Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-11-26 / nr. 110
Anul II .Prețul abonamentului. Iasai : Pe unu anu 14 lei oi , șase luni 7 „ „ trei * 31»» » i Biatricte: Pe ilanu ,16 lei noi „ șase lun 8 „ , „ trei , 4, Austria și Germania : Pe șase luni 5 florini hârtie. JTraneia: Pe șase luni 16 franci, Hosia: Pe anu ,25 franci sau 8 ruble. IASS l,lot 20 Noemvrie 1870. Anuneiuri. Rândul de 35 livre sau locul seu 20 l’ani. Inserjlor, și Reclame Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancatfe nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. DE »OUBORI 3P23 SEPTEMANA. Eaei tip Ea a*u3 5<# 1.3e Kissial, Redacțitmea Admii 1 i si i-ațîiunea: in localul Tipografiei Junimea. € ALEI 1 A I îl I SEPT « îl Íif E I . Stilu Stilu nou Dioa. Patronul «lit«» 8. Räsar. Apusul. Stila stil nou Dioa. ! Patronul tii 1ei. Rilsär.j Apusul vechiu. " «*K smi. I ilialit __________ soar. “iJloefa V.""^DecejW, brem. oare in Boem. Dec. orem.'oresin 22 4 Duminecă. Apostolul Filiman. 7 42 4 17 26 8 Joi. Cuviosul Aspier 7 441 4 15 23 .5 Luni. Pat. Amfilohie Episc. Icon. 7 43 4 17 .27 j 9 Vineri. Cucericul Iacov. Persul. 7 45] £ 15 24 6 1 Mar ți. Clisment Papa Roatei. 7 43 4 16 28 10 Sambäta. 1 Cuviosul Stefan cel nou. 7 45.14 15 15 17 ! Mercur!______| Mucenita Ecaterina.__________ 7 44 4 16 29 1 11 Duminică. Mucenicul Paramon._______________ 7 464 15 No no. Depeși telegrafice. (Serviciul privatu al „Curierului de Iassi.“) Berlin, 4 Decemv. Depeșa regelui catră regina. 3 Decemv. Zice: Astăzi n’a avutu locu nici o combatere serioasă. Inamicul pare a se intări lăngă Vincennes. Generalul Trescon a luatueri 7 tunuri și 1800 prisonieri, intre cari 1 generali și 20 oficieri. Bombardamentul fortăreței Belfort a inceputu astăzi. O altă depeșă a regelui cătră regina spune, că prințul Friderick Carol a respinsu pe inamicii lăngă Chevilly și Chilleurs, luăndu-i două tunuri și silindu-lu a se retrage in pădurile de la Orleans. Tours, 4 Dec. Noutățile din Paris confirmă, că francesii in 1 Dec. sara au ținutu încă Champigny și Brie. Nu francesii, ci prusienii au cerutu unu armistițiu de căteva oare, care li s’a acordațui. O depeșă ministerială din 2 Dec. adresată către prefecți, spune, că armata de la Loire continuă marșul său; lovirea n’a avutu vre-unu avantagiu insemnatu nici pentru o parte. Unu atacu asupra Autun s’a respinsu de două ori, cu perderi importante ale inamicului. La nord retragerea inamicului pare a fi sigură. Tours, 4 Dec. Armata de la Loire. Vineri spre Sâmbătă a intreruptu marșul ei din causa resistenței foarte vioae a inamicului; acestă pare că a concentratu puteri însemnate intre Pithiviers, Artenay și Orgues. Armata de la Loire după nisce lupte fără resultatu a intratu in posițiuni tari lăngă Orleans, mărginindu-se de a ocupa mase importante de ale inamicului și de a ușura prin aceasta degajarea armatei lui Ducrot. Lyon, 3 Dec. Luptă pe șoseaa de la Autn la Arnay. Generalul Chremier urmărește pe inamicul Versailles, 4 Dec. După o luptă de dovă zile, la care au luatu parte corpul al 2-lea armatei, armata de Meclenburg și corpul lui Mannstein, astăzi fară s’a luatu suburbia Staverjean și gara drumului de feru de la Orleans ; alte corpuri sunt gata de a lua mine și orașul. — înaintea Parisului, inamicul a stricatu astăzi podul aședatu pe lăngă Brie și s’a retrasu peste Marne. Tours, 5 Dec. (oficialii). Noaptea trecută Orleansul s’a deșartatu de cătră noi și la meciul nopții s’a ocupatu de cătră inimica. Retragerea s’a făcutu in bună ordine. Berlin, 5 Dec. In Parlamentul federal, ministrul Delbrück dă cetire unei scrisori a Regelui de Bavaria, prin care acela oferă regelui de Prusia coroana imperială a Germaniei. Florența, 5 Dec. La deschiderea Parlamentului discursul tronului accentuează neutralitatea, viitoarea transferare a guvernului la Roma și alegerea Ducelui d’Aosta ca rege al Spaniei. Scrie din intru. Corpurile legiuitoare. SENATUL. Senatul intrunindu-se in majoritate, la 17 Nov. și a constituita biuroul, alegênda de președinte pe d. A. Plaine, precum și pe ceilalți membri totu acei din sesiunea trecută. S'a procesa apoi la alegerea unei comisiuni pentru redactarea respunsului la discursul Tronului, și s’au alesu d-nii loan Manu, Episcopul Dunării de josu, D. Moruzi, D. Cariagdi, D. Veisa. CAMERA. In ședința de la 17 Nov. fiindu de față 80 deputați, se dă citire diferitelor petițiuni. Apoi D. N. Blaremberg anunță următoarele interpelări: pentru d. ministru de externe: „unde stă conflictul intre guvernul nostru și celu otomanu, in privința baterii monetei? Este d-lui (ministrul) dispusa a arăta corespondința urmată intre guverne privitoare la aceasta? Care e motivul pentru care, in impregiurări grave ca cele in care ne aflămu astăzi, d. agenta diplomatica al țerei se află in Bucuresci? Aceasta e o receală către guvernul otomanu, sau că demisionarea d-lui agentu este o realitate? Dacă este reale, de ce n’a anunțatu guvernul aceasta și de ce n’a luatu măsuri de înlocuire? Ce e convențiunea încheiată cu Serbia? Cum s’a făcutu ea fără ratificarea Camerei?“ Pentru d. ministru de financie: „Care a fostu misiunea persoanelor trimise de d-sa la Berlin, in cestiunea Ambion? care e resultatul acelei misiuni și e dispusu d. ministru a comunica camerei acele lucrări?“ Pentru d. ministru de lucrări publice: „Este dispusu d. ministru a accepta lucrările d-lui Strasberg cum se găsescu, cu materialii vechiu și reu făcute, căci un mesagiu este o trasă care lasă a se înțelege că guvernul e dispusu a le primi cu mare grăbire.“ Guvernul declară că va respunde peste trei zile. După acestea, cu învoirea camerei, s’a decisu a se alege o comisiune de cinci membrii, cari să cerceteze desaidul arestării d-lui Al. Candiano Popescu. Se proclamă ca membrii ai Comisiunei d-nii C. Bosianu, N. Voinov, N. Ionescu, Eugeniu Ghica și Comănișceanu. In urmă după oarecari neînsemnate desbateri, se procede la tragerea la sorți a secțiunilor. In ședința de la 18 Nov. D. Costin Brăescu, raportare, dă citire raportului comisiunei verificatoare a titlurilor noilor deputați aleși. Se proclamă fără disensiune ca deputați: la coleg. III de Fălciu d. Ștefan Parpali, la coleg. I de Fălciu d. Gheorghe Beldiman, la coleg. III de Bolgrad d. Gheorghe Carpu, la coleg. II de Covurluiu d. Nicu Catargiu și la coleg. II din Ias si d. Nicolae Aslan Ceaur. D. Fleva cere a se lua in considerare imediata raportul comisiunii verificătoare a dosarului cestiunii d-lui Candiano, care s’a și depusu la birou. Adunarea deci()Sndu a se incepe cu această cestiune, d. N. Voinov, raportorele comisiunii, citesce raportul comisiunii. Majoritatea comisiunii, compusă de d-nii C. Bosianu, N. Voinov, Nicolae Ionescu și Eugeniu Ghica, a opinatu a se pune in libertate d. R. Candiano Popescu, făr’a inceta procesul, iar minoritatea, compusă de domnul Dimitrie Ghica Comănesceanu, a opinatu a nu se libera, fiindu c’are intima convicțiune că d. Candiano e culpabile de crima ce i se impută. D. Voinov explică apoi cum comisiunea mai întâiu a cercetatu care e competința sa și a camerei, cum, după discusiunile urmate, ea a statuatu că nu se putea pronunța decât asupra acestor doue punte: I) că prin eliberarea deputatului nu se curmă mersul justiției; I) că prin eliberarea lui nu se turbură ordinea publică cătuși de puținu, in urma cărora luatu decisiunea citită deja. Căt despre procesu, declararea d-lui Candiano că va compărea înaintea justiției, când va fi chrămatu, este suficiinte. Deschidendu-se discusiunea, d. Primministru Iepureanu mulțămesce comisiunii de principiele bine stabilite de densa; cașul era foarte delicațiv, era vorba de inviolabilitatea deputatului. Comisiunea s’a găsitu apoi și in fața justiției, și a sorutu se nu intre in atribuțiele ei, remăindu ca judecata se urmeze. E car de părere, cu comisiunea, că liberarea d-lui Candiano nu va turbura ordinea publică și declară că telegraful guvernului e la ordinea camerei și, după votu, va fi imediatu liberatu. Ne mai fiindu nici o disensiune, se pune la votu prin bile opiniunea d’a se elibera d-nu Candiano, și Președintele, anunțăndu resultatul scrutinului, proclamă că adunarea, aprobăndu opiniunea majorității comisiunii, a decisu ca d. Candiano se fie liberatu (aplause). Se suspinde ședința pe 10 minute. La redeschidere se procede la alegerea unei comisiuni de 3 membrii, care să elaboreze proiectul de respunsu la discursul tronului, și se alegu d-nii D. Gheorghe Vernescu, D. Const. Bosianu, D. Ioan Codrescu, D. Nicolae Ionescu cu Nicolae Blaremberg, D. Nicolae Voinovu și Nicolae Fleva. Ședința se ridică la 4 ore și Camera trece in secțiuni. In ședința de la 19 Nov. D. ministru de financie citesce mesagrele prin cari se trimitu in desbaterea camerei proiectele de lege următoare: celu privitor la desființarea taselor personale și imposibilu de șiosele și la prefacerea lui intr’o dare generale, celu pentru inființarea monopolului tutunului ca dreptu esclusivu al Statului, celui pentru stringerea datoriei flotante și celu pentru regularea și mărginirea împrumuturilor provisorie ce face guvernul in cursul anului. Adunarea decide a se tipări și publica, luăndu-se de urgință in considerare de secțiuni. Apoi D. ministru al justiției citesce mesagrele prin cari se naintează proiectele de legi pentru organisația ministeriului justiției, celu pentru suprimerea posturilor de membrii și supleanți permanenți la tribunalul comerciale din Brăila, etc. și celu pentru adaugerea la tribunalul Ufovu la secțiunea III și la tribunalul Mehedinți este unu supleant». După aceasta adunarea procede la alegerea comisiunii budgetare, de 21 membrii, după care ședința se ridică. Buletinul „Moniteur“ din 2 Dec. scrie: ieri Garibaldi inprejura de Autun a respinsu pe prussieni din două posițiuni importante. O depeșă din Genf, cu data 2 Dec. spune, că armatele germane din Metz, Thionville, Nancy și Strassburg au primitu ordinu de a merge lângă Paris in timpul cel mai scurtii possibilulframul Handelsblatt Nov. Zice, că negocierile intre regele Prusiei și intre Napoleon, privitoare la pace, s’apropiă de sfârșitul lor. Pacea va fi in curanda inedtentă. Ex-imperăteasa Eugenia va merge la Wilhelmshöhe pentru a semna tratatul. Diarele italiene se ocupă mai alesu de alegerile deputaților. Ultimele scrii ce ne aducu ele, ne facu cunoscutu, că resultatul definitivu nu s’a pututu cunoasce din causa numeroaselor balotagie; d’abiäus au datu unu resultatu definitivu, iar done treimi sunt cu balotagiu. Acestu resultatu neacceptatu și extraordinar se atribue parte disposițiilor legii electorale, care cere 2 treimi din numărul votanților la prima votare, și parte alegătorilor, cari au mersu nu prea micu numeru. „Pressa“ de la 2 Nov. scrie : „Papa Piu IX a mai publicatu o enciclică către toți episcopii și clericii catolici, reclamăndu concursul lor și nevoindu a admite nici unu felu de reconciliere. Nu scimu a câtelea enciclică mai este aceasta. Nu scimu dacă in numele lui Christ se poate chreștinesce și catolicesce face apelu la o forță streină, care se aducă resbelul și indiferința fășierea in Italia, una din țerile cele mai catolice, care nu cere decăt a trăi liberă și unită alături cu biserica liberă.“