Curierul Foaea Intereselor Generale, 1873-1874 (Anul 1, nr. 38 - Anul 2, nr. 36-104)
1874-10-24 / nr. 87
In fine mulțumită stăruinței și resignațiunei ce ni am impusu in discutarea questiunei pavelelor din Iași am isbutitn de a constringe pe apărătorul lor infocatu, dl Țonea, de a rădica macar un colțu al perdeli, care ascundei turpitudinile acestei questiuni. Dl Țonea, după ce conformu vechii d.sale deprinderi se duce de se tlivălesce din nou in noroiul cel mai infect, al căruea deposit in modu esclusivu numai d.lui îl cunosce; după ce creilend ca să se scuture, vine și ne mai imprdică cu stropiturile din noua și deasa pătură de noroiu, ce Ța lipitu pe d.lui ; după ce-și cârpesce cum pate pe ici pe colea stremțile onorei și a reputațiunei d.sale, sfașiete de adevărurile și de dovezile aduse de noi, prin respunsul ce ne adresază din nou (deși promisese a nu mai respunde) vine in fine si racunosce mai multe din acele adevăruri, inse nu voesce se se desprinsa nici in ruptul capului. Solui ca să potă proba că n’a luata decât o pré ne însemnată parte la lucrările pavagiului ; că purtarea sale ar fi in totul corectă, și că nu i s ar putea imputa nici cea mai mică din turpitudinile ce s’au petrecut in questiunea pavelelor, vine și face unu lung pomelnicit de lucrările la cari ar fi luat parte in modu oficial ca inginer, spalându-se pe mâni ca Pilat, și aruncând culpa abaterilor urmate când asupra d-lui inginer Bogușu, când asupra dnui Consiler Comunal Cornea, când asupra insuși a Consil. Comunal, care nu ar fi ascultat povețuirile d.sale, și termină întocmai ca și acei jidovi escrociți, care după ce ’i ai prinsu cu mâna ’n făcu, și ’le-ai datu corecțiunea meritată apoi o apucă de fugă, stingându ghevariu, și injurându cu terminii proprii indivizilor de asemenea meserie, pe cel ce ’i au surprinsu in flagranții delictu. Este comod, dar nu este de fel caă valerescu ca din agresor să se prefaccariva intenționații in victimă, ca di’nsultător să se dei de insultata, și apoi se inceară din nou a insulta, ba chiar a sudtii surugiesce, dupre cum face dl Țonea. Dl Țonea prin respunsul d sale din urmă afirmă că nu d.lui, ce alții sunt acei ce au comisu greșelele despre care am vorbim noi, in questiunea pavelelor. Dacă lucrul este precum îi spune d.lui, atuncea întrebarea este : Pentru ce când noi am dat pe facie greșelele, sau mai bine Zm su turpitudinile, atribuindu-le nu domniei sale pe autorității comunale, care in facia contribuabililor numai ea este responsabilă, d.lui s’au interpus și au luata sub apararea d.sale tostă ace lucrare fără ce1 mai mică reservă (a se vedea cel dintâi respunsu al d.sale), apropriindu-s’o ca și când ea ar fi emanatu numai cpratu de la d.lui ? Pentru ce dacă au luat’o sub patronagiul d.sale, nu s’a mărginitu numai la partea tehnică a lucrării, și s’au intrinsu a apara și cele alte questiuni? Pentru ce apărând o lucrare străină s’au permisu a ne arunca cele mai triviala insulte ? Pentru ce când d.lui scia că cu adaosul celor 480,000 f. n., preciul bordurilor de greș, costul pavagiului trece peste 6,000,000 f. n., a venitu și aruncându-ne in facie cele mai degradatóre insulte, a susținutu că pavagiul nu costă mai multu de 5,777,000 f. n., și ne-a cualificatu de minciunos, calomniator etc ? Pentru ce când din procesul verbal al Consil tehnicu din Bucuresci scia <ă la Paris asfaltul se intrebuințază numai sub titlu de încercare d.lui a susținut că ceea ce am afirmatu noi intru acesta este o adevărată minciună și ne-a somat ca se’i probăm cu o singură frază, nui’mi singur cuvânt macar că cele ce am fost sunt adevărate? Pentru ce când din același procesverbal scia că asfaltul este aprope induit de scumpa decât pavelile de granit, construite la Bucuresci, dlui insultându ne a venitu se susție că ammintit BÎlimând acesta? Pentru ce dacă n’a participat (precum ne-o spune) la partea financiară a intreprisei, a venitu și a susținuții că garanția dată de concesionar este suficientă atât in ceea ce privesce condițiunea resilierii contractului, cât și in ceea ce privesce întreținerea pavagiului in cursa de 17 ani, și acum se retrege și arunca responsabilitatea nesuficienții asupra altora? . Pentru ce a zis că mințim când am probat că d.lui care ca om special a elaborat caietul de însărcinări a datu numire de greșit pietrii călcării de la Scheea, a declarat’o bună pentru borduri de tratorii, și astfel a făcut a se plăti cu același preciu ca și greșul, adică câte cu 12 1. n. metrul linear, când in faptă ea nu costă decât celu mult trei lei metrul ? Pentru ce dl Țonea a afirmatu că pavagiul nu va costa pe comună, termina de mijlocu, decât 400,000 f. n. anual, cându scia cât acesta costa trebui a se ma adăogi cu restituirea anuală a celor 480,000 e. n., costul bordurilor de greș despre care am vorbit și procentul lor, precum și cu costul modificărei de nivel a stradelor, care și acesta se mai știe incă la câteva sute de mii de lei? Pentru ce dl Tonen a venitu se apere dintru’nu tăi asfaltul topita și apoi pe cel comprimații, când acum însuși mărturiseșce că intrebatu fiindu de autoritatea comunală despre acesta, d.lui s’a abținut de a se pronuncia, lăsând pe Cons. Comunal, care a fostu apelatu la cunoșcințele d-sale tehnice ca se alogă el singur intre aceste doue sisteme de asfalt ? Pentru ce in fine dl Tonea a venit se susție și se apere o mulțime de fapte, văzute și oculte, pe care le scia că sunt contrarii soiinței, contrarii adevărului și contrarii intereselor comunei dacă nu arem vedere decât adevărul, solința și interesul publica? Când d.lui vine și ea sub apărarea d.sale fură nici o reservă fapte reprobabile (de care acum se leapădă ca de Satana), ore nu eram noi in dreptu de a atribui d.sale acele fapte și de a căuta mobilul apărării aiurea decât acolo unde ne ’i arata d.lui, adică de a nu ’1 căuta in onore, in adevăr, in solință și in interesul publica? și at atâta mai multu cu cât tóta lumea scia că dl Gonea a participată la lucrările dărei acestei concesiuni? Cum ar numi ere d.lui, cu tata, amenitatea d.sale, pe omul acel ce ar apăra fără reservă pe o bandă cu care se scie că a lucratu împreună? desigur că’i va numi hoții, și un aseminea om nu va avea dreptul de a se pretinde atacata. Dl Țonea pretinde că onorea d.sale ar fi nemaculată și că n’ar permite urmăruia a se atinge de ea. Afirmările sunt bune când nu suntu dovezi centrării, și din nenorocire doveile aduse de noi, precum s’a văditu, nu’i sunt de fel favorabile. Dar pate că dl Țonea compteau insultele și insectele ca dovezi, și pentru acea se și silesce a aduna cât se póte mai multe și cât se póte mai alăsă din nobilul limbagiu al tavernelor Parisului; uită iise că insultele și invectivele nu numai că nu probeza uimită, dar din contra și chiar atuncia când cumva are dreptate, aceea o slăbesce, ba chiar o perde de totu, pentru că lumea sciind că numai căușele nedrepte se apără cu injurii și se insulte nu se mai ocupă de fondul questiunei. Pótó dar di Țenea se fie pre sigur că pălmuirea ce a voit a ne da nouă, nu prin adevăruri și prin dovezi, ce prin insulte și prin injurii, a căzut directa pe cinstilul d.sale obrazu, și cu atât mai multu cu cât noi am dovedita că o merită, pentru că a avutu cutezarea de a înfrunta adevărul, pentru care s’a declaratu că lupta. Se porta, dar d.lui să lătoi pălmuirea ce s’a dat’o singur. Regretăm ceia ce i s’a intâmplatu, și dorim ca ea se’i servească de lecțiune. Dl Țonea aparându-se pe sine prin nu sem n’am văzut, nu uită de fel de a apara din nou tot odată și pe cei cu care, după spusa d.sale d'ar, a mâncat li un locu tarâțe, și speră incă a mai mânca , așa de exemplu prin respunsul d.sale aruncând asupra altora greșala celor 480,000 1., preoiul celor 40,000 metri lineari de bordure de gresit, nu găsesce de prisos de a adăogi că de și nu s’a prevezutu in caietul de însărcinări acele 40,000 metri de bordure, și s’au adaosu pe urmă, totuși nu s’ar fi causat comunei nici o daună, pentru că s’ar fi obținut de la concesionarul pavelelor cu totul se dei și acele 40,000 metri de bordure tot cu preciul de 12 l. n. metrul linear, și că astfel fiind lucrul, reu s’ar inculpa pe cel ce a emis acele bordure ; dar si de mirare căciironea, atât de ager și de putrunZetor in tóte, tocmai in acastă questiune cu pricina scapă din vedere că din tóte discuțiunile urmate in Cons. Comunul resultă că el a căutat se restringă pe cât se va putea mai multu cheltuelele pavagiului, și cine scie dacă nu cumva Cons, de la inceputu vâzând că aceste cheltuele se mai impovoreza incă cu aprópe jumătate de milion de 1. n. (o bagatelă pentru dl Țonea) preoiul acelor bordure, n’ar fi renunciatu cu totul la darea encesiunei, sau cel puțin n’ar fi mai restrinsu câtimea pavelelor regulate a se construi? Tot de aseminea dl Tonea, care insuși a mărturisit ca cunosce fondamental tóte împrejurările questianei pavagiului, scapă din vedere condițiunea sub ,unde conesionarul a admis procurarea acelor 40,000 metri de bordure, adică aceea ca in locul bordurilor de greș se i se invopsea de a pune pentru unii timpii borduré de piatră calcarie de la Sideea, care represintă o diferință in minus nu mai puțin de 9 I. n. la metrul liniar. Quat despre estinătatea bordurilor de greș, despre care ne vorbesc e dl Tonea cu un fel de compătimire pentru bietul concesionar, care mai că ar fi in perdere, noi am probatu odată că pavelele de la noi sunt aprope indoitu de scumpe decât acele de granitu de U Bucuresci, aduse tocmai din Scoția. Tot in questiunea bordurilor dl Tonea mai are un pasagiu, care caracteriseza in mod admirabil seriositatea concesiunii pasagerir nóstre. Dlui ne spune cu o simplicitate evangelică (care nu zicem aprope de cretinitate) că dl Calender a venit cu preciurile făcute gata de la Londra și a luat concesiunea după acele preciuri. Recomandăm cu dinadinsul acestu pasagiu celor de la Minist. Lucr. Pub., cari au naivitatea de a lămuri deosebiților intreprinzători prin caietele de insercinări depărtările de la osebitele cariere de unde au a esplota materialele, nu aproximativii indre de percurgere, ce in khilometri, ba chiar și in sute de metri. Dlonea care de la început a aparatu questiunea pavelelor intru’in mod general, fără ce mai mică reservă, apropriindu-ș’o in totul, acum când vede că cu subalmile nu póte face treba, pentru că noi nu suntem de acei care lăsind questiunea de fapte de o parte se incepemu și noi a respunde prin pudălmi, și astfel se îndeplinim dorința d.lui Țonea, care găsindu-se in strimntare pe terimul faptelor voesce numai decât a o transporta pe alt terâm, pe acela al sudeluimilor, in care d.lui a vezut că noi nu ne pricepim și nici nu voim a ne deprinde de la d.lui, a început a bate in retragere după exemplul marilor noștri strategiști de manopere (manevre) , și așa pentru a’și degagea câte puțin responsabilitatea, care in nesființă că lucrul va merge așa de departe, de la început a fostu asumat’o intrega, vine și ne face unu lungii pomelnicu de lucrările venite ale paragiului, la care d.lui ar fi luat parte,despre cele oculte firesce nu are nevoe se ne vorbésca, căci despre acele n’au ramas nici o urmă, decât in memoria d.lui Bogușu, a d.lui Cornea, a d.lui Ganea, a Cons. Comunal, etc., pe care dl Țonea sosindu’i taciturni, îi pre sigur ca nu vor prinde la limbă tocmai acum când tăcerea este de aur). In acestu pomelnicu dl Țonea înșirând lucrările sense, la care a luatu parte, le clasifică in trei, și anume: in lucrări care după d.lui nu ar atrage nici o responsabilitate (dintre care unele nici nu fusese atinse de noi), in lucrări care fiind făcute in cooperațiune cu alți membri, vocea d.sale autorizată n’a fostu ascultată, (bună era in lucrările in care a cooperat cu dl Cons. Cornea) și asfel nici respunderea nu’I privesce; și in fine in lucrări a cărora responsabilitate ș’o asumază fără reservă. Noi ca se nu lungim vorba multu vom lasa de o parte pentru astă dată cele intăi două feluri de lucrări, și ne vom mărgini a face o simplă observațiune asupra celei de-al treile. Lucrările ce dl Țonea le alege și le ea pe respunderea d.sale nemărginită sunt cam de felul acesta : autoritatea comunală se angagiază de a plăti concesionarului pavelelor unu preciu órecare (modicii după dl Țonea) pe metru cuba de pământu, ce va eși din schimbarea de nivel al stradelor (și care se stie la mai multe sute de mii de metri a 3 1. și 20 b. și a 2. 40 b. metrul cub), inse sub condițiunea ca plata se nu se urmeze decât pe câtimea de metri cubi ce se va constata local de ómenii tehnici ai comunei. Acesta constatare întâmplare a adusu (!) ca se cadă in sarcina d.lui Țonea și d.lui o și efectuează și concesionar își primeșce plata. Acum dl Țonea vine și Zice , am făcut mesurarea, sau mai bine Z*s cubarea pământului deplasat de concesionaru, și ca probă că lucrarea me este exactă până la milimetru cub de pământ, ieu responsabilitatea lucrării mele și primescu ca oricine se o verifice. Cetind canva, care nu este iniciat in lucrări acastă declarațiune, ar Z^e: ce om de trabă 1 c# om leal mai este și dl Țonea S Vedeți’s cu câtă sinceritate primesce asupra sa o responsabilitate pe care nimeni’i o cerea!... Un altul vise ’iar Z>ce : cât eșci de bun d.le Țonea de a primi respunderea unei situațiuni care nu mai există decât puteri profile pe hârtie făcute și acelea de câte unu conductori sau in carnetele concesionarului. Acum care din acești doi are dreptate noi nu o putem spune ; se înțelege inse că înclinăm cătră cel dintâi, respunzând acestui din urmă precum respunde Sântul Părinte, Papa, celor ce nu credu in imaculata concepțiune. Fiilor necredincioși! mergiți de cercetați cu ochii voștri, mergiți de pipăiți cu mânele vostre, și ve veți încredința ca concepțiunea a fost nemaculată ! fără a se preocupa Sântul Părinte dacă situațiunea, dacă facia locului, dacă (fie ne permis a zice) corpul delictului mai există sau ba. Iată felul respunderilor pe care le primesce dl Țonea cu multă bună voință. Dl Țonea, care de la început s’a dat de inițiatorul asfaltului și de principalul autor al lucrărilor, tot pentru a’și degigia responsabilitatea vine și ne spune acum că însărcinarea d.sale special a fost pentru ape și pentru iluminarea cu gazu aeriform, și că cooperarea d.sale la lucrările pavagiului n’a fost decât in mod incidental. Noi am cercetat și am lămuritu, și incă vom mai cerceta și vom mai lămuri intru cât responsabilitatea d.lui Țonea este angagiată sau nu in questiunea pavelilor. De asemenea am cercetata și questiunea apelor și a gazului, inse numai in mod incidental. Vom trata dar din nou aceste questiuni, căci cine scie dacă nu vom isbuti se facem pe dl Țonease’și decline responsabilitatea și in aceste questiuni și să ne mai dei de gât și pe alții. Dl Țonea critică ne sclința nóstru. Noi credem că era de prisos o asemenea critică pentru că in totdeauna se critică ceea ce se pune in discuțiune, și noi nici odată nu am avutu pretențiunea de a trece de omii invețatu de specialist in ce* a. Noi in totdeauna ne-am servitu de bunul simțu comun și am pus hârtie cele scrise negru pe alb de dionea și am inregistratu observările ce i se făcu de ómenii competinți. Tot odată se observă că dlonea nu scapă nici o ocasiune fără a’și exila cu mult emfas, cu multă fanfaronadă titlurile d.sale universitare și a ne vorbi despre sciința d.sale specialistă și inciclopedică, chiar și in politică, etc. D.lui face întocmai ca vestitul doctor Epstein, pe care ’l a admiratu tote Maiestățile de pe facla globului, și in cea din urmă ’1 a admirat și la noi îndestul lumea mai in apele trecute. luat pentru valorea sciințifică a d.lui Țonea noi am demonstrat’o in questiunea pavelor, in ace a apelor, in ace a gazului și in ace a măsurării vaselor pentru vidange, și in ședința de la 21 ale curentei a Trib. Iașii Secț. I sm admirat’o in procesul dintre locuitorii de Cotnari cu Epitr. casei Sf. Spiridon, in care s’a presentat nu mai puțin decât trei certificate de măsurarea moșiei Cotnarii, emanate de la același inginer, dl Țonea, și diferind unul de altul, in așa mod incât trib a fostu silit a cita pe dl Țonea ca se Se esplice pentru ce ș’a bătut jocu de acestu pământ clasic al lui Stefan cel Mare, și rădicat in planu de d.lui, făcându’l să se lungesca și să se scurteză întocmai ca o gume elastică. La timpul cuvenitu vom da acele certificate ca specimene de sclinta. De aseminea ’I am admiratu și in procesul dintre d lui cu locuitorii de Cotnari pentru rădicarea planului despre care am vorbit, pe care 11 lucrază de 2 % ani aprope (in locu de 3 ca luni statornicite), și totuși nu este incă gata. Luat pentru esactitatea acestui planul maculatură, aceea vedând cumiva esactitatea estradelor menționate, o pate aprecia de pe acum, și se va aprecia și mai bine când va fi a i se face aprobarea pe faca pământului. Viitorul apropierii o va descoperi și mai bine. Prejudiciul ,adus locuitorilor de di Țonea, pe lângă mai multe sute de gidb, cheltuiți de dânșii în ridicarea planului este și lipsea loru de 140 fălci pământ de hrană, care trebui se-l plătască aiurea cu preciuri inZucite. Dl Țonea mărturisește însuși că a comis multe erori, și că se pate se mai comită și altele. Preciasa mărturisire, și de aceea noi luam act de dânsa. Un lucru vise am consilia pe dl Țoneacă sau să se intorca la scala pentru ași termina cursul ca se nu fie siliții de a mai face erori, sau de a nu se mai amesteca in lucrări și a aduce prejudiciu părților interesate, reservându’șî comiterea erorilor pe sama d.sale și a intereselor d.sale, despre care desigur nime nu’i va cere nici un compt. 1)1 Țonea promite a imprima in broșuri operile ce d.lui a improvisat ca respunsuri la articolele nóstre. Il felicitam pentru o aseminea ideie martiră, care va conserva posterității aceste monumente neprețuiteși pentru ca mai bine se fie apreciate acele opere, dacă nu ’i are cu supărare, ne-am permite a’l ruga ca se publice tot de odată in aceiași broșură și articolele nóstre, la care d.lui respunde; și acesta cu atâta mai multu cu cât editorul gratuit al operilor d.sale, dl Ganea, suntem siguri că nu se va refusa la acestu sacrificiu, mai ales că acele respunsuri trateza tocmai questiuni privitóre la administrațiunea d.sale ca primaru. Terminând pentru asta data, rugăm pe dl. Țonea ca in respunsurile ce ne va adresa se binevoască a nu se ocupa decât de questiunile de faptu, ca astfel questiunile ce vom trata împreună se fie tratate cu tot singele rece, ce ceru questiunile serióse, mai ales că noi credem că dl Țonea a varsatu in contra nostra prisosul de injurii și de sudelmi ce ’tu avea adunat, și astfel acum se va fi liniștiții pentru un timpuarecare. A doua epistolă deschise9 adresata d.lui Inginier M. Tionea. Jassy, T’pognolia A. Verum Tu sesor TI, fh,lassan.