 5,000 și consiliul județianu de Prahova 6,000 lei noi. S’a concedatu următoarele releuri poștale: Tecuci, Berheci și Pereschiv din secția IV cu 112 cai D-lui Anton Cincu cu prețul de 346 lei 62 bani subvențiune de fiecare calu pe anu. Mirila și Teslui din secțiunea VI cu 48 cai D-lui M. Vălcănescu cu prețu de 293 lei 75 bani. Târgu-Frumos, Mircești, Nisporești, Cristești, Capu-dealului și Bacău din secțiunea II, III și XIII cu 168 cai D-lui Grigore Sturza pe prețu de 329 lei. Mărășesci, Adjud, și Beresci din secțiunea II cu 124 cai D-lui J. Teohari pe prețu de 329 lei. Galbenu și Roman din secțiunea III cu 68 cai D-lui George Bezmeriță, cu prețu de 329 lei. Cleja din Secțiunea II cu 32 cai D-lui George Mihail cu prețu de 340 lei 25 bani. — Cu începere de la 1 Noemvrie s. n. s’a regulat circulațiunea a doue dilijențe pe septemănă intre Bucuresci—Galați și vice-versa prin Ploesci, Buzeu și Brăila. Aceste dilijense vom porni din Bucuresci la Galați in toate Marțile și Sâmbetele la oarele 3 după amează și din Galați la Bucuresci in toate Joile și Lunile la aceeași vară. Romanu, 20 Oct. Aice s’a alesu senatoru D. Em. Crupenschi, in locul D-lui N Ionescu, care a fostu alesu și in Iassi. Ismail, 10 Oct. (Banditul Voronov), cu cinci tovarăși ai sei, scăpatu de mai multe ori din temnițile Statelor vecine Rusia și Turcia, devenise teroarea locuitorilor noștri mărginași și calcase și torturase in cele din urmă pe nisce pasajeri ce veneau la Ismail din Rusia. Vedindu-se urmăriți energica in toate părțile de administrație, tâlharii se refugiaseră pe lacul Ialpugul ce se întinde de la Ismail și pană la Bolgrad. Aici, mărimea apei și a stufurilor părea a face imposibilă orice urmărire. D. Prefecturase trimise in goanăle pe D. C. Razu polițaiul impreună cu D. sub-locotenentu Dimitrescu Mihail și 15 soldați din regimentul al 4-le cari după dovă file de căutări pe locul ei descoperi in spatele orașului Bolgrad. Simțindu-se strânși de aproape, tâlharii eșire pe uscatu și se împotriviră cu armele. O luptă crâncenă se încinse atunci intre tâlhari și gonaci. Voronov și doi din tovarășii sei au cădutu morți și unul rănitu. (Monitorul..) Scrii din afară. Francia. Harta strategică a Franciei, de care se zice că ar fi eșită din cabinetul imperatului Napoleon, s’au pusu la disposițiunea publicului in librăria militară de Dumaire, in Paris. Tecstul, care insoțesce harta renumită, orice intre altele: Fransia sub imperiul al doilea, și-a reaflatuotarile sale naturali in munți, Italia devine liberă, Olanda a ruptu legătura care prin Limburgu și Lusenburg o alexă confederațiunei germane, confederațiunea se disolva, fortărețile federaționali numai exista, cetatea Mainz este a Prusiei, Landau și Germersheim sunt a Bavariei, in Rastadt sunt trupe badenese, cetatea Ulm este așezată in comuna de Bavaria și Würtemberga. Prusia s’a măritit, aceasta ănsă n’a conturbatu echilibrul europeana spre dauna Franciei, înaintea evenimentelor mai de aproape Austria aliată cu Prusia, ca capi ai Germaniei, au pututu pune in contra noastră 80 milioane de oameni legați intre sine prin convențiuni și organisațiuni riguroase militare. Adi puterile ce inconjură Francia sunt nedependinți. Belgia și Elveția sunt neutrali. Prusia ca confederațiune, are o populațiune de 20 milioane, statele germane din sudu de 8 milioane, Austria de 35, iar Italia de 22 milioane. Franția cu unitatea sa internă, cu populațiunea sa de 40 milioane, socotindu și Algeria, n’are a se teme de cineva. Paris, 26 Oct. Buletinul Monitorului dice. Comitetul bulgarii care ș’a stabilitu propaganda sa revoluționară in Bucuresci urmează intrigile sale. Puterile trebue să urmeze a lor desvoltare cu activitate, veghiare și solucitudine. Guvernul Otomanu este olăritu a se abținea de ori-ce mesuri de provocare, dar a infrănge cu asprime ori-ce încercare. Paris, 29 Oct. Monitorul găseste că cifra de 800,000 oameni, pe picioru de resbelu in Austria, este in perfectu raportu cu populațiunea și posițiunea sa in Europa. Această cifră n’are nimicu nelinișcitoru pentru nimeni.—Memorialul diplomatica publică o epistolă a lui Don Carlos prin care zice că, dacă ar deveni rege al Spaniei, se va sili a impaca cu realitate instituțiunile folositoare ale presentului cu trecutul. Paris, 29 Octom. (Tel.) Jurnalele oposițiunei comentează noua hartă europeană, și întreabă: pentru ce se înarmează așa de mulți, dacă Francia n’are de ce se teme. Viena, 27 Oct. (In ședința comisiunei pentru apărarea țerei). D. Beust țină unu discursu, in care cieea intre altele: Politica Austriei este politica păcei. Relațiunile cu Francia, Anglia și Italia sunt cele mai bune; Italia anse nu are totdeauna mana liberă. —Față cu Prusia ține Austria la principiul neresbunărei, din partea Prusiei înse nu se poate bucura de asemine respectu. De s’aru esca vre-unu conflictu intre Francia și Prusia, Austria trebue să stee înarmată in modul respectabila, parte pentru a respecta neutralitatea propriă, parte pentru a opri intervențiunea celorlalte puteri, și cere pentru votarea 800,000 soldați. Viena, 29 Octomv. Senatul imperialu in ședința sa de adi primi proectul de lege despre contingentul recruților, după ce ministrul Taafe declara, că cei 560,000 oameni ceruți de ministerul, nu mărescu numerul armatei stabile. Asemenea s’a primitu și convențiunea poștală și teritorială, indieetu cu Synteza. Viena, 30 Oct. Pesti-Naplo publică unu articulu contra atitudinei guvernului romănu și a presei guvernamentale, cali jice elu, anță poporul romănu contra Ungariei, cu care din contra elu are interesu de a lucra in modu pacinicu pentru civilisațiune. Nici monarchia, adaugă Pesti-Naplo, nici Ungaria nu vora resbelul, ci pacea; cu fantasie ănse de Daco-Romăni, prosperitatea României se distrage. Napló speră că o politică înțeleaptă va prinde rădăcini in România. Viena, 3 Noemv. (Tel.) „Pressa“ de astăzi scrie, că guvernul a trimesit o depeșă cătră representanții sei in străinătate pentru a îndrepta opiniunea despre cele duse de D. Beust in comisiunea pentru apărarea țerei. — „Noua presă liberă“ de astăzi scrie: Anglia in înțelegere cu comitetele care au aceleași interese in cestiunea Orientului, au cerutu de la Turcia in virtutea art. 22 din Convențiunea de la Paris, că după constatarea periculelor care se ivescu prin starea actuală a României, să ia mesujele cele mai serioase de îndreptare in numele puterilor garante. Madridu, 26 Oct. (Unu manifestu a 1u guvernului), dice. Revoluțiunea a introdusu sufragiul universalu ca o demonstrațiune pentru suveranitatea poporului. După ce s’au proclamatu principiile fundamentale, guvernul vostru viitoru se bazează pe libertățile cele mai vaste, și recunoscuții de toate juntele, guvernul, ca unu corpu uui cu, concentrează in sine doctrina manifestațiunii votului poporalu. Modificarea cea mai însemnată e introducerea libertății religioase. Manifestul proclamă libertatea tuturor productelor de presă, fără care eluptațiunile revoluțiunii ara remăne o formalitate ilustriă și goală. Manifestul asigură, că coloniele voru participa la avantajele revoluțiunii, și promite, că guvernul va da socoteala inaintea corpurilor legislative. Madrid, 2 Noemo. Astăzi s’a ținutu o conferență, in care se decise a se forma unu comitetu compusu de patru democrați, patru unionisti și patru progresiști; acestu comitetu se va declara in favoarea monarhiei naționale pe baza sufragiului universalu și cu principiile cele mai liberale. Spania.—Francia, Anglia, Portugalia, Austria, Prusia, Italia și Olanda au recunoscutu guvernul provisoru alu Spaniei, și cu deosebire guvernul francesu a esprimatu dorința de a susține relațiunile de amicie intre Francia și Spania, ănse ce e mai multu, nunțiul papalii decbiarâ, că săntul scaunu romănu ăncă voesce a trăi in amidă cu guvernul actualu alu Spaniolilor. Ministrul de esterne a adresatu unu circulara representanților Spaniei la curțile străine, in care desfășură prelargu căușele alungării dinastiei Bourbonilor, apoi starea actuală și procedura guvernului in restaurarea și stabilirea ordinei constituționale. Roma, 28 Octomv. (Tel.) Briganții au calculit colegiul Benedictinilor, au dusu cu sine pe vicerectorul colegiului, și ceru 100,000 franci pentru eliberarea lui. Contele Russel desvoaltă activitate mare in această causă. Roma, 28 Oct. Se asigură că Papa a fostu insciințata de Napoleon că trupele Franciei au să se retragă in curendu. Petersburgu, 28 Oct. Diarul de Petersburgu demonstra posibilitatea de a menținea pacea, cu toate că se făcu înarmări mari. Articulai sfărșesce amenințănda de a interveni și Rusia dacă Francia in resbelul cu Prusia, trecendu Rinul ar ațita mișcarea poloneză. Petersburgu, 29 Oct. Cu ocasiunea bandelor insurecționale bulgare, Invalidul rusii dice: „Suntem convinși că principele României va evita orice tulburare a păcei in Europa; perturbațiunile in România nu voru găsi nici unu sprijinit lăngă Rusia. România cată să se silească a dobândi ajutora de la aceia cari reînviată cestiunea orientală. New-York, 28 Octomv. (Tel. submarină.) In New-Orleans au eruptu turburări. Ținuturile saracene s’a pusu sub jurisdicțiunea militară.