Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)
1873-03-28 / nr. 36
rT‘ tjAnul VI PREȚUL ABONAMENTULUI: lasst, iercuri 28 Martie 1873. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NAȚIONALE. CALENDARUL SEPTAMANEI. No. 36. Inserțiuni și reclame: Rândul 60 bani.—Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Esemplarul 20 bani. Stil Stil TimpAmnnx TUT si Np II! pasarituli Apusul Stil Stil DTOR ! PATRONUL PILEI. ! ^săritul Apusul vecii iu. nou. ?I0A PATRONUL]?! LEi. | Soarelui. | Soarelui. toc îsiu. nou. iHOA’ | 1 JU V Soarelui. Soarelui. Martie. Aprilie. jl Orel m. Ore. m. Martie. Aprilie. [ Ore. m.Ore. m. 25 6 Duminică. (f) Buna Testire. I 5 33 6 32 29 10 Joi. I Cuv Marco. I . ^6 16 37 iași: Pe un an 20 lei noi; — Pe șese luni 11 lei noi; —Pe trei luni 6 lei noi.Districte: Pe un an 24 lei noi; — Pe șese luni 13 lei noi; — Pe trei luni 7 lei noi, Austria: Pe 6 luni 14 franci; — Germania: Pe 6 luni 18 franci- Italia, Belgia, Elveția: — Pe șese luni 22 franci; —Francia: Pe șese luni 26 franci. * 25 26 27 Apare de TREI ori pe septamana DUMINICĂ, MERCURI Și VINERI. ANUNCIURI. Rândul sau locul seu 15 ban 26 7 Luni. Sobor: Arhanghelului (Javril. 1 5 31 6 34 30 11 Vineri. Cuv. • Joanea Scarni j? ^4 ° 27 8 Marți. Cuv. Matroana. 5 29 6 35 31 12 Sâmbătă. Cuv. Ipatie, episcop. Io 22 6 3. § 28 9 Mercuri. Cuv. Ilarion. 1 5 27 6 36 April 1 13 Duminică. 1 (1) Duminica Floriilor. ...... 5 16.. 6__43 ȘTIRI DIN IITRU. In Giurgiu liniștea este de tot restabilită. Inserțiunile ziarului „Românul“, de ieri, Mercuri, sunt cu totul neexacte, guvernul dăndu-le cea mai formală desmințire, se manține in declarațiunile comunicate in „Monitorul“ de ieri, 21 Martie. (Monitorul.) (Comunicat.) Relativ la incidentul de la Giurgiu cetim in „Patria“. Unele ziare nefiind bine informate au anunciat cu regret publicului incetarea din viață a d-lui Major Carp, in urma ranelor primite cu ocasiunea desordinei in Giurgiu. Avănd informațiuni positive, ne aflăm in plăcuta posițiune de a asigura că domnul Major Carp este mai bine, afară din orice pericul, și peste doue zile va putea ași din casă. SENATUL ROMÂNIEI. Ședința de la 24 Martie 1873. Ședința se deschide la 1 */a ore sub președința d-lui vice-președinte Th. Weissa. Asupra ordinii zilei, d. prin ministru propune ca Senatul să sea mai intăi in desbare proiectul de lege pentru contractarea unui împrumut de 10 milioane, votat de Adunare, și care se admite de Senat. D. N. Bățcoveanu, raportarele comitetului delegaților in chestiunea creditului furciar, după oarecare observațiuni asupra intărzierei d-sale pentru publicarea raportului, vine la rasele prin cari a trecut chestiunea creditului funciar prin Camera. Acest proiect de la început a fost tratat de bancă națională; cuvăntul e un adevăr sonor. Făcând insă cercetări, dacă această bancă funciară vine in ajutorul țarei, a găsit că ea dă mari beneficii unora in paguba altora. Nu poate participa nimeni la acest credit decăt numai proprietarii de moșii. Nici aceștia nu vor putea beneficia din acest credit. El este un flagel pentru acei proprietari, pentru că pănă acum vor fi avut, credit, de aici înainte nu vor putea a mai avea, căci jumătatea cealaltă din moșia lui este grevată la Bancă. Dobânzile sunt prea oneroase, și se urcă la aproape 14 la sută. Vor ajunge cum s’a intămplat in Silesia, unde proprietarii au fost siliți a ceda averile lor creditorilor. Proprietarii negrevați nu vor putea asemenea să participe din causa dobânzilor prea oneroase. Această bancă este numită fonciară și națională. La ea insă nu poate participa nici arendașul, nici țăranul. Oare națiunea este numai un număr restrâns de oameni?... După acestea, d-sa citește raportul d-sale, care conchide, după ce combate creditul funcar prin asociațiunea proprietarilor, a se introduce mai multe modificări. Se dă cetire art. I și modificărei introdusă de comitetul delegaților. De raportare, explică că comitetul a permis a se forma și societăți de capitaliști, pentru cari se va face o lege specială. D-sa citește și celelalte articole modificate, dând căte-va explicațiuni. Citește asemenea și modificările aduse la Statute. D. Președinte al consiliului spune mai multe Senatului, despre conduita sa in chestienea creditului fonciar la Cameră, și care va fi ținută la Senat. D. ministru espune cum s’a presentat mai intăi chestiunea creditului funciar la noi, cum s’a espus la finele sesiunei trecute un proiect al capitaliștilor, cum s’a presentat apoi proiectul propriatarilor care cerea un privilegiu de 25 ani. Guvernul nu a voit să admită privilegiul. Camera a doborât privilegiul și monopolul ce se acordau prin proiectul primitiv. Guvernul va menține și aici aceeași linie de conduită. Roagă dură Senatul să nu primească celelalte modificări ale delegaților, ci numai aceea privitoare la reducerea termenului de 10 ani la 2. Căt pentru teama ce au exprimat unii din d-nii senatori, că Camera nu se va putea complecta spre a vota amendamentele ce se vor introduce de Senat, ci-sa ia angajamentul că Camera se va putea complecta. După oarecare esplicațiuni se pune la vot luarea in considerare și se admite cu mare majoritate. Trecăndu-se la discuțiunea pe articule, d. loan Ghica avănd cuvăntul, declară că va face contrariul de ceea ce a zis d. raportare, d sa este interesat in această chestiune , atăt ca proprietar, căt și ca mandatar al proprietarilor. S’a făcut doue imputări acestui proiect: că nu a inventat nimic, și că n’a fost fidelă copiatoare. Acesta este adevărat. Chestiunea creditului funcar la noi datează tot de atăt timp, de cănd datează și suferințele proprietăței. In timp de 14 ani de cănd se agită chestiunea, s’au făcut studii de toți bărbații noștri cu cunoștințe. S’au consultat apoi și diferiți bărbați din străinătate, căt și capitaliștii. In timpul din urmă guvernul actual s’a adresat chiar la representanții sei din streinatate. Adevărata suferință este scumpetia banilor, mărimea dobănzei. Eeste vorba dară de acei proprietari cari avănd o proprietate mică să poată mări valoarea sa, găsind capitaluri eftine. Chestiunea e aici: de a găsi bani eftini, și a face să câștige proprietatea. Nu s’a putut „găsi nici o lege, nu nici o țară din lume prin paie, să *9 punîi a limită dobănzilor. Dintre toate cererile de bancă fundară nici unul nu a venit să fixeze dobănda. Dobănda ce se fixază chiar in acest proiect de lege, este o dobăndă nominală. Nu s’a putut face alt decât a se ridica pedicele cari făceau ca banul să se ascundă. Proprietarii nu vor putea forma decăt creditul funciar; banca o va forma capitaliștii. Primul institut este o garanție că titlurile se vor plăti esuet. După mai multe desvoltări asupra mecanismului acestei instituțiuni, revine la propunerea dui raportare: consistența asociațiunei capitaliștilor cu ceea a proprietarilor. Legea specială, de care vorbește de raportare nu poate fi alta decăt legea prin care să se autorize funcționarea numai a unui singur institut al capitaliștilor. In adevăr, dintre proiectele căre s’a înfățișat, toate au cerut privilegiu, d-sa le enumeră. D-sa demonstra inconvenientele ce ar resulta din consistența asociațiunei capitaliștilor cu acea a proprietarilor. Jocul de bursă al efectelor capitaliștilor va face ca să se ruineze asociațiunea proprietarilor, dănd un curs tactice efectelor lor. Să se respingă mai bine sistemul decăt a se preferi să funcționeze amăndoue aceste sisteme. In creditul funcar așa cum a fost conceput și adus de guvern, tot beneficiul este al proprietarilor împrumutați, căci vor lua parte la câștiguri. Pe cănd in asociațiunile de capitaliști dobănda, odată fixată, nu se mai scade. Căt despre chestiunea termenului de 2 ani roagă pe cabinet, care a luat parte la această lege prin buna voință ce i-a arătat, să nu insiste asupra acestui termen. Cănd va fi numai termenul de 2 ani crede oare guvernul că o hărtie nouă, cu un sistem la care nu suntem deprinși, crede că va putea să primească un curs bun, să primească o consistență. Dacă guvernul voește ca această instituțiune să aibă vitalitate, să nu se opue la termenul de 10 ani, pe care l-a primit și in Cameră. Am încercat, Uestut cu un uvcol unic straine, ni se propune ca să fim introduși și acuma pe piețele străine. Să umblăm insă și noi singuri pe propriile noastre picioare, căci ne am făcut acum destul de mărices ca să putem umbla singuri. Terminând, oratorul arată că va vorbi cu cifre, despre dobânzile și celelalte disposițiuni, pe cari de raportare le-a arătat cam îngrozitoare. D-sa va demonstra cu cifre, cănd vor veni articolele, in cari se vorbește despre interese și altele, și va proba că nu este nimic de speriat, nimic vexatoriu sau ruinător. NUMIRI. Prin decret cu data din 20 Martie 1873, sunt numiți și permutați.— D. loan George Poroineanu, fost adjutor de sub-prefectură, sub-prefect la plasa Motru de Jos, județul Mehedinți, in locul d-lui Marcu Părscoveanu, demisionat. — D. Theodor Deparațianu, actualul sub-prefect de la plasa Târgului, județul Teleorman, in asemena dualitate la plasa Teleorman, același județ, in locul d-lui FOILETON. 8 ASAM sau DIAVOLUL LA PARIS. Tradus de S. C. A. Comedie vodevil in 4 acte, un prolog și un epilog (Urmary). Fernand, In sfârșit, iatămă încredințat. Espaniolă, Americană, Germană sau Italiană, acuma se alege parei. Necunoscuta, (sculănduse și scoborănd scena). Aceasta este aceea ce ați vrut d-lor, și fiindcă numai prin fugă poate cineva scapa de persecuțiunele D-voastre, de aceia mă retrag. Fernand, scuzați mă D-nă... Necunoscuta, In sfărșt, d-le, ’mi aduc aminte se vă fi văzut pintre curtesanii mei. Hector, (încet lui Fernand) Fericit ștrengar, dacă n’ai fi amicul meu... aceasta ar fi intre noi un duel de moarte... dar, intre amici mă retrag... Iuliu, (asemenea). Două la mână, rău scop... aide, lucrează, nu voi spune nimic D*nei dăsuități. O ORU. Ea pe Fernand’l prefera Ce putem dar noi ai face? Neavănd de noi plăcere Aidem d lor se mergem, Fernand, Dacă e crudă și plăcută Numai înțeleg nimica Este geniul cel rău îngerul meu păzitoriu? (refrem corului) (pe urmă se duc) scena vs. Fernand, Necunoscuta, Necunoscuta, Ei bine d-le suntem singuri toată lumea a dispărut ca prin farmec. Fernand, Nu sunt lăngă o fermăcătoare? Necunoscuta, Ad-le dacă aceasta este pentru a mi face complimente... Fernand, Complimente.. . nu d-nă nu... aceste sunt intrebări, o mulțime de întrebări pe care trebue a vi le face... și insfărșit ziceați că aveți un frate? Necunoscuta, Unul singur, și care este mort mai bine de 15 ani in țara însuși in care am văzut amândoi resărind soarele. Fernand, Ah !unteți nassentä in oarecare depărtare? Necunoscuta, (surizănd) Așa mi se pare, d-le... Fernand, Ah! Ertare, aceasta este drept, dar sărmanul meu cap este așa de tulburat ... Unul zice că sunteți. Espaniolă, altul Americană, celalt Germană, un altul Italiană... Pe care sa cred? Necunoscuta, Pe acel care va fi spus ca sunt francesă. Fernand, Francesa 1 Necunoscuta, O Compatriotă, aceasta este prosaic, nu este așa?... Simplu? dar toată viața pană ’n present mi a fost tot astfeliu de simplă, astfel de prosaică. Orfelină, crescută intr’o mănăstire, și nu știu de unde am eșit spre a intra in lume, și spuneai D-le?... Fernand, Ce Langaj! Aceasta’i că sunteți un inger, in present? Necunoscuta, In present!... Fernand, Aceasta’i fiindcă samanați.. . Necunoscuta, Samăn ?... Fernand, Ertare!... Eu nu sunt, după cum ziceți... (aparte) In adevăr, acest bilet ce am primit, misterul care meneunjura și această nouă aparițiune. NecummM, Ö« curtați d-kn Fernand, Găndiam, d-nă, că in totdeauna de partea opusă a geniului rău se află geniul bunului. Eu am văzut azi dimineață geniul meu cel rău. Necunoscuta, Și căreia’i samăn ?. . . Fernand, El a luat fisonomiea d voastră, dar nui samanați de loci, el este rău, d-vostră sunteți bună, el vine din Infern, d-voastră vă scoborăți din ceriu. Necunoscuta, Continuați.. . eu mă retrag... Fernand, Lasați mă a vă spune, că dacă lucrați pentru menținerea inimilor, atunc ajutorul d-talei mi va fi poate necesar. Necunoscuta, Ci poate inima d-voastă este in pericol? Fernand, Da, d-nă, da, menținerea mea este foarte compromisă, și văzănduvă atăt de frumoasă și atăt de plăcută... (In acest moment se aude in fund vuet). Necunoscuta, Ce să fie ? Fernand, Ce vueze... vedeți bine, d-nă, oarecare eveniment... Necunoscuta, In sfârșit acest vuetc nu este natural... Fernand, Poate fi oarecare nenorocire, trebuc a videa cei (zărind pe Hector care trece fundul cu <mre*care invitați) Hector! cei?