Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1878 (Anul 11, Nr. 73-141)
1878-11-26 / nr. 129
Judele de pace ocol. III din Iași. No. 4050. Prin cartea noastră de judecată No. 551, pronunțată la 19 Septemvrie 1878, și in basa art. 1170, 1088 cod. civil, 150, 234 și 146 pr civilă, s’a condemnat pe d-nei căpitan Bujoreanu, se plătească reclemantei Maria Vais, suma de 438 franci 50 bani, cu procente legale de la data reclamațiunei 21 August 1878 și până la numerătoare, plus 20 lei ne cheltueli de judecată, cu drept de oposiție și apel. Judele de pace ocol. IV din Iași. No. 3312. Prin cartea noastră de judecată No. 382, pronunțată la 11 Noemvrie anul curent, pe baza art. 1170, 1088, cod. civil, 150 și 146 pr. civilă, sau condemnat pe d-nui Moise Blomberg a plăti d-lui Iancu Ștern suma de 800 lei noi, cu procent legal de la data reclamațiunei până la numerătoare, plus 12 lei noi cheltueli de judecată, cu drept de oposiție și apel, conform art. 29 și 21 pr. civilă. Inginerul hotarnic jud. Dorohoi. No. 21. Regulăndu-se ca la 10 Martie 1879, să se facă hotărnicia moșiei Grimești, din jud. Dorohoi, despre Verpule, Badești, Botoșănița și Bălilești, proprietarii sunt invitați ca la aratatul termen, să fie presenți la Primăria comunei, cu acte și documente ce vor fi posedând, neviind se va urma conform legei. Inginer hotarnic, A. Mavrodin. CONSILIUL COMUNAL DIN IAȘI. Sesiunea extraordinară de la I—20 Noemvrie 1878. Ședința din 14 Noemvrie. Președinta d-lui Primar 8c. Pastia. Membri presenți , și anume: d-nii Belcic A., Manjerov P., Ornescu I., Bojnițâ D. Absenți motivați: d-nii Hazu G., Iorga I. Absenți fără motive d-nii: Corjescu I., Cristodulo-Cerkoz D., Gane N., Ianov I., Pavlescu St., Racoviță A., Roseti D., Tufescu Gr., Tăutu T. Ședința să deschide la 2 ore p. m. Să cetește procesul-verbal a ședinței precedente și B& aprobă. D. Primar anunță consiliului o împrejurare foarte intrstatoare, acea că epizootia s’a lățat in 4 dispăruri. Legea prescrie că 80 ere felurite măsuri, și ca să se poată indeplini legea s’a însărcinat special pe d-un consilier Manjerov; de aceia roagă pe consiliu a vota o diurnă d-lui Manjerov, și osebit de aceasta să se deschidă un credit din care să se poată face diferite cheltueli precum: țarcuri, șoproane, îngrădituri, etc. Consiliul, după propunerea d-lui Rojniță, in unanimitate voteaza a să deschide un credit extraordinar de 1.000 lei din care să se facă cheltuelele trebuitoare și să se deie și d-lui consilier Manserov o diurnă de 10 lei pe zi. D. Primar arată că regulamentul pentru perceperea taxelor pe imaș nefiind destul de eficace, căci toate măsurile de catagrafisire ce s’au luat după acest regulament n’au adus nici un rezultat, și ds ve$ind aceasta au luat dispoziți sa se închidă vitele la fiecare creadă, să se numere și să se înscrie. Cu această lucrare a fost insercinat d. adjutor Ornescu, și d-sa cu angajarea oamenilor, cu facerea de țarcuri etc., a cheltuit 134 lei 5 bani, de aceia consliul este rugat a vota un credit din care sa se poată plăti acești bani. Consiliul in unanimitate votează a să deschide un credit de 134 lei 5 bani din care să se plătiască cheltuelile ce s’au făcut, fiind insă că sunt unele cheltueli a sa de mărunte incăt nu să poate face pantru densele acte justificative căci actele ar costa mai mult de căt cheltueala iness, de aceia mandatul pentru primirea banilor se va subscrie de d. OrnefCU. C. Primar arată că oamenii ce sunt pe la gradini nefiind de ajuns, s’au angajat oameni Buulementari cu care s’au chiltuit, 81 lei, de aceia consiliul este rugat a vota un credit din care să se plătiască acești oameni. Consiliul la unanimitate votează un credit de 81 lei. D. Primar arată că ‚ extraordinar inscris in budget s’a apuzat, asemenea’a epiuzat și creditul de 4,000 lei ce s’a fost votat de consiliu , și fiindcă mai sunt cheltueli de făcut până la sfărșitul anului, consiliul este rugat a vota un nou credit. Consiliul in unanimitate votează un nou credit de 3,000 lei din care să se plătiască cheltuelile extraordinare ce s’au făcut și acele ce se vor mai face până la sfârșitul anului, și in care intra și creditul de 1,000 lei ce s’a votat la începutul ședinței pentru cheltuelele ce sunt a să face cu combaterea epizootiei. D. Primar zice că este nevoit a ridica ședința find că d-sa la 3 ore pleacă la București iar d. Manserov este chemat la un caz de epizootie. Ședința se î ridică la 3% oare. Ședința din 15 Noemvrie. Președința d-lui adjutor A. Beide Membrii presenți , și anume: d-nii Cristodulo-Cerkez C., Rojniță C. Absenți motivați: d. Primar Sc. Pastia și d-nii consideri Hazu G., Iorga I., Manjerov P., Ornescu I. Absenți fără motive: d-nii Corjescu L, Gane N., Ianov I., Pavlescu St., Racoviță A., Roseti D., Tăutu T., Tufescu Gr. Ședința să deschide la ora 2 p. m. Să cetește procesul-verbal a ședinței precedente și să aprobă. Din cauza de afaceri de administrație, discuția asupra chestiunelor înscrise la ordinea zilei seamănă pentru mine 16 cureni. Ședința se rădică la 2% ore. Ședința din 16 Noemvrie. Președința d-lui adjutor A. Belcic. Membrii presenți , și anume: d-nii Corjescu I., Hazu G., Iorga I., Manjerov P., Ornescu I, Racoviță A., Tăutu T. Absenți motivați: d. Primar Sc. Pastia și d. consilier Rojniță C. Absenți fără motive: d-nii Cristodide- Cerkez G.- Gane N., Ianov I., Pavlescu St., Roseti D., Tufescu Gr. Ședința să deschide la ora 2% p. m. Să cetește procesul verbal a ședinței precedente și să aprobă. D. Președinte arată că consiliul a votat a se plăti administratorului moșielor Galata, Olătuca și Frumoasa remiza de 10% pentru perceperea taxei pașunatului vitelor pe imașul comunei. Această remiză să stie la 643 lei 90 bani, încasarea fiind de 6439 lei 5 bani, insă din care poate să se plătiască această remiză este epiuizat. Convliul in unanimitate votează a se deschide un credit extraordinar de 1 643 lei 90 bani din care să se plătiască remiza in chestiune. Să supune petițiunea administrației tipografiei naționale prin care arată că din suma de 1249 lei 50 bani ce să cuvine tipografiei pentru imprimarea manualelor de servitori i s’au liberat numai 1090 lei 50 bani, din cauză că creditul aprobat de ministeriu era epuzat; de aceia roagă a se vota un nou credit din care să se plătiască neajunsul de 159 lei. Consiliul in unanimitate votează un credit de 159 lei pentru achitarea datoriei cătră tipografia națională. Ședința se ridică la 27 ore. CURIERUL DE IASS! Ședința din 17 Noemvrie. Președința d-lui adjutor A. Belcic. Membrii presenți , și anume: d-nii Manjerov P., Ornescu I., Rojiță C, Roseti D., Tufescu Gr. Absenți motivați: d. Primar Sc. Pustia și d-nii consilieri Hazu G., Iorga I. Absenți fără motive: d-nii Corjescu I., Cristodulo-Cerkez C., Gane N., Ianov I., Pavlescu St., Racoviță A., Tăutu T. Ședința să deschide la oara 2 p. m. Se cotește procesul verbal a ședinței precedente și se aprobă. D. Președinte aduce aminte consiliului că intre taxele votate pentru echilibrarea budgetului anului curent, este și taxa de un leu la pelea mare. Fiindcă consiliul n’a specificat, și cameră de asemenea'a specificat dacă taxa săie pentru peile nelucrate sau și pentru cele lucrate, d. Primar a înțeles că trebue să se taxeze și pelea lucrată și cea nelucrată ce esă din oraș. Aceasta a datoc la plângeri cătră d. M nistru, și una din aceste plângeri d. Ministru o recomandă consiliului comunal (cetește). D. Bojnița vede că nici votul consiliului nici Hga votată de corpurile legiuitoare nu specifică dacă să supun la taxă numai peile nelucrate sau și cele lucrate. Dacă consiul astăzi ar stabili ca taxa să se fie numai de la peile nelucrate, atunci comuna nu va mai percepe nici o taxă ci tot profitul se va duce in măna câtorva speculanți, căci nimic nu este mai simplu decăt a da pelei forma de pele lucrată: o pele de vită mică, cum. e. o pele de oae, n’are nevoe de a fi ținută mai mult de 5 zile in cadă și’și schimbă calitatea. Operația aceasta este foarte eftină; insă departe de a fi o industrie, ea nu ar fi decât un mijloc de a lovi in dreptul comunei de a percepe taxa. Tot așa și cu peile de vită mare. Au fost si sunt inca pe strada Nicolina 2 dubălării. In aceste dubălării pelea de vită mare să sune intr’o varniță cu coajă de stejar, unde stând 2 săptămăni iși schimbă fața, și apoi o exportează in streinătate pentru a să lucra și a să introduce înapoi in țară. Această operație să face numai pentru a se spa de taxă, căci îndată ce dă părul jos de pe pele, să zice că este lucrată. Prin urmare facându-se astăzi deosebire intre pelea lucrată și cea nelucrată, nu se face nici o încurajare industriei, căci industria lucrărei peilor nu exstă la noi; ceia ce s’ar fac« numai, ar fi de a impedeca comun» de a’și realiza micul ei venit. Pentru aceste considerente d. Rojniță este de părere că comuna trebue să perceapă taxă și de la peile lucrate și da la cele nelucrate ce să exportează din oraș. D. Ornescu susține propunerea d-lui Rojniță. D. Roseti este in contra părerei d-lui Rojniță și Ornescu. Poate să fie adeverat că dacă să scutesc de taxă peile lucrate a zonei să nu mai existe peile lucrate și cu chitul acesta comuna sa nu mai poată incasa micul ei venit, dar consiliul n’are misiunea de a căuta numai să sporească veniturile comunale, ci are datoria de a căuta de buna stare materială a cetățenilor. După prin interpretația ce s’ar da astăzi votului consilului s’ar da o impulsie desvoltărei unei ramure a industriei, și nu s’ar mai trimite perle n streinătate pentru a să întoarce Înapoi aerate, acesta ar fi un bine mai mare ce l’ar face comuna. Afară de aceasta, peile nu să lucrează după cum spune d. Roniță. Sunt mai multe calități de pele, și calitatea lor variază după întrebuințarea la care să destinează: cănd este vorba de a face piele pentru tălpi, atunci lucrarea ei să face după cum spune d. Rojniță, insă cănd este vorba de a se face iuft sau alt soiu de pele atunci Sunt alte procedeuri pentru lucratul ei. Desigur că orașul va profita mai mult când pelea se va lucra în oraș, căci vor fi oameni care se vor îmbogăți, și Cu căt , vor fi mai bogați cu atăta vor contribu mai mult la înflorirea orașului; de aceia d. Roseti este de părere că pelea lucrată trebue a se proteja prin scutire de taxă dar taxa să se eie numai de la pelea neinerată. Să pune la vot propunerea d-lui Roseti, de a nu să percepe taxa de căt de la peile nelucrate ce esă din oraș. Și că primește cu majoritate de 4 voturi, contra d-nii Romîți și Ornescu. D. Președinte supune consiliului următorul raport scorul saunei inserc nstă cu recepțiunea definitivă a lucrărilor de pavaj și trotuare făcute de d. concesionar W. O. Callender: Domnule Primar! Subsemnații membrii comisiunei pavagelor, însărcinați cu constatarea și primirea definitivă a pavagiului efectuat de W. W. O. Callender in cursul campanielor 1873, 74, 75, 76 și 1877, terminând această constatare, am primit lucrările care au fost făcute in conformitatea caetului de însărcinări, după cum să prevede în anexatul tablou și am constatat și deteriorare» rflate, consemnate in alăturatun prescript-verbal de primire, suprindule la decisiunea onor, consiliu comunal. Credem de datoria noastră, cu această ocaziune a atrage atențiunea onor. consiliu și a noastră d-le Primar, că din constatarea făcută resultă că trotuarele s’-u aflat stricate in genere, in fața crișmnalui și a unor magazii din cauză că proprietarii sau locatarii acelor magazii nu pun destulă îngrijire la descărcarea poloboacelor și coletelor cu mărfuri pe trotuare. Ar fi nimerit ca onor. consiliu să elaboreze un regulament in scopul de a preveni pe viitor asemenea deteriorări și a fixa amenzi pentru contravenienți. Asemene credem că ar trebui de luat o disposițiune in privința terenurilor ce nu au nivelul cuvenit, precum și tirgrăditurelor, care n'oferind un sprijin solid trotuarilor, sunt causa detertorilor indieste in procesulverbal de receptiune, și pe cât timp aceste inconveniente nu vor fi înlăturate, trotuarele nu vor pute fi in bună stare, ce vor ocasiona totdeauna reparatiuni, chiar dacă se vor reface acum de d. Concesionar, care vor costa pe comună lumi Însemnate. Terminând astfel lucrarea cu care onor. consiliu comunal au bine-voit a ne însărcina, avem onoarea presanta resultatul, adăugând că întârzierea au fost causată prin esecuța unei lucrărilor la care am obligat pe d. Concesionar, ele lucrări au fost terminate in zilele din urmă numai. Primiți Domnule Primar, asigurarea deosebitei noastre considerațîuni. Comisiune. D. Q. Rosetti, A. Racoviță. Inginer dirigent: A. Boguș. Considerentele pe care ’mi întemeiez diferitele opiniuni, fiind prevăzute in procesulverbal redactat de onorabila majoritate, declar și aici că le mențin in totul și că prin urmare nu suerez la recepțiunea definitivă a lucrărilor paragiului, nefiind esecutate conform cartului de însărcinări. Mmbrui comisiunei, Rojniță. Proces-verbal. Recepțiunea definitivă a lucrărilor esecutate de concesionarul d. W. C. Callender. Anul 1878 luna Octomvrie in 10 zile. Subsemnații membri a comisiunei parijului, delegați din sinul consiliului comunal pentru recepțiunea definitivă a lucrărilor de construcțiune a pavtiului efectuate de d. W. C. Calender concesionar in campaniile anilor 1873, 74, 75, 76 și 1877, pășind la examinarea acestor lucrări am constatat că ele inginere sunt efecutate in bane condițiuni și conform celor prescrise de caetul de însărcinări Încât am făcut recepțiunea lor după anexatul tablou cu următoarele observațiuni a lucrărilor care s’au constatat defectuoase și nu s’au putut primi și anume: 1) In strada Păcurari, mărginele trotuarului asfaltat din fața proprietăților No. 114, 121, 139, 157, 193, 141, 147, 154, 155 și 228, sunt degradate din cauză că locurile proprietăților aveal un nivel mai jos decăt strada și ingrăditurele lor fiind slabe, asfaltul neavând in ce să sprijini B’au derămat atăt terasamentul căt și pătura de asfalt care nu are o bază solidă. Am mai constatat că in fața crâșmei No. 246, sunt mai multe crăpături in trotoarul de asalt, care au provenit din cauza că crășmarul la discarcarea vaselor nu au avut destulă luare aminte pentru a evita sfărmarea acestui asfalt, asemene am găsit că trotuarul cu începere de la crășma No. 5*43 pe o parte, iar pe ceilalta de la casa No. 183 și in lungime de 2650 mm spre bariera Păcurari este cu desevarșire sfărmat, acesta deteriorări după informațiunile luate in fața locului au provenit din cauza că strada Păcurari fiind inpracticabilă in cursul ernei trecută, furgoanele și artileria rusască au trecut in mare parte de-a lungul trotoarilor, stațonând chiar pa ele mai mult timp, am mai găsit că in fața făntănelor ce se afa in strada Păcurari din dosul trotoarelor, că asfaltul este stricat in o lungime de 29.60 ‘a fiindcă cărăușii trecători, trecând cu trăsurile lor de multe ori încărcate, spre a adapa vitele au stricat trotoarul in acel loc. Onor. consiliu comunal ar trebui să fie dispozițiuni pentru a apara in viitor prin punere de stâlpi stricarea trotoarelor in acele localități. 2. Strada Sărărie In această stradă s’au găsit următoarele defectuosități: in fața crâșmelor lui Dimitrie Macovei, crâșmele No. 3, 7, 13, 15, 4, 23, 14, 47, 30, crășma bisericei Sf. Haralamb și in fața unei gâște a d-lui Th. Vasiliu trotuarul este sfarmat din cauza neglijenței proprietarilor, asemene in fața caselor d-lui Dr. Iuliano este un loc sterp incunjurat cu trotoar de asfalt, insă fiind că acest loc cu este ingrădit, trăsurele spre a merge in strada Sf. Atanasie, se îndreaptă peste acel trotoar și l’au deteriorat in mai multe locuri, ar fi necesar pentru a mă evita aceasta, in viitor a să lua dispozițiuni pentru îngrădirea menționatului loc. 3. Strada Bunavestire In această stradă am găsit că mărginele trotuarulu despre zaplazurile d-lor D. Botezat, Timofin, Șerban Negru sunt deteriorate din cauza diferenței nivelului locurilor indicate cu nivelul trotuarului și din cauza vechimei îngrăditurilor acelor locuri. 4. Strada Tăutu Marginea trotuarului despre zaplazul d-lui Gheorghi Cozadinî, este stricată din aceiași cauză arătată la punctul 3. 5. Strada Cogâlniceanu Marginea trotuarului despre zaplazul bisericei Bunavestire și ecel a d-lui Alex. Suțu (Telimak Dimitriu) stricată din cauza sus menționată. 6. Stradela Universităței In fața atenanselor școalei centrală de fete trotuarul s’au prăbușit din cauza degradațiunei pivniței ce merge pe sub acea stradă care prăbuși tură astupăndu-se de onor. Primărie, trotoarul a fost pavat provisor până se va așeza pământul in destul pentru a se pute reface trotoarul. 7. Strada Sf. Atanasie Trotoarul din fața d-lui Dr. Iuliana este deteriorat din cauzele prevăzute la punctul 28. Strada Mare Trotuarul din față casei d-lui Mantu Daraban No. 17, in fața magaziei No. 50, idem in fața magaziei I. B. Brauberg este sfărmat din ca,uza că chirigii magazinelor riverane, la discarcarea lăilelor cu mărfuri n'au luat ambza pentru a evita sfărmarea trotuarului. 9. Strada de Sus In fața casei No. 185 a lui Burech Sadar Burechi trotuarul este stănaat din cauzele aratate la punctul precedent. 10. Strada Dancu Pe lângă taplazul d-nei Razișcewski și Sircus, marginea trotuarului este deteriorată din cauza diferenței de nivel și a relei stări a ingrăditurelor. 11. Strada Nemțească Margenele trotuarului pe lângă taplazul bisericei Dancu a caselor No. 3 a dnei Razisciewski sunt deteriorate tot din cauza prevăzută la punctul 10, asemene și in fața crâșmei No. 27 trotoarul este sfărmat. 13. Strada Sf. Sava Margenele trotuarului pe lângă zaplazul proprietăților No. 9 sunt degradate, iar cauza este tot acea aratată la No. 10. 13. Stradela Vovidenia Marginele trotoarului despre Îngrăditurile d-lor maior Lepadato, Turculeț și despre acel a bisericei Vovidenia, sunt degradate din cauzele sus arătate. 14. Strada Veche Trotuarul in dreptul porței d-lui Scarlat Tăutu, este stricat de propretar pentru a da scursoare apelor din ogradă, asemena in fața magazinelor No. 1 și 3 și a d-lui Șmil Haimon.tz, trotuarul este sfărmat din cauza locatarilor din acele magazii care la discarcarea mărfurilor nu au avut îngrijirea pentru a evita stricarea trotoarului. 15. Strada Ghica- Vodă Marginea trotuarului despre locul d-lui Cost. Popovici, este stricată din cauza unei pivniță ca este deschisă chiar pe marginea trotoarului care ne având nici-un sprijin pământul să darmă din care cauză trotuarul s’a degradat. 16. Strada Misai. In partea despre podu de peatră acestei strade, rembleul stradei fiind mai nalt decât ocurile riverane și trotuarul neavând spriin s’a dărâmat terasamentul Împreună cu asfaltul. 17. Strada Movila In partea stângă mergând la deal trotuarul este sfărmat in fața crâșmei și a unei crărie din apropierea podului Bucșinescu, precum din fața unei alte crâșme din apropierea pieței Caza,numere neesistănd la aceste localități și locatarii nevroind a spune numele lor, nu să poate da indicațiuni mai precise), căușele sfărmărei sunt neingrijirea ocatarlor riverani. 18 Strada Petru Rareș. Marginele trotuarului despre un locoterp vecin cu casele d-lui Buter precum și despre zaplazurele proprietățelor No. 13 și 15 sunt deteriorate din causa diferenței nivelului și d relei stări a ingrăditurelor. 19 Strada Seulescu. Asfaltul la poarta d-lui A. Șendrea este stricat cu ocasiunea facerei conductului de apă in ograda d-lui Șendrea și nereperat de d-sa. 20 Strada Moțoc. Margenele asfaltului despre zaplazurele arhereului Bobulescu, Platon, Alexandrescu, d-nii Popovici și a maiorului....... sunt deteriorate din causa deferenței nivelului și a relei stări a ingrăditurelor. 21 Strada Metropolis. Margeneti trotuarului lângă zaplazul caselor mici a lui Vodă Sturze, degradate din causa căderei zaphzului. 22 Strada Sf. Andrei înainte cișrae No. 48 a lui Marcu și in fața crâșmei hotelului Lemberg precum și dinaintea acelei de peste stradă, față cu Marcu, trotuarul sfărâmat din causa crășmarilor care cu ocasiunea descărcărei vaselor pe trotuar l’a sfărâmat. 23 Strada Palatului. In fața crâșmelor Noel Oren și Tanase Mincu, trotuarul stricat din causa aratată la No. 22. 24 Strada Nicolina. Mărginele trotuarului despre locurele No. 732, 771, 232 precum și in fața crâșmei de lăngă rampa calei ferat, stricat din căușele sus aratate. 25 Strada St. Lazăr. Margenele trotuarului depre ingrăditurele proprietățelor No. 29, 39, 52 și 54, stricate din causa rei stări a ingrăditurelor neoferind asfaltului un sprijin solid. 26 Strada Băncei (Dolia). Asfaltul de ruligin presintă in mai multe locuri depresiuni care in cea mai mare parte nu trec peste un centimetru, am găsit numai vreo trei care are un centimetru și patru milimetri. in colțul acestei strade despre strada Primăriei, la farmacie este defect de nivel care impedică se scurge apa din ploae din care causă ea etagDează la acel loc. 27 Strada Carol. Pavagiul de piatră cubică greș, fiind cu totul defectuos nu l’a priimit, remăind ca d. concesionar să’l prefacă cu granit conform conventional ce are cu onor. Primărie. 28 Strada Arcul. In dreptul crâșmei bisericei Banu, in fața caselor d-lui A. Negruți asemenea și despre margenele zaplazurilor preotului Laha a bisericei Banu a d-nei Sfbtcowitz și a d-lui S. Pastia trotuarul este degradat din căușele aratate la punctele precedente. 29 Reparațiunile asfaltului comprimat pe marginea rigolelor din stradele Mare, Sf. Ilie și Rusască s’a făcut cu asfalt turnat ce nu este conform caetului de insărcinări. Cu ocisia acestor constatări d. H. W. Triscott reprezentantele d-lui W. O. Callender concesionar, nea declarat formal că d-sa să obligă a repara toate degradațiunele constatate înaintea crâșmelor și anunciate in presentul prescript verbal, indată ce va ramâne definitiv resultatul proceselor ce au intentat crișmarilor respectivi, ori care ar fi acel resultat. Asemenea dramă indatorește a face reparațiunele deteriorărilor provenita din deferența nivelului și a stricaciunei îngrăditurilor, cănd aceste came nu vor mai esista căci acuma orice reparațiune s’ar face ar fi un zadar căci nu ar pute resista asfaltul neavănd un sprijin solid. Finit pentru care s’au dresat procesul verbal de față un duplu exemplar, semnat de noi membrii comisiunei pavajelor și de d. H. W. Triscott reprezentantele d-lui concesionar W. C. Callender. Cominiunes, D. O. Rosetti, A. Racoviță, Inginer dirigent, A. Boguș. Am văzut și mă voi conforma celor conținute in acest prescript verbal. pentru W. O. Callender v. H. W. Triscott. Diferită opinitune, Nu mă pot uni cu opiniunea onor&b. majorități in următoarele cazuri: 1) Asupra esecuțiunei lucrărilor conform caetului de Însărcinări sunt de observat: a) Bordurele trotuarelor asfaltate nu sunt in condițiunele caetului de însărcinări (art. 11) In strada Română și in diferite alte strade sunt de peatră calcarie care după decisiunea consil. comunal din 14 Iuliu 1873, urma a se înlocui cu piatră de grea in campania anului 75 lucru ce nu s’a făcut. b) Săpătura in bordura despre trotuare in partea superioră nu s’a efecutat conform al. 3 de sub art. 11 adecă de 0.02 lărgime și 0.02 înălțime. c) R golele stradelor asfaltate nu au lărgimea prevăzută de art. 14 de la 0.90 până la 1.20 metri. d) Garguilele prevăzute de art. 36, nu sunt acute de loc și nici se vede dispensa votată de consil. comunal. e) Joncțiunea asfaltului cu păreții edificiilor riverane nu este făcută prin un soliu conform art. 37 din caetul de însărcinări și nici vre o dispensă nu se vedhe votată de consiliul comunal. II Asupra degradațiunilor. Art. 50. Din caetul de Însărcinări, prevede că orice degradațiuni ivite in cursul lucrării sau al timpului de intreținere trebue să fie reparată instantaneu de antreprenor și ie comptul său. Fie provenită din orice causă. Asupra acestui punct este de observat a) Că reparațiunele făcute de antreprenor a degradațiunilor lasate pe urma transporturilor rusești nu pot cădea in sarcina comunei. b) Asemene și acele făcute de crășmari s’au alți comercianți carei prin descărcarea mărfurilor le-au causat, nu pot fi admise a se repara atuncea cănd ar rămâne definitiv resultatul proceselor ce de antreprenor a intentat comercianților recalcitranți, căci cu modul acesta B’ar introduce o inovațiune in caetul de insărcinări, prejudiciabil intereseor comunei. In fața acestor lipsuri și defecte contrarii condițiunilor caetului de însărcinări, subsemnatul este de opiniune a nu se admite recepțiunea definitivă a lucrărilor d-lui antre« prenor până când nu se va pune in starea perfectă a caetului de insărcinări. Membru comisiunei, Rormud. D. Robiță având cuvântul zice că d-sa ca membra a luat parte la lucrarea comisionar, insă nu să poate uni cu părerea unor majorități; părerea d-sale a pus-o in joS&Jv procesului-verbal și astăzi crede de saviință \