Curierul Foaea Intereselor Generale, 1875 (Anul 2, nr. 1-99)

1875-10-19 / nr. 82

if­is Biliul privitor la votul femeilor este elu­are, după cum ne asigură câte­va jurnale anglo, în ajunul de a veni în parlament ? Or­i­ ce aru fi însă, în Franța suntem încă de­parte de o reformă de felul acesta, și cred că ea ne va face multu timpu încă numai sa surîdem Fe­meile francese nu suntu, în general atât de ambiți d­­e, și acelea care sunt măritate nu se gândesc nici de cum, cred­, să dispute soților lor influența politică ce ei au putut să câștige. tote aceste Este, cu tote acestea, în roeetinguri de dai­ne angle setase de drepturi nuoi, un micu­l­aptu care se pare de nimic, dar care invită la reflecțiune: a­­cesta este că, pe tot timpul dura­tei întrunirilor, nu s’a presintuiu nici unu orator ca să apun o opiniune contrarie opiniunei esprimate de a­­ceste dómne. Cea mai ati­ngato­re și simțită unanimitate n’a înceta­tu a domni în rezumatul deliberațiu­­nilor. Totul ar merge de minune déca, la finele darii de semn, n’ași găsi acesta scurtă mențiune: „Un ore­care căpitan Jones se „Incerca in van să facă să fie as­cultat contra acestui bili. Vécea ,,sa fii înăbușită cu fluerături și mar­amure.“ Este ușor să aibă cine­va tot de­ una cuventa când vorbește singur. Ia să vedem, domne­le și misele mele, pentru ce n’ați lăsata pe căpitanul Jones să se urce ș­efu la rândul seu pe tribună? Știți că inamicii d-vóstre sunt in stare să deducă din acesta ca sunteți netolerante, și că ar fi fórte ne­­înțeleptu lucru de a se acorda drep­tul de votu unor donme netratabile in materie de liberă discuțiune ? Pare că ave să spue lucruri in­teresante acel căpitan. Pare că el­ vroia să releveze tocmai erorea co­misă de miss Becker tragend din presența reginei Victoria, adică a unei regine, pe tronul Angliei, a­­cesta conclusiune că tóte femeile ar ave aceleași drepturi politice ca și bărbații. Ați făcutu atâta zgomot în­câtu elu n’a putut să dlică un singur cuvânt. Acesta este supărător: gura sa că­­are că ați fi aflat din argumentul invocat de miss Becker era tocmai condem­­narea revendicărilor d-vóstra; căci adevăratul, singurul rol al femeei în societatea modernă nu este altul de­cât acela al suveranilor Angliei pe tronul lor : nu a guverna, ci a domni. (Le Gaulois) Adolphe Rácot. Congresul franc-masonic din Elveția. Lucrările acestui congres care s’a a­­d­unat la Lausana, s’au terminat, îna­inte d’a se despărți, membri delegați ai consiliului suprem al ritului Sco­țian, in acord au stabilit termenii ma­nifestului și declarația principielor ce urmeza. Lausana, Sept. 1875: „De mult timp și mai cu seamă a­­cum in urmă Masoneria a fost obiec­tul celor mai injuriose atacuri. „În momentul când Conventul nos­tru, după examinarea amânuntă a ve­chilor constituții ale vechiului rit Sco­țian stabilit, păstrând cu­m­ religioșii respect înțeleptele disposiții care’l pro­­tejează și’l perpetuă, liberezá masone­ria de vanele pedici, și o pătrunde a­­tunci de suflul libertăței care animă e­poca nostra ; in momentul cându pe base sigure, sancționează o intimă ali­anță intre masonii din tota lumea.— Conventul nu pare să se despartă fară a răspunde cu o lămurită manifestare, la niște calomnii pecatóse și anatheme energice. „Mai ăntăi de tóte pentru ómenii cari ar voi, înainte d’a se presinta la Franc-Masonerie, să’i cunosca princi­­piile. Conventul se proclamă prin de­clarația altoutere, care’i este și pro­gra­mul oficial, și ale cărei espresii s’au stabilit in comun acord. Declarație de principii. „Franc-Masoneria proci­mă ca și la origina ei, existența unui principiu crea­tor tu numele de marele arhitect al­ universului. „Nu impune nici o limită cercetărei­i deverului, și pentru a g­ran­ta tuturor ace­tă libertate, cere de la toți toleranța. „Franc-Masoneria e clar deschisă la tote naționalitățile, de ori­ce rasă și ori­ce credință. „Oprește in atelierele ei ori­ ce dis­cuție politică sau religiosa, primește pe ori­ ce profan­, fie de ori-ce opinie po­litică și re­igio­ă, de care ea n’are să se preocupe, destui să fie liberi și cu bună conduită. „Franc-Masoneria are de scopu să lupte contra intoleranței sub ori­ce formă ; e o scala mutuală al cărei pro­gram se resumă ast­fel : a se supune legilor țezei sale, a trăi cu onore, a practica dreptatea, neîncetat, pentru fe­ricirea umanităței, și a urmări eman­ciparea ei progresivă și pacifică. „Iacă ceea­ ce Franc-Masoneria a­­dopta, și vrea să adopte toți acei cari voesc a face parte din familia masonică. „Dar pe lângă declarația principiilor, Conventul are trebuință să proclame doctrinele pe cari se baseza M­asone­ria, pentru ca toți să le cunosca. „Ca să ridice pe om chiar in ochii lui și sa’l facă demn de misia lui pe pământ, Masoneria pune in principiu că Creatorul a dat omului binele celu mai precios, libertatea , libertatea, pa­trimoniul omenirei întregi, raza de sus pe care ori­ce putere n’are drept s’o stingă nici s’o amorțască, și care e iz­vorul onorei și demnităței. „De la prepararea ăntăiului grady pănă la gradul cel mai nalt al Maso­neriei scoțiene, întâia condiție fără de care nimic nu se acordă aspirantului, e o reputație de onore și probitate ne­contestată. „Oamenilor pentru cari religia e sin­gura consolare, Masoneria Ilive: Cul­tivați religia fără obstacol, urmați ins­pirația conștiinței vostre. Fra c-Ma­­soneria nu este o religie, n’are cult; da aceea ea voește instrucția laică, și doctrina ei intrega este in acesta fru­­mosă prescripție : Iubește pe apropele teu. „Acelor cari se feresc cu drept cu­­vent de discuțiile politice Frank­-Ma­­soneria, le zice : Inlăturez din adună­rile mele ori­ce discuție politică ; fii pentru patria ta un serv supus și de­votat­, n’ai nici un compt să’mi dai. Apoi amorul, patria se unește așa de bine cu inplinirea tuturor virtuților. „Unii acuză Masoneria de imorali­tate. Morala nóstra este cea mai pură, cea mai sântă; are de baza cea d’ân­­ tăiu din tóte virtuțile : umanitatea. A­­deveratul mason face binele, ’și în­tinde solicitudinea la toți nefericiții după puterile lui. Nu pate dar de­cât să res­pingă cu desgustu și desprețu­ imora­­litatea. „Acestea sunt fundamentele Franc- Masoneriei și care asigură intre toți membri acestei mari familii, unirea cea mai intimă, ori cât de mare ar fi dis­tanți­a care’i desparte și diferitele teii ce locuesc, intre ei toți, este amorul frățiescu. Și ce pate să probeze­, mai bine acest adevĕr decăt cuvântul nostru ! „Necunoscuți unii altora, venind din țările cele mai depărtate, abia schim­basem intăile cuvinte de bună venire și deja unirea cea mai intimă domnea intre noi ; manele se strângeau cu fră­ție și nu intr’o perfectă armonie cele mai importante resoluții s’au stabilita, și tóte cu acordul unanim. „Franc-Masoni din tóte părțile, ce­tățeni din tóte țările, eată preceptele, eacă legea Franc-Masonilor, eacă mis­terele nóstre! Contra lor forțele ca­lomniei sunt și vor fi neputinciose, și injultele fără ecou , mergând liniștită din­ victorie in victorie, Franc-Maso­neria in fie­ care zii va întinde acția ei morală și civilizatóre. Z­iarele germane anunțță că Dr. Strasberg, bine-cunoscutu in România, a dat falimentu­ Numerose arestări de socialiști s’au făcut filele trecute in Moscva, Odesa, Tula, Riazin, Orel și St- Petersburg. Iar satul­­vanov, a­­própe de Moscva, s’au arestatu cinci­zeci de urm­eni. Guvernul rusu crede a fi descoperit de astă dată focariul conspirațiunii socialiste. In mai multe locuri prisonierii s'au apăratu cu energia disperării contra forței armate. Rozatscheff, pe care memoriul procurorelui generalu Zychareff îlu semnaleze ca pe unui C l­ RI­E­R­U iubia forte multu, s’a ucisu descărcându uu pușcă, care a luatu focu in mânele séle. A­­poi, finanțatul contesei Maria, fiica cancela­rului, este forte periculos bolnavu de friguri gastrice. Unu altu Șiaru, „Gazetta de Koenigsberg,“ explică astfel cu mortea valetului : La 9 Octomvre, Henrch Niedergesness, în etate­­a de trei­zeci și cinci de ani, bolteiu, care de zece ani se a­flă în s­oviei­ul prințu­lui, și pe care acestu din urmă’lu iubia, forte multu din causa fidelității séle, s’a ucisu prin imprudență ștergendu­ră pușcă. Acestu individu trebuia se însociască pe cancelaru în Rulia și pregătise deja gemandanele prin­țului. La vederea corpului ne ’nsuflețitu a servului seu, D. de Bismark a strigatu: Era unu servu fidelu ; nu voi mai găsi al­tul ca densul, din șefii principali ai mișcării socialiste, a fostu arestatu în gubernia Churcov, după ce a ucisu cinci gendarmi prin lovituri de pușcă. Râmtu gravu a trebuitu se se predeze. La 17 Octomvre s’a săvârșit-o în Belgrad ceremonia căsătoriei Principelui Serbiei în mijlocul ovațiunilor entusiaste ale populați­­unei. La prănzu, Principele Milan a ridicat unu toastu în sănătatea Crarului, care a a­­rătatu atâtu de mare bună voință. Sama­­racoff a respunsu asigurănd despre sentimen­tele de amiciție și bună­voință ale Crarului pentru Pri­ope și națiunea serba. Séra o­­rașul a fos­t iluminatu. După o soire de la Glin, cu data de 12 Octombre, la 9 curentu a avutu locu o în­tâlnire sângerosă între 400 turci și 300 in­surgenți, lângă comuna granițeră Bojue. A­­tacul a fostu îndreptatu de către turci și de la 10 ore dimineța pănă la 2 ore după ameista lupta a urmatu fără resultatu d­cisivu. Aten­i însă insurgenții primindu ajutor, turcii au fostu bătuți și gou­ii lăsându pe câmpul de bătaie 14 morți. Perderea insurgenților în tóte privințele este neînsemnată. Serbia și Turcia, într’uă comună înțelegere, depărteză trupele lor de la fruntaria serba. WW ț­iarul Republica francesa dă următorele deslușiri amănunte asupra membrilor actua­­lelui cab­net din Serbia : „Ministerul șerb care a succes cabinetului Ibstici s’a constituit definitiv. El­ se com­pune di­e do. Kraljevici președinte și la in­terne, Bașcovici la instrucțiune și culte, Mar­­covici la justiție, Nicolici la resbel, Zdra­­covici la lucrări publice, Pavlovici la esterne și Ianconovici la finanțe. D. Kraljevici, care președa Scupcina, a fostu în capul pârlitului Omladiniștilor. Elu este fiul unui bancher din Uspitsa. Se com sună că ar fi luat parte la complotul care a cansatu martea reposatului principe Mi­h­ail Obrenovici. D Bașcovici era profesor la școla supe­­r­bră din Belgrad. Face și densul parte din Omladină. D. Marcovici, se zice­­aru fi de partitul principelui Karagheorghievici. Colonelul Nicolici s’a pronunciat pentru resbel din momentul votării adresei Scupci­­nei. Afară de acesta dânsul a făcutu parte și din cabinetul Ristici. D. Zdrakovici este maior în corpul de geniu. Și-a făcutu studiile la Paris. D. Pavlovici a fostu profesore de dreptu civile la scala de drept din Belgrad. D. Iancovic­i a statu în exilu în totu timpul domniei pricipelui Mih­ail Obrenovici. Elu a redigiatu la Geneva, în societate cu d-nu Vladimir Iovanovici. Ziarul intitulat Sloboda (Libertatea). Ca mai toți colegii săi, este și densul membru al Omladinei. Se vede, prin urmare, dice Republica fran­­ceză, că ministeriului șârbu îi lipsesce omo­genitatea și că, propriu șhiu, este numai un minister de transițiune. E probabil că în curând , Marinovei va veni la putere. Pănă atunci însă, D. Ristici se pare a fi adevă­ratul representant al opiniunii publice care domină în Serbia. Se pate presuma deci că acestu onorabile omu de statu va fi supus prigonirilor celor veniți la putere.“ Cetim în Pall Mall Gazette următorea te­legramă din Berlin: „Principala dificultate ce există în nego­cierile cu insurgenții Herzegovinei fiindu ce­rerea ce făcu ei de a li se garanta reformele promise de Turcia și acceptate de cea mai mare parte din insurgenți, că voru fi execu­tate, în realitate, o nouă propunere a fost­ făcută cu ore­cari șanse de succesu. Se pro­pune ca esecutarea reformelor să fie încre­dințată, împreuna cu administrația provin­­ciilor interesate, unui guvernoru generalu, bucurându-se de încrederea supușilor creștini ai Porții. Nu e de cred­utu că puterile să voiască a primi responsabilitatea garanțielor, cu tote că au fostu din nou rugate de in­surgenți. „Consuli străini la Mostar se forțără de a profita de serviciele clerului localu spre a aduce împăciuirea cu insurgenții și urmă­­r­esqu cu activitate negocierile lor prin de­­legatulu loru.“ O întrunire privată a purtătorilor de obli­­­g­ațiuni turce ale împrumuturilor din 1858 și 1862 s’a ținutu la Londra subt președința d­lui Beridek. Acesta a explicatu mai intenu scopulu adunării, care e d’a sili pe guvernul otomanu se anuleze decretulu de confiscare și se esecute firmanulu și angagjamentulu semnata de Ali-pașa în virtutea căruia tre­buia să stabilesca unu sindicatu pentru îm­­prumutulu din 1858. Mai mulți oratori au declarații c’au ferma otărire d’a face să pre­valeze drepturile loru asupra bunurilor ipo­tecare pentru serviciulu împrumutului și că au intențiunea să convoce unu meeting pu­­blicu. In cursulu desbaterii, s’a datu asigu­rări că Musurus­ Pașa, ambasadorulu Turciei la Londra, a esprimatu simpatii pentru pur­tătorii de obligațiuni s’a promisu să’i ajute pe câtu îi stă în putință. Meeting­..Iu a a­­doptatu în unanimitate o resoluțuune, prin care protestă contra decretului marelui vizir și propune reconstituirea comitatului purtă­­torilor de obligațiuni din 1858 care s’a dis­­solvatu cându s’a numitu sindicatul. „Gazata de Coessîin“ explică in modul ur­mătorii rațiunile pentru care prințul d ’ Bis­­mark a renunțiatu a însoți pe imperatorele Germaniei în Italia . Prințul este erăși așa de bolnavii, îmâtu a adusa la Varz­a pe medicul seu din Beri­a. Pe lângă aceste, la 9 Octomvre, s’a întâm­­­platu unu evenimentu tragicu care’lu­a­ miș­catu profund. Valetul seu d­i cameră, pe care i *** (Con­cer­tu). Pentru a­ sera, Sâm­bătă, era anunciatu în sala Palatului Admi­­nistrativu concertul datu de D-na Vândă de Bogdani, cantatrice a teatrului liricu și a operei italiane din Paris, cu concursul bene­volu a DD. Rossi și Niedola. Resultatul îlu vomu comunica lectorilor noștri în Nr. viitor. *** (Concert). In Nr. trecut al jur­nalului nostru am fost anunciat Onor, public că un artist roman D-lu Dimitrașcu violon­­celist, va da unu concertu în urba nostră , astă­zi însă venim a complecta acel anunciu prin o veste pre în căutătore, căci în acestu concert mai eau parte alți doi artiș­i stimați cu deosebire de publicul la san, și anume : D-ra B­arozzi și D-ra Caudella. Publ­iul nostru cunoște pre bine meritele artistice a­­tât a D-rei Barozzi cât și a d-lui Caudella. Cunoște însă și aceia cât de rar cântă d-ra Barozzi în public ! de aceia credem de da­toria nostră d’a preveni pe adoratorii artei musicale și pe acei a talantului D­rei Ba­rozzi, ca sa se folosescă de acesta favorabilă ocasiune și să se grăbască a’și promia un toc—(pentru acest concert care va fi Marți în Sala Palatului)— d’a se putea îndulci de su­netele cele fermecătore ce sbor de sub de­­gitele artistei române. In fine, concertul va fi cel mai splendit, programa cea­ mai in­teresantă și compusa de autori clasici. Pe lângă aceste, D-lu Vasilescu elev absolvent din Conservato din Bucuresci, cu voce de ba­­ryton, va executa între alte piase și o arie din opera roisiană: „Fata tie la Coziau de Flechtenmacher. (Manevrele de tomna). De câte­va sunto armata din a IV divisie terito­rială este concentrată pe platoul de la Co­­pou unde au început manevrele de tomna. Persone competente și chiar streini admiră instrucțiunea și progresele armatei nostre. Măria Sa care trebuia se sosiască astă­zi in Bucuresci pentru a asista la alergările de cai a Jokey Clubului din capitală va veni a­poi în urba nostră pentru a asista și la ma­nevrele militare din acesta divisiune. (Menageria Kreuzberg). astă- Kallenberg care se afli acum în urba nostră, chiar de muai a fi cea mai mare din Europa, după cum se intituleze, este* înse ne­­contestata câ e cea mai maare și mai com­plectă pe care a urbba nostră, și cre­demu ca ori­cine o va visita nu va regreta minutele petrecute pentru a­ o vede. Ea nu va mai sta decât pupine­­­­le. Prețuirile s’au redusu la jumătate. *** (Culmea c­u­t­e­z­ă­r­i­i). Venerabi­­lul igonomu Emanoil Tigh­neau, superiorul bisericei Trei-Ierarhi, preutu respectat și iu­biții de toți concetățămi noștri și omul cel mai pacinicu pe care și’lu póte inch­iui ci­ne­va, ducendu-se, marcuri, la hală a cum­părații nisce pesce Pe cându pescăriei jidov. — căci din nenorocire ereseni,­ n’a mai re­­masu nici unul,—cântăria, preotul îi observâ cu blândeță se cânterescă dreptu, j­dovul îl înjura de Cruce. Iconomul Tighinenu ’lu scuipa și atunci pescariul se răpeai asupră’i și’lu palmui. Ieri jidovii ne insultau în Bu­covina, a’i ne’njură religia și ne pâlmuescu preoții în România. Iată unde amu ajimsu. Aflămu câ a don­a­n­i cutezătorul jidovu s’a arestatu și ni place a crede câ’și va lua pe­­depsa pe care o merită fapta sa. *** (Procesul G­a­f­e­n­c­u). Deși amu promisa în N-re nostru precedentu a da pen­tru astă­zi dezarturare acestui procesa, din lipsă de spaciu însă suntem nevoiți a le re­­remite pentru N-ro vit­oru. Curtea de Casație Scat. I. Luni 13 Oct. 1 N Baghici cu Catinca, Macri p. b 2 Calmini sin Moise cu Moise Landan p. loc. 3 Statul cu M. Stanciulescu p. b. 4 Statul cu Zaharia Mavromate p. pagube. 5 Elena Atanasiu cu Al. Fercachiu p b. 6 Statul cu Frații Băscoveni p. un testament. Mercuri 15 Oct. 1 Al. D. Vâtavu cu obștasca epitr. p. o vie. 2 lord. Vârnav cu Eleonora Dim. p. moșie. 3 Cotov I. Căgârtu cu F. Ferdinant p. dauie. 4 H­­gi Simeon Nazaritenu cu Simeon Ala­­m­p p. b. 5 I. Tironi cu Anica Tironi p. pens. aliment. 6 Statul cu Prințul Ipsilante p. pădure. 7 N. M. Furtună cu Cristodor Ciotidis p. moș. Vineri 17 Oct. 1 C. Păltinenu cu Maria Ionide p. socoteli. 2 A­glue Burchi cu A. Vitali p. niște vii. 3 Tom­zei Maria cu G. Victor p. b. 1 Costanța Gherman cu prințesa frumbescoi p moșie. 5 P. Or­san cu Statul p. moșie. 6 Gr. Bălenu cu min. de resbel. Sâmbătă 18 Oct. 1 G. Caramanlău cu moștenitorii T. Tâm­­penu p. b. 2 Cristodor Angh­ide cu Gr. Suțu p. b. 3 Pă­ n Sima cu T. Polihronie p. b. 4 I. T­odorescu cu Dragomir Cărciunov p. pagube. 5 D­m. Bonciu cu G. Târșovanu p. b. 6 Sfatul cu N. Popescu p. b. Curtea de Casat. Seat. II. Luni 13 Cct. 1 Iacob Ion Pârvu corect. 2 P. Ioniță cu Sandu Rusu comer. 3 Al. Crupenschi vend­. 4 P. Bucovinenu strămutare.. 5 Sigismundu Stras idem. 6 T. Zavetu idem. Ma­rcari 15 Oct. 1 Dim. Cerch1 z vențl. 2 Raducanu Iacovescu idem. 3 Statul cu Nitni Diaconu corect. 4 Neculai Nestor vend­ moșiei, ă Idem vend­­­a niște locuri. 6 Idem vend­a niște vii. 7 Dr. Leon Novaschi recurs contra dec. ca­merei de acusar­e. 8 lon Țivoiu vendl. Vineri 17 Oct. 1 Ghiță Bădoiu vendl. 2 Rabinii Poler id. 3 Maria M­acedonschi id. 4 A Macedonschi id. 5 Al. Bobocă și alți crim. 6 Al Monăilă idem . D­m. Gheorghiu și alți corecț. 8 Teodor Dornescu contr. Curtea ds apelu seat I. Luni 13 Octombre. 1 Th. Langi pentru martr. 2 Maria­­ J. Petrino cu V. Pruncu p. b. 3 Ioseb­i in Leib Opincariu pentru atentat la pudure. 4 T. Leib­oiu cu F. Argintăria p b. 5 Chita Matei p. omor. 6 Sc. Greceanu cu A. Gherghel p. b. 7 N. Sachelari p. maltr. 8 Ilie I­isoschi cu S. Dimbinschi p. b. Mercuri 15 Octombre. 1 I Arapu cu D Caralea p. b. 2 V. Marin p. furteu. 3 Th Botez p. sustragere de dosare. 4 M. Nusim cu P. L Balam­seu p. b. 5 Gh. Lupu pentru mărturie minciunosă. 6 Maria Gheorghiu cu C. Gheorghiu, divers 7 I. Fenachi p. furtu. Joi 16 Octombre. 1 Pulheria Blarenberg cu V. Sfarțu p. b. 2 Alter Gold p­l. 3 N Cojocariu p. arestare ilegală. 4 Gr. Sion cu L Sion p. b. 5 S. M. Racoviță p. calomnie. 6 Epitropia casei M. Calimah cu A Cuza p. succesiune. Vineri 17 Octombre. 1 A. Ga­nea p. t. 2 Profira Carp cu Romitover și Stenghel p. b. 3 L. Grimberg cu frații lui p avere. 4 N. Pomescu p bătăi. 5 I. GavrilesCU oposiție p. o amendă. 6 A Fegarașinu cu Th. Velicu p . 7 H. Coppel și Str. Lipa iusttr cu Daniel p. bani. Sâmbătă 18 Octomvri. 1 Gh Manolovici p. martr. 2 I. Marcovici cu P. Spiru p. b. 3 Gh Neculau cu Gh. Apostol p. b. 4 Colonel N. Iamandi cu G. Buiciu p. unu sinetu. 5 1. Burdea p. furtu. 6 Grigore Vântu p. furtu. 7 I. Solomon p f. Curtea de Apelu secția II. Luni 13 Octombre. 1 I. Petrovn­a furtu, I Rusnel și Carol Hor­­tenschi p. tă uuire. 2 I Vasiliu p. luare de mită. 3 Theodosia Solomon socia def. V. Solomon cu Mm.st. de finanțe p. b. ■ 4 Eufrosiua Stamatiu cu Catinca Faurésca p. bani. 5 Ser. Tautu cu I. E. Garfunkel p. b. 6 Leia Ianculovici p. furtu. 7 Apelulu lui Otto Selten p. ridicarea sălim. Mersuri 15 Octombre. 1 Ile Orenstein p. «ltragiu. 2 Solomon Hofmann p. abuz de încredere. 3 Michel Caldararu cu Elena Botez p. revin­­dicarea unei case. 4 Statui cu Gavri Papp p. b 5 St. G. Popa și V. Bl­a­ni­tz a p. furt (arest.) 6 Profira Ienculuv­ci cu Petru Ianculovici p diversu. 7 S. Sinigher cu Rafael Chersin p. asocia­­țiune (comerciale). Joi 16 Octombre. 1 C. Gheorghiu p. maltrat. 2 St. Morarul p. furtu cu efracțiune. 3 D. Th. Cuza cu casa Prințului Alexandru Ion I. p. anul anu­l unui act, de adopțiune a minorilor Alexandru și Demetrie Cuza. 4 Lucreția Machedon cu seciul seu Socot. I. Machedon p. diversu. 5 C. Panaitescu cu statul p. rădicarea unei garanții. 6 Catinca Popa p. furt (arestați). Vineri 17 Octombre. 1 Th. Vasiliu p. maltrat. 2 V. Gradinanu p. maltrat. 3 Statul cu Sofia Cristea p- b. 4 Iorgu Sion cu O. Bariu­o și­­ p . 5 V. Ignatu p. delapidare de b i. 6 Lucia Sutzo cu socml e­­vere parafernală. A-

Next